Aprobate prin Ordinul Ministrului Finanţelor nr. 63 din 10 august 2009
Indicaţii metodice privind aplicarea de către societăţile de audit, auditorii întreprinzători individuali a măsurilor de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului
Secţiunea a 4-a
Prevederi de bază ale Politicii cu privire la prevenirea, depistarea şi raportarea cazurilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului
8.La elaborarea Politicii trebuie luate în considerare prevederile art. 9 din Legea nr.190-XVI din 26.07.2007 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. Procedurile de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului descrise în Politică urmează a fi aplicate concomitent cu procedurile profesionale standarde stabilite de Standardele Naţionale de Audit.
Exclus prin Ordin Ministerul Finanțelor nr.192 din 27.12.2013 MO nr.35-41/154 din 14.02.2014
9.La elaborarea Politicii de către societatea de audit, auditorul întreprinzător individual trebuie luate în considerare următoarele informaţii:
a) tipul, mărimea şi complexitatea activităţilor sale;
b)numărul diferitor tipuri/ramuri/domenii de activităţi în care sînt implicaţi, datorită clienţilor săi;
c)lista clienţilor, nivelul de risc asociat cu diferiţi clienţi şi domeniile de activitate desfăşurate de aceştia;
d) riscul asociat cu fiecare tip de serviciu pe care-l prestează (risc evaluat în contextul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului);
e) riscul asociat cu clienţii săi, cu părţile legate a acestor clienţi şi altor părţi implicate (risc evaluat în contextul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului).
10.Prezentele Indicaţii metodice nu prevăd un format unic al Politicii, aplicabil tuturor societăţilor de audit, auditorilor întreprinzători individuali. Fiecare societate de audit, auditor întreprinzător individual elaborează Politica utilizând o structură proprie, ţinînd cont de prevederile Indicaţiilor metodice. În anexa la prezentele Indicaţii metodice este prezentat un model de structură a Politicii, care poate fi utilizat ca bază la elaborarea propriei Politici.
Secţiunea a 5-a
Proceduri de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului
11. Societatea de audit, auditorul întreprinzător individual trebuie să asigure implementarea unor proceduri de control intern, pe care să le elaboreze ţinând cont de mărimea şi tipul activităţilor desfăşurate, suficiente pentru atingerea următoarelor scopuri:
a) determinarea şi perfectarea noilor proceduri de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţare a terorismului şi monitorizarea continuă a celor deja existente, precum şi aducerea la cunoştinţa personalului relevant a procedurilor respective;
b)elaborarea şi documentarea modalităţilor de evaluare a riscurilor asociate cu prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, ce rezultă din activităţile desfăşurate;
c)organizarea procesului de instruire a personalului relevant, inclusiv controale ce asigură că instruirea a fost efectuată şi că conţinutul acesteia corespunde tematicii;
d)testarea Politicii şi procedurilor în ceea ce priveşte corespunderea cu legislaţia în vigoare;
e)monitorizarea corespunderii activităţilor desfăşurate cu Politica elaborată, inclusiv raportarea rezultatelor organului executiv.
f) utilizarea tehnologiilor informaţionale în cadrul activităţii desfăşurate ;
12.Procedurile de evaluare a riscului aferent tranzacţiilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului pot fi integrate în sistemul existent de evaluare a riscului profesional sau celui legat de client sau tranzacţiile respective pot fi controlate în mod separat.
13.Societatea de audit, auditorul întreprinzător individual pot evalua riscul aferent tranzacţiilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului pentru următoarele categorii:
a) tipuri de servicii,
b)tipuri de clienţi,
c)domenii de activitate
şi, în baza acestor categorii, pot aplica o divizare a riscurilor ca fiind redus/normal/ridicat.
14.Rezultatele evaluării riscului aferent tranzacţiilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului trebuie folosite pe deplin în cadrul procesului „identificarea clientului” , beneficiarului efectiv .
15.Societatea de audit, auditorul întreprinzător individual trebuie, de asemenea, să ia în considerare tipurile de riscuri la care aceştia sunt expuşi:
a) riscul imaginii;
b)riscul de a fi utilizat în scopuri de spălare a banilor şi finanţare a terorismului;
c) riscul că clienţii sau persoanele care efectuează tranzacţii cu clienţii , beneficiarii efectivi sunt implicaţi în tranzacţii de spălare a banilor şi finanţare a terorismului, iar societatea de audit, auditorul întreprinzător individual nu au depistat acest fapt.
16.Procedurile aferente procesului de identificare a clientului ,beneficiarului efectiv sunt considerate unele din principalele proceduri de prevenire a tranzacţiilor aferente spălării banilor şi finanţării terorismului. Cerinţele profesionale în vigoare prevăd aplicarea unor proceduri standarde de acceptare a clienţilor, de exemplu proceduri ce asigură corespunderea cu cerinţele profesionale de independenţă şi de evitare a conflictelor de interese. Procedurile de identificare a clientului ,beneficiarului efectiv ce trebuie elaborate în conformitate cu cerinţele legislaţiei de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului pot fi integrate în procedurile standarde de acceptare a clientului sau pot fi controlate separat.
17.Societatea de audit, auditorul întreprinzător individual trebuie să aplice procedurile de identificare a clientului ,beneficiarului efectiv pentru toţi clienţii, atât pentru cei noi cât şi pentru cei existenţi. Identificarea clienţilor precum şi a beneficiarilor efectivi trebuie efectuată, de regulă, în următoarele cazuri:
a) când are loc iniţierea unei relaţii de afaceri;
b)când are loc o tranzacţie neordinară;
c) când apar suspiciuni cu privire la spălarea banilor şi finanţarea terorismului;
d)când apar dubii referitor la veridicitatea informaţiilor colectate anterior.
18.Procedurile elaborate pentru colectarea informaţiilor despre client , beneficiarul efectiv trebuie să asigure obţinerea răspunsurilor la următoarele întrebări:
a)cine este clientul?
b)cine este beneficiarul efectiv al clientului?
c) care este scopul şi natura relaţiilor ce se iniţiază?
d)care este tipul activităţii clientului?
e)care sunt sursele de finanţare a clientului?
f)care sunt scopurile economice şi de afaceri ale clientului?
19.Procedurile de identificare a clientului ,beneficiarului efectiv ce urmează a fi elaborate de către societăţile de audit, auditorii întreprinzători individuali şi aplicate până la iniţierea relaţiilor de afaceri urmează să:
a)stabilească şi verifice identitatea clientului ,beneficiarului efectiv prin utilizarea documentelor sau informaţiilor obţinute din surse independente şi veridice,
b)identifice beneficiarul efectiv clientului (când este aplicabil), inclusiv să obţină înţelegerea structurii de control a beneficiarului efectiv şi să verifice identitatea proprietarului,
c)obţină informaţii cu privire la scopul şi natura relaţiilor ce se iniţiază.
20.Procedurile de identificare a clientului ,beneficiarului efectiv ce trebuie aplicate în decursul relaţiilor de afaceri urmează să monitorizeze activitatea cu clientul în mod continuu. Monitorizarea respectivă include observarea atentă a tranzacţiilor, surselor de finanţare şi altor informaţii colectate la etapa iniţierii relaţiilor, pentru a se asigura că noua informaţie colectată corespunde cu cea existentă. La această etapă o atenţie deosebită se va acorda clienţilor care efectuează tranzacţii complexe şi neordinare şi/sau efectuează operaţiuni în valută străină.
21.Societatea de audit, auditorul întreprinzător individual trebuie să elaboreze proceduri ce ar asigura că tot personalul relevant cunoaşte cerinţele legislaţiei în vigoare cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi ar asigura organizarea unor instruiri regulate care ar avea drept scop instruirea personalului în ceea ce priveşte modalitatea de recunoaştere şi de raportare a tranzacţiilor cu privire la spălarea banilor şi finanţarea terorismului.
22.Societatea de audit, auditorul întreprinzător individual decide desinestătător regularitatea organizării instruirilor. Aceasta poate fi influenţată de modificările în legislaţie, de rezultatele proceselor judiciare la nivel naţional şi/sau internaţional, de modificările riscului etc. În ceea ce priveşte personalul nou angajat, trebuie prevăzut termenul maxim în decursul căruia personalul respectiv va fi instruit în domeniul dat.
23.Societatea de audit, auditorul întreprinzător individual trebuie să elaboreze proceduri privind înregistrarea şi păstrarea informaţiei aferente prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului. Principalele informaţii ce urmează a fi înregistrate includ:
a)informaţii privind identificarea clientului ,beneficiarului efectiv inclusiv dovezile ce confirmă verificarea identităţii (dovezile pot fi deţinute atât pe suport de hârtie, cât şi în format electronic);
b)informaţii privind relaţiile de afaceri cu clientul, inclusiv detalii cu privire la orice tranzacţii neordinare şi detalii privind monitorizarea relaţiilor de afaceri;
c) informaţii privind activităţile suspicioase;
d)informaţii privind instruirea personalului.
24.Societatea de audit, auditorul întreprinzător individual trebuie să păstreze documentaţia de audit, informaţiile aferente prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului conform prevederilor standardelor de audit şi a art. 7 din Legea nr.190-XVI din 26.07.2007 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.
25.Societăţile de audit, auditorii întreprinzători individuali trebuie să dispună de proceduri clare, reieşind din prevederile Legii nr.190-XVI din 26.07.2007 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, aduse la cunoştinţa întregului personal relevant, care să prevadă raportarea asupra tuturor tranzacţiilor suspecte, determinate în conformitate cu Ghidul activităţilor sau tranzacţiilor suspecte aprobat de CCCEC şi prezentei Indicaţii, unei persoane speciale din cadrul organului executiv, responsabile pentru acumularea informaţiei şi luarea măsurilor contra spălării banilor şi finanţării terorismului. De asemenea, trebuie să fie stabilit un anumit lanţ de comunicare, privind raportarea asupra problemelor ce ţin de spălarea banilor şi finanţarea terorismului.
26.În cazul depistării de către societăţile de audit, auditorii întreprinzători individuali a tranzacţiilor suspecte, acestea vor fi raportate Serviciului Prevenirea şi Combaterea
Spălării Banilor conform prevederilor art. 8 din Legea nr.190-XVI din 26.07.2007 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.
27.Conform prevederilor alin.(2) art. 12 din Legea nr.190-XVI din 26.07.2007 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, transmiterea informaţiilor aferente tranzacţiilor suspecte către Serviciului Prevenirea şi Combaterea
Spălării Banilor nu se consideră o încălcare a principiului confidenţialităţii, prevăzut de Legea nr. 61-XVI din 16.03.2007 privind activitatea de audit şi Codul etic al profesioniştilor contabili .
Completat, Substituit prin Ordin Ministerul Finanțelor nr.192 din 27.12.2013 MO nr.35-41/154 din 14.02.2014