INSTRUCŢIUNE nr. 381 din 16.08.2004   MINISTERUL MEDIULUI   publicat 15.10.2004

privind evaluarea prejudiciului cauzat aerului atmosferic în rezultatul poluării de către sursele staţionare

În vigoare din 20.01.2006
Modificat prin: OMERN100/26.12.05, MO9-12/20.01.06 art.28
pe legis.md/instructiune/2004/381
Trimiteri: 8 legate   1 nerezolvată   1 fără țintăMonitorul Oficial: 3 trimiteri

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Nerezolvate (1)
  • articolului 33 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
Fără țintă (1)

Aprobat: Înregistrat:

Ministerul Ecologiei Ministerul Justiţiei

şi Resurselor Naturale al Republicii Moldova al Republicii Moldova

INSTRUCŢIUNE privind evaluarea prejudiciului cauzat aerului atmosferic în rezultatul poluării de către sursele staţionare Dispoziţii generale.

Instrucţiunea este elaborată întru executarea articolelor 30-32 a Legii nr.1515-XIII din 16.06.93 privind protecţia mediului înconjurător şi articolului 33 al Legii nr. 1422-XIII din 17.12.77 privind protecţia aerului atmosferic.

Această Instrucţiune este obligatorie pentru implementarea în practică de către inspectorii ecologici de stat, precum şi alte organele de control ecologic în cazul determinării prejudiciului cauzat mediului la încălcarea legislaţiei în vigoare.

Pentru efectuarea calculului prejudiciului, în instrucţiune sunt utilizate următoarele noţiuni:

Poluare extremală a aerului atmosferic – situaţie în care:

Concentraţia unuia sau a mai multor poluanţi în aerul atmosferic depăşeşte Concentraţia maximal admisibilă (CMA):

de 20-29 ori, acest nivel menţinîndu-se timp de peste 48 ore;

de 30-49 ori, acest nivel menţinîndu-se timp de peste 8 ore;

de 50 şi mai multe ori.

Nivelul de radiaţie în aerul atmosferic depăşeşte 0,2 Roentgen/oră.

Prejudiciu – acestea sunt pierderi şi cheltuieli exprimate în cost, rezultante în urma poluării mediului ambiant, adică majorarea concentraţiilor diferitor substanţe nocive în mediul înconjurător în raport cu starea naturală a acestuia sau în cazul concentraţiilor admisibile supra-limită, reglementate de normative.

Poluant – orice substanţă în stare solidă, lichidă, gazoasă sau energie (radiantă, electromagnetică, ionizantă, termică, fonică şi vibrantă) prezentă în aer, care poate avea acţiune negativă asupra sănătăţii oamenilor şi/sau a mediului.

CMA de poluanţi – concentraţie maxim admisibilă a poluanţilor în atmosferă, permisă de reglementările în vigoare pentru anumite zone şi intervale de timp, care nu are acţiune negativă asupra mediului şi populaţiei.

ELA de poluanţi – emisie limitat admisibilă a poluanţilor evacuaţi în aerul atmosferic de la suprafaţa solului de o sursă sau un grup de surse de emisie, în corespundere cu normativele calităţii aerului, prevăzute pentru populaţie, regnul animal şi vegetal.

ELA se exprimă în g/s sau t/an şi se ea în calcul în proiectele normativelor ELA. Normativele ELA se stabilesc în baza inventarierii. Indicele ELA în t/an este valabil numai pe perioada unui an, pentru care s-a efectuat inventarierea. Acest indice se corectează anual în dependenţă de volumul de producţie, se include în autorizarea de emisie conform ordinii stabilite şi nu poate servi ca bază pentru prezentarea obiecţiilor pentru poluarea supranormă a aerului. Bază pentru prezentarea prejudiciului pentru poluarea arbitrară (neautorizată) a atmosferei pot servi doar valorile de depăşiri constatate a ELA în g/s la sursele de emisii şi valorile CMA la hotarul zonei sanitare de protecţie a întreprinderii (obiectului).

Coeficientul de agresivitate (A) – coeficientul de transformare în care se ia în considerare pericolul relativ al poluantului.

Tonă convenţională – masa relativă a poluantului, determinată ca produs între masa acestuia, în tone, şi coeficientul de agresivitate.

Normativul plăţii – normativul de plată, stabilit pentru emisiile autorizate de poluanţi pentru o tonă convenţională pe raioane (Legea privind plata pentru poluarea mediului).

II. Scopul, obiectivele, principiile şi noţiunile de bază ale Instrucţiunii.

Instrucţiunea este elaborată în scopul determinării sumei pentru compensarea prejudiciului cauzat de către persoanele fizice şi juridice care prin activitatea lor au cauzat poluarea aerului atmosferic.

Instrucţiunea determină aplicarea actelor legislative şi normative în vigoare a republicii privind cantitatea, calitatea şi evaluarea costului prejudiciului cauzat aerului atmosferic

Sancţiunii se supune prejudiciul cauzat aerului atmosferic în rezultatul activităţii economice sau altei activităţi la utilizarea neautorizată (arbitrară) şi neraţională a aerului atmosferic.

Poluarea neautorizată (arbitrară) a aerului atmosferic se consideră emisiile de poluanţi în atmosferă fără autorizaţie specială, obţinută în modul stabilit.

Poluarea supranormă a aerului atmosferic, manifestată prin depăşirea limitelor stabilite, semnalată în rezultatul controlului de stat sau departamental prin metode instrumentale, analitice sau calcule valorice şi neînregistrată de către organele de supraveghere departamentală sau de producţie, este considerată ca caz particular de poluare neautorizată a aerului atmosferic, prejudiciul de la care este supus recuperării, ca încălcare a legislaţiei privind protecţia aerului atmosferic.

Gestionarea neraţională a aerului atmosferic se consideră folosirea autorizată, care a condus la diminuarea calităţii acestuia ca urmare a administrări iresponsabile sau a utilizării tehnologiilor inadecvate.

Responsabilitatea pentru compensarea prejudiciului cauzat aerului atmosferic o poartă personale fizice sau juridice, care au generat acţiuni ce se califică drept încălcare a legislaţiei din domeniu.

În cazul, când nu este determinat vinovatul concret de încălcare a legislaţiei în vigoare, responsabilitatea o poartă proprietarul obiectului sau proprietarul provizoriu pe perioada de arendă (arendaşul).

Pentru prejudiciul cauzat resursului natural în procesul de construcţie, responsabilitatea o poartă solicitantul construcţiei (beneficiarul), care este în posesia dreptului de a înainta un recurs în instanţă.

În cazul când nu este posibilă delimitarea strictă a responsabilităţii a mai multor persoane co-participante pentru prejudiciul cauzat, responsabilitatea o poartă toate persoanele, iar măsura şi cota-parte a prejudiciului cauzat aerului atmosferic de fiecare din ei se determină în modul stabilit de către judecătoria economică.

În cazuri complicate, la delimitarea părţii prejudiciului cauzat câtorva resurse naturale, întreaga cotă-parte a acestuia, poate fi atribuită unui singur resurs, după care cel mai bine este demonstrată contravenţia.

(Se exclude prin OMERN100/26.12.05, MO9-12/20.01.06 art.28)

Indicii naturali ai prejudiciului produs aerului atmosferic, se fixează în actul de control privind activitatea de utilizare a aerului în unităţi de măsură şi structură, corespunzătoare instrucţiunilor şi metodelor în vigoare de evaluare calitativă şi cantitativă a emisiilor în aerul atmosferic şi rapoartelor statistice - metode ce permit determinarea absolută a cantităţii poluanţilor degajaţi în atmosferă în rezultatul arderii, evacuărilor şi evaporării.

Informaţia suplimentară sub formă de dosar de contravenţie, concluziile expertizei cu actul de control sunt anexate la calculul prejudiciului.

Rezultatele măsurărilor instrumentale, analizelor şi calculelor valorice ce demonstrează majorarea normativelor stabilite a poluanţilor din emisii se atribuie la perioada premărgătoare a controlului, însă pe un termen nu mai mare de 4 luni.

Aplicarea sancţiunilor materiale nu eliberează contravenientul ce a încălcat legislaţia privind protecţia aerului de obligaţiunea de a efectua lucrări de restabilire a resursului natural, ce includ lucrări de proiect şi laborator.

(Se exclude prin OMERN100/26.12.05, MO9-12/20.01.06 art.28)

Normativele de plată pentru poluarea aerului atmosferic se determină conform Legii nr.1540-XIII din 25.02.1998 privind plata pentru poluarea mediului (M.O., 1998, nr. 54-55, art. 378), cu modificările ulterioare.

III. Determinarea mărimii prejudiciului

17. Luând în consideraţie pericolului sporit al poluării neautorizate (arbitrare) a aerului atmosferic, la normativele de plată se aplică coeficienţi de multiplicare, stabiliţi în prezenta instrucţiune şi adaptaţi la specificul poluării neautorizate:

coeficientul de multiplicare K1 pentru poluarea neautorizată (arbitrară) a atmosferei;

coeficientul de multiplicare K2 care prevede pericolul ecologic de poluare a atmosferei;

coeficientul de multiplicare K3 care prevede starea sistemelor de purificare de gaze şi pulberi, în special respectarea parametrilor optimi de exploatare;

coeficientul de multiplicare K4 care prevede condiţiile meteorologice, relieful localităţii şi caracteristicile de înălţime a surselor de emisii în atmosferă;

18. Coeficientul de multiplicare K1 pentru poluarea neautorizată (arbitrară) a atmosferei:

În cazul poluării neautorizate (arbitrare) a aerului atmosferic, calificat în conformitate cu Legea privind protecţia aerului atmosferic, ca extremală – este egal cu numărul (mărimea), ce caracterizează depăşirea concentraţiei maxim admisibile pentru fiecare poluant în parte;

În alte cazuri de poluării neautorizate (arbitrare) a aerului atmosferic – este egal cu coeficientul maxim de multiplicare pentru poluarea supranormativă – 7. Depăşirea normativelor emisiilor de poluanţi în aerul atmosferic, produse de persoanele fizice sau juridice, trebuie să se încadreze în limitele de la 1,3 până la valoarea minimă a concentraţiilor poluanţilor pentru poluare extremală.

19. Coeficientul de multiplicare K2, care prevede pericolul ecologic de poluare a atmosferei:

emisii neautorizate (arbitrare) tehnologic organizate argumentat – 1,5:

emisii neautorizate (arbitrare) tehnologic neorganizate argumentat – 2,0:

emisii neautorizate (arbitrare) tehnologic neargumentate, emisii pe terenuri agricole şi terenuri neîmpădurite a fondului forestier de stat – 2,5;

emisii neautorizate (arbitrare) tehnologic neargumentate pe teritorii împădurite a fondului forestier de stat, teritorii protejate de stat, în zonele de protecţie a apelor, în zonele de protecţie sanitară a surselor de aprovizionare cu apă potabilă, în zonele de protecţie sanitară a staţiunilor balneare –3,0.

20. Coeficientul de multiplicare K3 care prevede starea sistemelor (instalaţiilor) de purificare de gaze şi pulberi în special respectarea parametrilor optimi de exploatare:

instalaţiile de purificare de gaze funcţionează efectiv, randamentul lor se apropie sau corespunde cu parametrii de proiect sau cu datele stabilite în rezultatul lucrărilor de montare-lansare şi sunt coordonate cu organizaţia care a elaborat proiectul – 1,0;

instalaţiile de purificare de gaze funcţionează neefectiv – 1,5;

instalaţiile de purificare de gaze sunt defectate sau nu sunt utilizate în procesul lucrului – 2,0.

21. Coeficientul de multiplicare K4 care prevede condiţiile meteorologice, relieful terenului şi caracteristicile de înălţime a surselor de emisii de poluanţi în atmosferă:

factori meteorologici favorabili, relieful plat a localităţii –1,0;

factori meteorologici nefavorabili, relieful neregulat a localităţii, înălţimea surselor de emisii în atmosferă H > 10m – 1,3;

factori meteorologici nefavorabili, relief neregulat a localităţii, înălţimea surselor de emisii în atmosferă H £ 10m – 1,5.

22. Mărimea prejudiciului pentru poluarea aerului atmosferic se determină conform formulei:

Pi = N x Ai ·x (Fir-Fin) x K1· K2· K3· K4, lei (1)

unde:

Pi - mărimea prejudiciul, lei;

i - poluantul determinat;

N - normativul regional de plată – Tabela 1;

Ai - coeficientul de agresivitate pentru poluantul determinat i - Tabela 2, (Tabelul, Anexa nr. 2 a Legii privind plata pentru poluarea mediului);

Fin – cantitatea normativă a poluantului determinat – i (conform autorizaţiei de emisie) în t. şi constituie:

Fin = Cin · T · 10-6 (3)

Fir – cantitatea reală stabilită a poluantului determinat – i, t. şi constituie:

Fir = Cir · T · 10-6 (2)

unde: Cir - debitul real a emisiei poluantului determinat – i, g/s;

Cin - debitul normativ a poluantului determinat – i, g/s;

T - perioada duratei de poluare, sec.

K1 - coeficientul de multiplicare pentru poluarea neautorizată (arbitrară) a atmosferei;

K2 - coeficientul de multiplicare K2, care prevede pericolul ecologic de poluare a atmosferei;

K3 - coeficientul de multiplicare K3, care prevede starea instalaţiilor de purificare de gaze şi pulberi în domeniul respectării parametrilor optimi de exploatare;

K4 - coeficientul de multiplicare K4, care prevede condiţiile meteorologice, relieful terenului şi caracteristicile de înălţime a surselor de emisii în atmosferă

Tabelul 1

Normativul de plată (N) pentru emisiile de poluanţi în atmosferă a surselor fixe pentru 1 tonă convenţională

RaionulNormativul de plată (lei)RaionulNormativul de plată (lei)
Anenii Noi10,8Hînceşti10,8
Basarabeasca10,8Ialoveni10,8
Briceni10,8Le Leova10,8
Cahul10,8Nisporeni10,8
Cantemir10,8Ocniţa12,6
Călăraş10,8Orhei14,4
Că Căuşeni10,8R Rezina14,4
Cimişlia10,8Rîşcani10,8
Criuleni10,8Sîngerei12,6
Donduşeni12,6Soroca14,4
Drochia12,6Străşeni10,8
Dubăsari14,4Şoldăneşti10,8
Edineţ12,6Ştefan Vodă10,8
Făleşti12,6Taraclia10,8
Floreşti12,6Teleneşti10,8
Glodeni16,2Ungheni14,4
UTA Găgăuzia10,8
Mun. Chişinău18,0
Mun. Bălţi16,2

Tabelul 2

Coeficientul de agresivitate pentru unii poluanţi emişi în aerul atmosferic

SubstanţaCoeficientul de agresivitateSubstanţaCoeficientul de agresivitate
Dioxid de azot
Oxizi de azot
Oxid de carbon
Anhidrida sulfuroasă
Hidrogen sulfurat
Acid sulfuric
Amoniac
Hidrocarburi volatile cu greutate moleculară mică (vapori de combustibil lichid - benzină şi a.)
Acetonă
Fenol
3,4 – benz(a)pirena
Cianură de hidrogen
Fluorură de hidrogen
Clorură de hidrogen
Compuşi gazoşi ai fluorului
Dioxid de siliciu
Funingine fără impurităţi
Oxizi de sodiu, magne-ziu, potasiu, calciu, fier, stronţiu, molibden, volfram, bismut
Pulbere de lemn
Pentaoxid de vanadiu
Manganul şi oxizii săi
Compuşi anorganici de mercur şi plumb
25
20
1
22
54,8
49
25



1,26
2,22
333
1000000
282
200
5
200
50
20


15,1
10
500
1000
3333,3
Substanţe în suspensie
Pulbere carboniferă
Pulbere de ciment
Pulbere de ghips, calcar
Aldehidă acetică
Clor molecular
Oxizi de aluminiu
Compuşi anorganici de crom hexavalent
Cobalt şi oxizii lui
Nichel şi oxizii săi
Oxid de zinc
Oxid de arseniu
Butanol
Butilacetat
Bază
Sulfat de fier
Izoprenă
Xilen
Ozon
Staniu
Solvent-naftă
Stirol
Aerosol de sudură
Toluen
White-spirit
Aldehida formică
Fluoruri solubile
Fluoruri insolubile
Etilcelozolv
2
40
45
25
100
89,4
100

666,7
1000
1000
20
333
10
10
100
143
25
5
33,3
50
5
500
2
1,67
1
333
100
33,3
1,43

Notă:

Pentru compuşii care lipsesc în lista prezentată, coeficientul de pericol constituie: ____1___

CMA diurnă

În cazul lipsei normativului, pentru calcul, poate fi utilizat normativul CMA maxim de o singură dată (momentan), sau nivelul inofensiv de acţiune aproximativ (NIAA).

Exemplu 1. La o întreprindere A din or. Cahul pe data de 21.03.2003, orele 14, în încăperea unde se afla instalaţia de comprimare, s-au produs emisii nesancţionate de amoniac în cantitate de 5kg. Amoniacul s-a revărsat pe podea şi în decurs de 2 ore s-a evaporat. Eficacitatea ventilaţiei în hală este de 8000m3/oră. Înălţimea sursei de emisie H=8m. Condiţiile meteorologice pentru dispersarea poluanţilor erau nefavorabile – calm, inversiunea de temperatură joasă a atmosferei. Întreprinderea nu dispune de instalaţie purificatoare de gaze. Faptul emisiei este confirmat prin act de control.

Emisia limitată admisibilă (CnNH3) conform autorizaţiei de emisie –0,00044g/s.

Cantitatea reală a amoniacului (Fir) constituie 5kg.

Este necesar de evaluat valoarea prejudiciului, cauzat aerului atmosferic.

Prejudiciul se determină conform formulei (1);

PNH3 = N x A NH3·x (FrNH3–n NH3) x K1·x K2·x K4, lei

K1 = 5 x 106 /8000 x 2 x 0,2 = 1562,5, unde 0,2 mg/m3 – CMA momentană (izolată) pentru amoniac;

K2 = 3,0;

K4 = 1,5;

ANH3 = 25;

N = 14,4 lei;

PNH3 = 14,4 x 25 x (5 x 10-3 – 0,00044 x 3600 x 2 x 10-6) x 1562,5 x 3 x·1,5 = 12648,15 lei

Valoarea prejudiciului (PNH3), cauzat aerului atmosferic în rezultatul emisiilor neautorizate (arbitrare) a amoniacului în atmosferă de la întreprinderea A din or. Cahul, a constituit 12648,15 lei.

Exemplul 2. La o întreprindere din mun. Chişinău pe data de 28.02.2003 de secţia controlului analitic-ecologic a aerului atmosferic, produselor toxice şi petroliere a Inspectoratului Ecologic de Stat a fost efectuat un control planificat privind respectarea normativelor stabilite a emisiilor limitat admisibile (ELA) în atmosferă la o cazangerie cu efectuarea măsurărilor instrumentale. Controlul a fost protocolat prin întocmirea unui act de control cu anexarea rezultatelor măsurătorilor. În rezultatul efectuării analizelor au fost constatate următoarele intensităţi de emisii reale (Cir):

funingine Cir =0,03g/s;

Dioxid de sulf Cr SO2 = 0,16g/s;

Dioxid de azot Cr NO2 = 0,04g/s;

Oxid de carbon Cr CO = 0,25g/s;

Pentaoxid de vanadiu Cr V2O5 = 0,0004g/s;

Benz(a)pirena Cr b(a)p = 3 x 10-6 g/s

Perioada funcţionării cazangerii – 125 zile/an

Debitul normativ al emisiilor de poluanţi determinaţi conform autorizaţiei de emisie (Ci n ) constituie:

funingine Cnc = 0,01g/s;

dioxid de sulf CnSO2 = 0,10g/s;

dioxid de azot CnNO2 = 0,03g/s;

oxid de carbon CnCO = 0,10g/s;

pentaoxid de vanadiu CnV2O5 = 0,0003g/s;

benz(a)pirena Cn b(a)p = 2 · 10-6 g/s

N = 18 lei;

Afuningine = 20;

ASO2 = 22;

ANO2 = 25;

ACO = 1;

AV2O5 = 500;

A b(a)p = 10 000;

K1 = 7;

K2 = 3.

Suma plăţii pentru prejudiciul cauzat pe ingredienţi a constituit:

Pc = 18 x 20 x·[(0,03 – 0,01) x 10-6 x·120 x 24 x 3600] x 7 x 3 = 1567,64 lei;

Pso2 = 18 x 22 x·[(0,16 – 0,10) x 10-6 x·120 x 24 x 3600] x 7 x 3 = 5173,22 lei;

PNO2 = 18 x 25 x·[(0,04 – 0,03) x 10-6 x·120 x 24 x 3600] x 7 x 3 = 979,78 lei;

PCO = 18 x 1 x·[(0,25 – 0,10) x 10-6 x·120 x 24 x 3600] x 7 x 3 = 587,87 lei;

PV2O5 = 18·x 500 x·[(0,0004 – 0,0003) x·10-6 x·120·x 24·x 3600] x·7 x·3 = 195,96 lei;

Pb(a)p = 18·x 10 000·x [(3·x 10-6 – 2·x 10-6) x·10-6 x 120 x 24 x 3600] x 7 x 3 = 39,19 lei

Suma totală a prejudiciului pentru poluarea aerului atmosferic a constituit:

P = 1567,64 + 5173,22 + 729 + 587,87 + 195,96 + 39,19 = 8543,66 lei

Suma prejudiciului (P), cauzată aerului atmosferic în rezultatul emisiei neautorizate (arbitrare) a poluanţilor la întreprinderea X din mun. Chişinău a constituit 8543,66 lei.

Exemplul 3. La o întreprindere industrială B din or. Taraclia, în atelierul de tâmplărie, unde se află o instalaţie înregistrată de purificare a gazelor (de tip ciclon), prin măsurări instrumentale s-a determinat şi s-a confirmat printr-un act de control emisii imprudente neautorizate de poluanţi în atmosferă exprimate prin depăşirea cantităţii de poluanţi emişi în atmosferă, din cauza încălcării regulilor de exploatare a instalaţiei (controlul eficacităţii instalaţiei nu a fost efectuat timp de 2 ani). Condiţiile meteorologice erau favorabile. În rezultatul efectuării măsurătorilor a fost determinată valoarea reală a emisiei de pulbere de lemn în atmosferă: Crpulbere de lemn = 0,12g/s.

Debitul normativ al pulberii de lemn conform autorizaţiei de emisie (Ci n ) constituie: Crpulbere de lemn = 0,02 g/s.

Este necesar de a determina valoarea prejudiciul cauzat atmosferei:

N = 10,8 lei;

Apulbere de lemn = 10

K1 = 7;

K2 = 3;

K3 = 1,5;

K4 = 1

Numărul zilelor lucrătoare pentru patru luni a constituit – 85, numărul orelor de lucru pentru un schimb – 4.

Conform formulei (1) se calculează prejudiciul:

Ppulbere de lemn=10,8·x 10·x [(0,12 – 0,02) x·10-6 x·85·x 4·x 3600]·x 7·x 3·x 1,5 x·1,0 = 416,4 lei;

Astfel valoarea prejudiciului cauzat în urma poluării neautorizate a atmosferei de către întreprinderea industrială B din or. Taraclia constituie 416,4 lei.