DECIZIE nr. 2 din 04.02.2014 CURTEA CONSTITUȚIONALĂ publicat 14.03.2014
de respingere a sesizării nr. 4a/2014 pentru controlul constituţionalităţii articolului 71 al Legii nr. 330-XIV din 25 martie 1999 cu privire la cultura fizică şi sport
Trimiteri: 105 legate 9 nerezolvate 1 fără țintăActe din afara site-ului: 7 fără adresăMonitorul Oficial: 4 trimiteri
Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Albastru: un document din afara legis.md. O parte a unui act al Uniunii Europene e legată de actul întreg pe EUR-Lex; fără adresă, rămâne doar marcată. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.
Nerezolvate (9)
- articolul 71 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- Articolul 71 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
- articolului 71 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- alin.(1) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- subpct. 11 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- punctul 7 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- alin. (2) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
- articolului 23 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- alin. (4) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
Fără țintă (1)
- art.6 alin.(3) lit.g) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
Din afara site-ului: fără adresă (7)
Curtea Constituţională, statuând în componenţa:
Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte,
Dl Aurel BĂIEŞU,
Dl Igor DOLEA,
Dl Tudor PANȚÎRU,
Dl Victor POPA,
Dl Petru RAILEAN, judecători,
cu participarea dnei Elena Lupan, grefier,
Având în vedere sesizarea depusă la 28 ianuarie 2014, înregistrată la aceeaşi dată,
Examinând preliminar sesizarea menţionată,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând la 4 februarie 2014 în şedinţă închisă,
Pronunţă următoarea decizie:
ÎN FAPT
1. La 28 ianuarie 2014, dnii Vadim Vacarciuc și Vadim Cojocaru, deputați în Parlamentul Republicii Moldova, au adresat Curţii Constituţionale sesizarea pentru controlul constituţionalităţii prevederilor articolului 71 al Legii nr. 330-XIV din 25 martie 1999 cu privire la cultura fizică și sport.
A. Motivele sesizării
2. Motivele sesizării, astfel cum au fost expuse de autori, pot fi rezumate după cum urmează.
3. Prin Legea nr. 161 din 28 iunie 2013, Legea nr. 330-XIVdin 25 martie 1999 cu privire la cultura fizică și sport a fost completată cu articolul 71.
4. Articolul 71 din legea sus menționată prevede competențele Comitetului Național Olimpic și Sportiv în domeniul culturii fizice și sportului.
5. În opinia autorilor sesizării, prevederile articolului 71 contravin articolelor 1, 2, 4, 7, 74, 96 și 107 din Constituţie.
B. Legislația pertinentă
6. Prevederile relevante ale Constituţiei (M.O., 1994, nr. 1) sunt următoarele:
Articolul 60
Parlamentul, organ reprezentativ suprem și legislativ „(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului.
[…].”
Articolul 66
Atribuțiile de bază
„Parlamentul are următoarele atribuţii de bază:
a) adoptă legi, hotărâri şi moţiuni;
[…]
c) interpretează legile şi asigură unitatea reglementărilor legislative pe întreg teritoriul ţării;
[…].”
Articolul 72
Categorii de legi
„(1) Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare.
[…]
(3) Prin lege organică se reglementează:
[…]
r) alte domenii pentru care Parlamentul consideră necesară adoptarea de legi organice.
[…].”
Articolul 74
Adoptarea legilor și a hotărârilor
„(1) Legile organice se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor aleşi, după cel puţin două lecturi.
[…]
(3) Proiectele de lege prezentate de Guvern, precum şi propunerile legislative ale deputaţilor acceptate de acesta sînt examinate de Parlament în modul şi după priorităţile stabilite de Guvern, inclusiv în procedură de urgenţă. Alte propuneri legislative se examinează în modul stabilit.
[…].”
7. Prevederile relevante ale Regulamentului Parlamentului, adoptat prin Legea nr. 797-XIII din 2 aprilie 1996 (M.O., 2007, nr. 50, art. 237), sunt următoarele:
Articolul 58
Avizarea de către Guvern a proiectelor de acte legislative și a propunerilor legislative „(1) Proiectele de acte legislative şi propunerile legislative înaintate de Preşedintele Republicii Moldova, de deputaţi sau de Adunarea Populară a unităţii teritoriale autonome Găgăuzia se remit Guvernului spre avizare. Neprezentarea avizului în termen de cel mult 30 de zile sau într-un termen mai restrîns, stabilit de Preşedintele Parlamentului, nu împiedică examinarea proiectului de către Parlament, dacă legea nu prevede altfel.
[…].”
8. Prevederile relevante ale Legii nr. 64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern (M.O., 2002, nr. 131-133, art. 1018) sunt următoarele:
Articolul 11
Principalele împuterniciri ale Guvernului în domeniul dezvoltării sociale, învățământului, tineretului și sportului, culturii și ocrotirii sănătății „Guvernul:
[…]
11) promovează politica statului în domeniul culturii fizice şi sportului.”
Articolul 21
Ministerele Republicii Moldova
„ […]
Ministerele transpun în viaţă, în baza legilor republicii, decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, politica Guvernului, hotărârile şi ordonanţele lui, conduc în limitele competenţei domeniile încredinţate şi sînt responsabile de activitatea lor.
[…].”
9. Prevederile relevante ale Legii nr. 330-XIV din 25 martie 1999 cu privire la cultura fizică și sport (M.O., 1999, nr. 83-86, art. 399) sunt următoarele:
Articolul 6
Competența autorității centrale de specialitate „(1) Guvernul realizează politica de stat în domeniul culturii fizice şi sportului, dirijează dezvoltarea acestora prin intermediul autorităţilor centrală şi locale de specialitate.
[…]
(3) Autoritatea centrală de specialitate are următoarele atribuţii principale:
a) elaborează şi susţine strategia generală de organizare şi dezvoltare a activităţii sportive;
[…]
c) elaborează normele generale de folosire a mijloacelor materiale aflate în administrarea sa şi a mijloacelor financiare pentru activitatea sportivă, care provin din subvenţii de la buget;
d) colaborează cu Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv la derularea programelor privind pregătirea și participarea sportivilor Republicii Moldova la Jocurile Olimpice, precum şi pentru promovarea valenţelor educative ale olimpismului;
[…]
g) exercită supravegherea şi controlul privind respectarea de către structurile sportului a dispoziţiilor legale şi a prevederilor cuprinse în statutele şi documentele de constituire ale acestora;
[…].”
Articolul 71
Competența Comitetului Național Olimpic și Sportiv „(1) Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv, în comun cu federaţiile naţionale pe ramuri de sport recunoscute de Comitetul Internaţional Olimpic, monitorizează implementarea planurilor de pregătire a sportivilor şi realizarea obiectivelor de performanţă la competiţiile internaţionale oficiale.
(2) Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv, în comun cu federaţiile naţionale pe ramuri de sport recunoscute de Comitetul Internaţional Olimpic, înaintează propuneri privind elaborarea politicii statului în domeniul sportului de performanţă.
(3) Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv,în comun cu autoritatea centrală de specialitate, elaborează, în baza propunerilor federaţiilor sportive naţionale, a altor structuri sportive, proiectul programului naţional de pregătire şi participare la ediţiile ordinare ale Jocurilor Olimpice.
(4) Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv, în comun cu autoritatea centrală de specialitate,elaborează propuneri privind repartizarea sumelor de la bugetul de stat destinate finanţării sportului de performanţă, în strictă conformitate cu criteriile distincte pentru performanţă.”
Articolul 18
Structurile sportului
„(1) Structurile sportului sînt organizaţii specializate, constituite de persoane fizice sau juridice în scopul organizării şi administrării activităţilor din domeniul culturii fizice şi sportului, care se împart în:
a) asociaţii sportive;
b) cluburi sportive;
c) şcoli sportive;
d) centre de pregătire olimpică;
e) federaţii sportive naţionale;
f) ligi profesioniste;
g) Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv;
h) centre sportive de pregătire a loturilor naţionale;
i) Comitetul Paralimpic al Republicii Moldova.
(2) Autoritatea centrală de specialitate ţine evidenţa structurilor sportului prin Registrul sportiv, atribuind fiecărei structuri înscrise un număr de identificare.”
Articolul 23
Comitetul Național Olimpic și Sportiv
„[…]
(2) Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv este o asociaţie de interes naţional, unică de acest gen pe teritoriul Republicii Moldova, care se constituie şi funcţionează în baza statutului propriu, elaborat în conformitate cu prevederile Cartei Olimpice şi a legislaţiei.
(3) Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv este persoană juridică, autonomă, neguvernamentală, apolitică şi fără scop lucrativ.
(4) Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv deţine competenţa exclusivă pentru reprezentarea Republicii Moldova la Jocurile Olimpice şi în cadrul celorlalte programe organizate sub egida Comitetului Internaţional Olimpic sau a asociaţiilor olimpice continentale. Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv este unicul deţinător, pe teritoriul Republicii Moldova, al drepturilor de folosire a însemnelor şi simbolurilor olimpice specificate în statutul propriu, în Carta Olimpică şi în alte documente normative referitoare la mişcarea olimpică.
[…]
(6) Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv colaborează, în vederea realizării obiectivului său statutar, cu instituţii guvernamentale şi neguvernamentale, cu celelalte organizaţii de drept public sau privat.
[…].”
Articolul 30
Finanțarea culturii fizice și sportului
„[…]
(41) Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv şi structurile sportive pot beneficia de alocaţii de la bugetul de stat şi de la bugetele locale pentru finanţarea de programe sportive. Aceste sume se acordă pe bază de contracte încheiate între structurile respective şi autorităţile publice centrale şi locale, după caz. Gestionarea sumelor menţionate şi controlul financiar se realizează în condiţiile legii.
(42) Sursele de finanţare a Comitetului Naţional Olimpic şi Sportiv provin din:
a) alocaţii de la bugetul de stat pentru pregătirea şi pentru participarea loturilor naţionale la competiţiile internaţionale organizate sub egida Comitetului Internaţional Olimpic;
[…].”
Articolul 35
Supravegherea și controlul în domeniul
culturii fizice și sportului
„(1) Autoritatea centrală de specialitate este în drept de a organiza şi realiza supravegherea şi controlul activităţii structurilor sportului în corespundere cu prevederile art.6 alin.(3) lit.g).
[…].”
10. Prevederile relevante ale Legii nr. 780-XV din 27 decembrie 2001 privind actele legislative (M.O., 2002, nr. 36-38, art. 210) sunt următoarele:
Articolul 6
Categoriile de acte legislative
„[…]
(2) Actul legislativ general cuprinde norme juridice aplicabile tuturor raporturilor sociale sau subiectelor de drept ori unor anumite categorii de raporturi sau de subiecte, fără a-şi pierde caracterul de generalitate.
(3) Actul legislativ special cuprinde norme juridice aplicabile în exclusivitate unor categorii de raporturi sociale sau subiecte strict determinate prin derogare de la regula generală. În caz de divergenţă între o normă a actului legislativ general şi o normă a actului legislativ special cu aceeaşi forţă juridică, se aplică norma actului legislativ special.
[…].”
Articolul 42
Intervenirea interpretării
„(1) Interpretarea actelor legislative reprezintă un sistem de operaţiuni logice prin care se explică sensul exact şi complet al dispoziţiilor normative.
(2) Prin interpretare se oferă soluţii juridice de realizare a normei de drept în sensul ei exact.
[…].”
Articolul 43
Organele abilitate cu interpretarea actelor legislative „[…]
(2) Interpretarea oficială a actelor legislative altele decât cele de la alin.(1) ţine de competenţa exclusivă a Parlamentului.”
ÎN DREPT A.Argumentele autorilor sesizării
11. Autorii sesizării consideră că prin normele contestate a fost modificat statutul Comitetului Național Olimpic și Sportiv, fiindu-i atribuite competențe specifice unei autorități cu funcții de supraveghere și control, care va elabora și implementa politica statului în domeniul sportului, fapt ce contravine articolului 107 alin. (1) din Constituție.
12. De asemenea, potrivit autorilor sesizării, adoptarea normelor contestate în lipsa avizului Guvernului asupra proiectului de lege contravine articolului 74 alin. (3) din Constituție.
13. În același timp, autorii sesizării menționează că, în procesul de avizare a proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 330-XIV din 25 martie 1999, ministerele au prezentat o serie de obiecții, care nu au fost luate în considerare.
14. La fel, autorii sesizării susțin că prevederile contestate conțin un tratament discriminatoriu față de organizațiile obștești și federațiile sportive naționale, care sunt obligate să prezinte avizul consultativ al Comitetului Național Olimpic și Sportiv, pentru ca acestea să poată fi recunoscute funcționale.
15. Totodată, în sesizare se invocă și contradicția normelor supuse criticii de neconstituționalitate cu Legea nr. 837-XIII din 17 mai 1996 cu privire la asociațiile obștești, Legea nr. 98 din 4 mai 2012 privind administrația publică centrală de specialitate și cu alte prevederi ale Legii nr. 330-XIV din 25 martie 1999 cu privire la cultura fizică și sport.
B.Aprecierea Curţii
16. Curtea reţine că, în temeiul articolului 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie, articolului 4 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolului 4 alin. (1) lit. a) din Codul Jurisdicţiei Constituţionale, controlul constituționalității legilor adoptate de Parlament ţine de competenţa Curţii Constituţionale.
17. Curtea atestă faptul că deputatul în Parlament este abilitat cu dreptul de a sesiza Curtea Constituțională, în conformitate cu articolele 25 alin. (1) lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin. (1) lit. g) din Codul Jurisdicţiei Constituţionale.
18. Curtea menţionează că prerogativa care i-a fost acordată prin articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie presupune stabilirea corelaţiei dintre normele contestate şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia.
19. Curtea reține că sesizarea vizează controlul constituționalității prevederilor art. 71 din Legea nr. 330-XIVdin 25 martie 1999 cu privire la cultura fizică și sport, articol care reglementează competențele Comitetului Național Olimpic și Sportiv în domeniul culturii fizice și sportului.
20. Curtea consideră necesar a reitera faptul că o prevedere legală poate constitui obiect al jurisdicției constituționale doar în cazul în care se atestă o legătură indisolubilă de conținut între prevederile abordate sub aspectul neconstituționalității și normele Legii Supreme.
21. Curtea reține că autorii sesizării au invocat pretinsa încălcare a articolelor 1, 2, 4, 7, 74, 96 și 107 din Constituţie în lipsa unor argumente pertinente.
22. În acest sens, Curtea reiterează că, potrivit articolului 24 alin. (2) şi alin. (4) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolului 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale, sesizarea trebuie să fie motivată, să cuprindă obiectul şi împrejurările pe care subiectul îşi întemeiază cerinţele, să expună normele legale şi argumentele, care justifică că prevederea contestată contravine Constituţiei, precum și legătura cauzală directă între norma contestată și argumentele invocate.
23. Cu referire la invocarea articolelor 1, 2, 4 și 7 din Constituție, Curtea menționează că aceste norme constituționale comportă un caracter generic, constituie imperative de ordin general-obligatoriu, stau la baza oricăror reglementări și nu pot constitui repere individuale și separate.
24. Curtea atrage atenția autorilor sesizării asupra faptului că articolul 4 din Constituție prevede prioritatea reglementărilor internaţionale la care Republica Moldova este parte, atunci când există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile omului şi legile interne. Or, prevederile contestate nu vizează conținutul unor drepturi sau libertăți constituționale fundamentale care ar reclama aplicabilitatea unor prevederi internaționale, motiv pentru care articolul 4 din Constituție este inaplicabil.
25. Cu referire la caracterul discriminatoriu al normei contestate cu invocarea articolului 14 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, Curtea reiterează că respectiva prevedere completează alte dispoziţii substanţiale ale Convenției Europene , nu are o existenţă independentă și se aplică numai pentru exercitarea drepturilor şi a libertăţilor garantate de dispoziţiile convenționale.
26. Astfel, articolul 14 din Convenția Europeană urmează să se combine cu un alt articol, care garantează un drept sau o libertate fundamentală. Acesta intră în acţiune doar atunci când situaţia la care se referă dezavantajul implică una din condiţiile de exercitare a unui drept garantat sau dacă măsurile criticate vizează exercitarea unui drept garantat. Pentru ca acesta să fie operabil, situaţia reglementată de normele contestate urmează să intre în domeniul de aplicare al uneia sau mai multor dispoziţii ale Convenției Europene, care garantează drepturi și libertăți fundamentale.
27. Cât privește pretinsa încălcare a procedurii de adoptare a art. 71 din Legea nr. 330-XIVdin 25 martie 1999, din motivul lipsei avizului Guvernului, prin invocarea art. 74 alin. (3) din Constituție, Curtea menționează că norma constituțională nu condiționează adoptarea proiectelor de legi de acceptul Guvernului.
28. Esența respectivei norme constituționale vizează doar posibilitatea adoptării inițiativei legislative care nu emană de la Guvern, dar este acceptată de către acesta din urmă, în mod prioritar față de alte proiecte de acte legislative care nu au fost avizate de către executiv.
29. În respectiva situație, existența avizului Guvernului pe marginea proiectului de act legislativ vizează aspectul de legalitate al procesului legislativ, și nu cel de constituționalitate, fiind relevante prevederile articolului 58 alin. (1) din Regulamentul Parlamentului, conform cărora „Proiectele de acte legislative şi propunerile legislative înaintate de Preşedintele Republicii Moldova, de deputaţi sau de Adunarea Populară a unităţii teritoriale autonome Găgăuzia se remit Guvernului spre avizare. Neprezentarea avizului în termen de cel mult 30 de zile sau într-un termen mai restrâns, stabilit de Preşedintele Parlamentului, nu împiedică examinarea proiectului de către Parlament, dacă legea nu prevede altfel.”
30. În succesiunea expunerii, cu referire la avizele negative ale ministerelor asupra proiectului de lege, invocate de către autorii sesizării, Curtea subliniază că obiecțiile respective nu pot constitui un argument în favoarea pretinsei încălcări a normelor constituționale. Astfel, Curtea atrage atenția autorilor reiterând că sesizarea urmează să cuprindă doar argumente de drept și să ateste un raport direct de cauzalitate între normele contestate și prevederile constituționale invocate.
31. La fel, supunând examinării preliminare datele referitoare la obiectul sesizării, Curtea menționează că autorii sesizării nu au prezentat nici un raționament ce ar confirma justețea concluziilor referitor la pretinsa încălcare, prin norma contestată, a articolului 107 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia: „Organele centrale de specialitate ale statului sînt ministerele. Ele traduc în viaţă, în temeiul legii, politica Guvernului, hotărârile şi dispoziţiile lui, conduc domeniile încredinţate şi sînt responsabile de activitatea lor.”
32. Curtea observă că, potrivit art. 11 din Legea nr. 64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern, acesta promovează politica statului în domeniul culturii fizice și sportului.
33. Astfel, Curtea reține că autoritatea administrativă centrală responsabilă de respectivul segment este Ministerul Tineretului și Sportului. Potrivit Regulamentului privind organizarea și funcționarea Ministerului Tineretului și Sportului, structurii și efectivului-limită ale aparatului central al acestuia, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 766 din 26 noiembrie 2009, misiunea ministerului constă în elaborarea şi implementarea politicii naţionale în domeniul tineretului şi sportului, determinarea orientărilor strategice de dezvoltare şi modernizare continuă a sistemului instituţional din domeniu, promovarea culturii fizice şi sportului, formarea şi dezvoltarea profesională a resurselor umane din sistemul tineretului şi sportului.
34. Curtea menționează că prevederile contestate nu instituie în sarcina Comitetului Național Olimpic și Sportiv competențe funcționale în domeniul traducerii în viață a politicii Guvernului în domeniul tineretului și sportului și nu îi atribuie competențe de conducere a domeniilor încredințate Ministerului Tineretului și Sportului.
35. Mai mult, prevederile supuse criticii de neconstituționalitate reglementează relațiile de colaborare ale Comitetului Național Olimpic și Sportiv cu autoritatea centrală de specialitate, sub aspectul înaintării propunerilor despre elaborarea politicii statului în domeniul sportului de performanță, elaborării proiectului programului național de pregătire și participare la Jocurile Olimpice, precum și sub aspectul elaborării propunerilor privind repartizarea sumelor destinate finanțării sportului de performanță.
36. Or, reglementările cu caracter special contestate de către autorii sesizării preiau conținutul generic al articolului 6 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 330-XIV din 25 martie 1999, care expune modalitatea colaborării drept o variație a interacțiunii Comitetului Național Olimpic și Sportiv cu autoritatea centrală de specialitate.
37. De asemenea, atribuțiile de colaborare ale autorității centrale de specialitate în domeniul tineretului și sportului cu organizațiile de tineret și sport legal constituite, și în mod implicit cu Comitetul Național Olimpic și Sportiv, sunt prevăzute și de punctul 6 subpct. 11 și punctul 7 subpct. 6 și 17 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Ministerului Tineretului și Sportului, structura și efectivul-limită ale aparatului central al acestuia, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 766 din 26 noiembrie 2009.
38. Suplimentar, Curtea menționează că statutul juridic al Comitetului Național Olimpic și Sportiv este reglementat de art. 23 din Legea nr. 330-XIV din 25 martie 1999 cu privire la cultura fizică și sport.
39. Potrivit alin. (2) al articolului 23: „Comitetul Național Olimpic și Sportiv este o asociaţie de interes naţional, unică de acest gen pe teritoriul Republicii Moldova, care se constituie şi funcţionează în baza statutului propriu, elaborat în conformitate cu prevederile Cartei Olimpice şi ale legislaţiei.”, iar alin. (4) prevede că „Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv deţine competenţa exclusivă pentru reprezentarea Republicii Moldova la Jocurile Olimpice şi în cadrul celorlalte programe organizate sub egida Comitetului Internaţional Olimpic sau a asociaţiilor olimpice continentale”.
40. Cu referire la corelarea normelor contestate cu alte prevederi legale, Curtea reține că faptul dat excede limitelor jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională nefiind competentă să interpreteze actele legislative emise de Parlament sau să explice modul în care acestea urmează a fi aplicate în raport cu legile speciale.
41. Asupra aspectelor ce țin de interpretarea și clarificarea sensului autentic al unei norme legale urmează să se pronunțe legislativul, or, art. 66 lit. c) din Constituție conferă Parlamentului atribuția de a interpreta legile și de a asigura unitatea reglementărilor legislative pe întreg teritoriul țării.
42. În sensul normei constituționale statuează și articolul 43 alin. (2) din Legea privind actele legislative, care prevede că interpretarea oficială a altor acte, decât a Constituției sau a legilor constituționale, ține de competența exclusivă a Parlamentului, ca organ emitent.
43. Având în vedere articolul 66 din Constituție, care menționează principala atribuție a Parlamentului de a adopta legi, precum și articolul 72 alin. (3) lit. r) din Constituție, care abilitează legislativul cu dreptul de a adopta legi organice și în alte domenii pe care le consideră necesare, aspectele privind instituirea, statutul şi competențele Comitetului Național Olimpic și Sportiv constituie o prerogativă exclusivă a Parlamentului.
44. Având în vedere cele expuse mai sus, Curtea atestă faptul că nu este competentă ratione materiae să se pronunţe asupra oportunității instituirii de către legiuitor a anumitor competențe în domeniul culturii fizice și sportului în sarcina Comitetului Național Olimpic și Sportiv.
Din aceste motive, în temeiul articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin. (3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională
D E C I D E:
1. Se respinge sesizarea privind controlul constituţionalităţii articolului 71 al Legii nr. 330-XIV din 25 martie 1999 cu privire la cultura fizică și sport.
2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE Alexandru TĂNASE
Nr.2.Chișinău,4 februarie 2014.