Examinând chestiunea cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, luând act de informația membrului CSM, Ioana Chironeț,
1. Se aprobă Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, conform anexei, parte integrantă a prezentei Hotărâri.
2. Se abrogă Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 668/26 din 15 septembrie 2015, cu modificările ulterioare.
3. Prezenta Hotărâre poate fi contestată la Curtea Supremă de Justiție în termen de 30 de zile.
4. Hotărârea se publică pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii (www.csm.md), iar extrasul din Hotărâre și Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 657/47 din 09.12.2025
REGULAMENT cu privire la organizarea şi funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii
1. DOMENIUL DE APLICARE
1.1 Prezentul Regulament stabilește misiunea, funcțiile și modul de organizare a Consiliului Superior al Magistraturii.
1.2 Regulamentul cu privire la organizarea şi funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii (în continuare - Regulament) este elaborat în vederea asigurării executării de către Consiliul Superior al Magistraturii a funcțiilor sale prevăzute de Constituția Republicii Moldova, Codul administrativ al Republicii Moldova nr. 116 din 19.07.2018, Legea nr. 514-XIII din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească, Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, Legea nr. 947-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, Legea nr. 76 din 21 aprilie 2016 cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești, Legea nr. 64 din 30 martie 2023 cu privire la Curtea Supremă de Justiție, Legea nr. 147 din 9 iunie 2023 privind selecția și evaluarea performanțelor judecătorilor, Legea nr. 192 din 10 iulie 2025 cu privire la mecanismul de judecare a cauzelor de corupție și a celor conexe corupției şi de alte acte normative.
2. MISIUNEA, FUNCȚIILE ȘI STATUTUL CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII
2.1 Consiliul Superior al Magistraturii (în continuare Consiliu), este o instituție constituțională și face parte din autoritatea judecătorească. Consiliul este un organ colegial și îşi exercită atribuţiile în plen.
2.2 Consiliul este un organ independent, format în vederea organizării şi funcţionării sistemului judecătoresc, este garantul independenţei autorităţii judecătoreşti și exercită autoadministrarea judecătorească.
2.3 Pentru asigurarea activităţii sale, Consiliul are buget propriu, ce este parte integrantă a bugetului de stat.
2.4 Consiliul menține relații cu organisme similare din alte ţări în chestiuni de funcţionare şi administrare a sistemului judecătoresc.
2.5 Consiliul are sediul în mun. Chișinău.
2.6 În scopul exercitării funcţiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii are următoarele atribuții:
1) organizează și desfășoară concursuri pentru selectarea candidaților la funcția de judecător, pentru promovarea judecătorilor și face propuneri Preşedintelui Republicii Moldova de numire în funcţie a judecătorilor sau de promovare a acestora la o instanţă ierarhic superioară;
2) se pronunță asupra rapoartelor Comisiei de evaluare externă a subiecților evaluării extraordinare, conform Legii nr. 252 din 17 august 2023 și Legii nr. 65 din 30 martie 2023;
3) transferă judecătorii la o instanţă de acelaşi nivel sau la o instanţă inferioară, eliberează din funcţie judecătorii, numeşte şi eliberează din funcţie preşedinţii sau vicepreşedinţii de instanţă;
4) numește judecătorul care va exercita atribuţiile judecătorului de instrucţie, precum şi unul sau mai mulţi judecători supleanţi;
5) primeşte jurământul judecătorilor nou-numiți în funcție;
6) dispune interimatul funcţiei de preşedinte sau de vicepreşedinte al judecătoriei, al curţii de apel sau al Curţii Supreme de Justiţie, în cazul vacanţei funcţiei sau suspendării din funcţie a acestora, până la completarea funcţiei vacante în modul stabilit de lege sau anularea suspendării;
7) dispune detaşarea judecătorilor din funcție în scopul exercitării mandatelor de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, de director sau director adjunct al Institutului Naţional al Justiţiei, precum și al unor funcţii din cadrul Secretariatului Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Justiţiei sau al subdiviziunii Ministerului Justiţiei care asistă Agentul Guvernamental;
8) desemnează membrii Consiliului și judecătorii pentru participare la lucrările comisiilor de resort, grupurilor de lucru și altor entități în domeniul justiției la nivel național și internațional;
9) suspendă judecătorii din funcţie, în cazurile prevăzute de Legea cu privire la statutul judecătorului;
10) eliberează în condițiile legii acordul privind pornirea urmăririi penale, reţinerea, supunerea aducerii silite, arestarea, percheziţionarea în privința judecătorilor în funcție și celor în demisie;
11) aplică măsuri de încurajare în privinţa judecătorilor;
12) selectează și numeşte membri ai Colegiului pentru selecţia şi evaluarea judecătorilor, Colegiului disciplinar și Inspecției judiciare;
13) selectează și desemnează trei judecători în calitate de membri ai Consiliului Institutului Naţional al Justiţiei din rândul judecătorilor, reprezentând Curtea Supremă de Justiţie, curţile de apel și judecătoriile;
14) selectează și numește doi judecători la Curtea Constituțională;
15) aprobă strategii ce țin de activitatea Consiliului și a sistemului judecătoresc, precum și planurile de acțiuni anuale și monitorizează implementarea acestora;
16) aprobă strategia privind formarea iniţială şi continuă a judecătorilor, prezintă opinia asupra planului de acţiuni pentru implementarea acesteia;
17) examinează şi prezintă opinia asupra regulamentului de organizare a concursului de admitere în Institutul Naţional al Justiţiei, asupra programelor didactice şi a planurilor de învățământ pentru cursurile de formare iniţială şi continuă în cadrul Institutului, asupra regulamentului de organizare a concursului pentru suplinirea posturilor didactice, precum şi asupra componenţei comisiilor pentru examenele de admitere şi de absolvire ale Institutului Naţional al Justiţiei;
18) deleagă judecătorii pentru participare la seminare, conferinţe, cursuri de instruire şi deplasări în interes de serviciu;
19) prezintă, anual, până la 31 martie, Institutului Naţional al Justiţiei propunerile privind numărul de locuri ce vor fi scoase la concursul de admitere pentru formarea iniţială a candidaţilor la funcţia de judecător în anul următor;
20) examinează contestaţiile asupra hotărârilor Colegiului pentru selecţia şi evaluare a judecătorilor și Colegiului disciplinar;
21) decide asupra eliberării din funcție a judecătorilor în baza hotărîrii Colegiului disciplinar;
22) decide asupra eliberării din funcţia de preşedinte sau de vicepreşedinte al instanţei de judecată în baza hotărârii Colegiului disciplinar;
23) acordă concediile de odihnă anuale preşedinţilor şi vicepreşedinţilor instanţelor judecătoreşti;
24) examinează, confirmă şi propune, în modul stabilit de legislaţia în vigoare, proiectul bugetului Consiliului și ale instanţelor judecătoreşti;
25) prezintă anual, dar nu mai târziu de 1 aprilie, Parlamentului şi Preşedintelui Republicii Moldova un raport asupra modului de organizare şi funcţionare a instanţelor judecătoreşti în anul precedent;
26) colaborează cu societatea civilă şi mass-media pentru informarea publicului despre activitatea Consiliului Superior al Magistraturii şi a instanţelor judecătoreşti;
27) aprobă structura Secretariatului Consiliului Superior al Magistraturii, numeşte, promovează, transferă şi eliberează din funcţie angajaţii aparatului, aplică faţă de aceştia măsuri de încurajare şi sancţiuni disciplinare;
28) sesizează Curtea Constituțională privind constituționalitatea actelor normative ce vizează sistemul judecătoresc;
29) audiază rapoartele privind activitatea desfăşurată anual de organele sale specializate;
30) aprobă acte normative privind executarea prevederilor legislaţiei din domeniul organizării şi funcţionării sistemului judecătoresc în vederea realizării corespunzătoare a funcţiilor sale;
31) avizează proiectele de acte normative privind organizarea și funcționarea sistemului judecătoresc;
32) întocmește şi păstrează dosarele personale ale judecătorilor din instanţele judecătoreşti;
33) exercită şi alte competenţe în scopul realizării funcţiilor sale, în condiţiile legii.
3. STRUCTURA CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII
3.1 Consiliul Superior al Magistraturii este constituit din 12 membri.
3.2 Componența Consiliului Superior al Magistraturii include 6 judecători şi 6 persoane care se bucură de o înaltă reputație profesională şi integritate personală, cu experiență în domeniul dreptului, științelor politice, economiei, psihologiei, care nu activează în cadrul puterii legislative, executive sau judecătoreşti şi nu sunt afiliate politic, dintre care cel puţin 4 trebuie să aibă experienţă în domeniul dreptului.
3.3 Organele specializate ale Consiliului Superior al Magistraturii sunt:
1) Colegiul pentru selecția și evaluarea judecătorilor;
2) Colegiul disciplinar;
3) Inspecția judiciară.
3.4 Consiliul Superior al Magistraturii este condus de preşedinte.
3.5 Asistenţa organizatorică şi administrativă a activităţii Consiliului Superior al Magistraturii şi a organelor specializate este asigurată de Secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii, condus de şeful Secretariatului.
4. MANDATUL, ATRIBUȚIILE ȘI RĂSPUNDEREA MEMBRULUI CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII
4.1 Membrii Consiliului cu activitatea de bază în Consiliu dețin funcții de demnitate publică. Calitatea de magistrat o dețin doar membrii aleși din rândul judecătorilor.
4.2 Judecătorii aleși în calitate de membru al Consiliului sunt detașați pentru exercitarea mandatului prin hotărâre a Consiliului. Mandatul de membru al judecătorului începe din data detașării. Mandatul membrilor desemnați de Parlamentul Republicii Moldova curge din data publicării hotărârii sau altă dată indicată în hotărâre.
4.3 Mandatul membrului ales/numit încetează la data expirării termenului pentru care a fost numit.
4.4 După obţinerea calităţii de membru, funcţiile administrative deţinute anterior de membrii judecători ai Consiliului Superior al Magistraturii devin vacante de drept.
4.5 Funcţiile vacante de membri judecători ai Consiliului Superior al Magistraturii se suplinesc de membrul supleant ales de Adunarea Generală a Judecătorilor din rândul judecătorilor, corespunzător nivelului instanţelor judecătoreşti din care au fost aleşi, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obţinute.
4.6 Membrul supleant din rândul judecătorilor intră în funcție în condițiile art. 15 alin. (21) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii la data apariției funcției vacante și își exercită mandatul în perioada lipsei motivate a membrului permanent. În cazul suspendării mandatului de membru al Consiliului Superior al Magistraturii sau în cazul absenţei motivate a membrului Consiliului de la serviciu timp de mai mult de două luni, mandatul respectiv poate fi exercitat, în această perioadă, de membrul supleant ales în condiţiile art. 3 alin. (4) din Legea nr. 947/1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii.
4.7 Din momentul intrării în funcție membrul supleant are aceleași drepturi și obligații ca membrul permanent al Consiliului.
4.8 În caz de incompatibilitate cu funcția de membru al Consiliului, acesta va decide asupra conflictului de interese în termen de 30 de zile, în condițiile prevederilor Legii nr. 133 din 17.06.2016 privind declararea averii și intereselor personale.
4.9 Din Consiliul Superior al Magistraturii nu pot face parte în timpul aceluiași mandat, soți, rude ori afini, până la gradul IV inclusiv.
4.10 Membrul Consiliului are următoarele atribuții:
a) studiază materialele incluse în agenda ședinței Consiliului și participă la examinarea lor;
b) propune chestiuni pentru examinare în ședința Consiliului;
c) face demersuri și solicită instanţelor judecătoreşti, Ministerului Justiţiei, altor instituţii şi organizaţii, informaţiile şi documentele necesare îndeplinirii atribuţiilor sale;
d) participă la adoptarea de hotărâri prin vot şi expune, după caz, opinie separată, disidentă sau concordantă;
e) asigură ocrotirea drepturilor şi libertăţilor magistraţilor, onoarei şi demnităţii lor în condiţiile legii;
f) contribuie la promovarea principiului independenţei autorităţii judecătoreşti;
g) păstrează secretul deliberărilor şi confidențialitatea lucrărilor;
h) votează pro sau contra la adoptarea de hotărâri;
i) desfășoară vizite periodice în instanțele judecătorești pentru a monitoriza activitatea organizatorică și propune soluții pentru îmbunătățirea activității acestora;
j) participă la lucrările comisiilor, consiliilor, grupurilor de lucru și altor entități la nivel național și internațional;
k) exercită și alte sarcini ce reies din activitatea de autoadministrare judecătorească.
4.11 Membrul Consiliului este obligat să comunice Consiliului Superior al Magistraturii despre conflictele de interese ce apar pe parcursul exercitării mandatului.
4.12 Membrul Consiliului poartă răspundere pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligațiilor, prerogativelor şi competențelor sale.
4.13 Sesizarea adresată Consiliului Superior al Magistraturii pe marginea acțiunilor unui membru al Consiliului, se examinează de un complet format prin dispoziția președintelui Consiliului.
4.14 Completul este format din 3 membri ai Consiliului, doi membri din rândul judecătorilor și un membru din rândul non-judecătorilor.
4.15 În cazul în care membrii Completului constată unanim inadmisibilitatea sesizării, Completul în termen de 10 zile de la recepționare, emite o decizie motivată prin care se respinge sesizarea ca inadmisibilă. Decizia Completului se comunică autorului sesizării în termen de 3 zile lucrătoare.
4.16 Dacă cel puțin un membru al Completului votează pentru admisibilitatea sesizării, aceasta se examinează în fond de Complet.
4.17 Membrii Completului solicită, în termen de 10 zile, după caz, opinia membrului vizat în sesizare, acumulează informațiile necesare examinării sesizării, analizează informația acumulată la dosarul administrativ.
4.18 În cazul în care argumentele sesizării nu se adeveresc, Completul emite o decizie de respingere, ce se comunică autorului sesizării în termen de 3 zile lucrătoare și poate fi contestată la Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 10 zile.
4.19 În cazul în care membrii Completului constată, în termen de 10 zile, existența temeiniciei sesizării, adoptă un raport motivat, care, împreună cu dosarul administrativ, se prezintă Plenului Consiliului Superior al Magistraturii pentru examinare.
4.20 Raportul întocmit trebuie să conțină descrierea succintă a faptelor invocate de autorul sesizării, descrierea faptelor constatate de Complet, a probelor prezentate de autorul sesizării şi a probelor colectate în cadrul cercetării faptelor imputate membrului Consiliului vizat în sesizare. Copia raportului se remite membrului vizat în sesizare.
4.21 În rezultatul examinării raportului Completului, Plenul Consiliului, prin hotărâre, admite sau respinge raportul.
4.22 Revocarea mandatului de membru al Consiliului Superior al Magistraturii se efectuează cu votul a 2/3 dintre membrii acestuia. Membrii Consiliului care au elaborat raportul participă la adoptarea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile în care nu sunt incidente prevederile de la art.art. 49-50 din Codul administrativ.
5. ALEGEREA PREȘEDINTELUI CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII ȘI ATRIBUȚIILE ACESTUIA
5.1 Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales prin vot secret, pentru un mandat de doi ani, cu votul majorităţii membrilor Consiliului.
5.2 Ședința de alegere a președintelui Consiliului va fi prezidată, după caz, de cel mai în vârstă membru al Consiliului, de un membru al Consiliului numit prin hotărâre pentru exercitarea atribuțiilor președintelui sau de președintele în funcție.
5.3 Chestiunea cu privire la alegerea preşedintelui Consiliului se include în una dintre şedinţele Consiliului, în termen de 30 de zile până la expirarea mandatului sau de la apariția funcţiei vacante.
5.4 Agenda şedinţei Plenului Consiliului se expediază membrilor și se publică pe pagina web a Consiliului cu 3 zile înainte de şedinţă.
5.5 Comisia de organizare și desfășurare a procedurii de alegere a preşedintelui Consiliului și numărare a voturilor (în continuare - Comisia) este formată din 3 membri ai Consiliului.
5.6 Membrii Comisiei se propun de membrii Consiliului, care expun verbal în fața Consiliului acceptul sau refuzul de a participa în calitate de membru al Comisiei.
5.7 Membrii aleşi ai Comisiei se retrag pentru alegerea preşedintelui şi secretarului Comisiei.
5.8 Secretarul şedinţei întocmește proces-verbal conform Anexei nr. 1 la prezentul Regulament, cu privire la alegerea Comisiei de organizare și desfășurare a procedurii de alegere a preşedintelui Consiliului și numărare a voturilor.
5.9 Comisia preia funcţiile de pregătire a procedurilor de alegere a preşedintelui Consiliului. Președintele Comisiei solicită propunerea candidaturilor pentru participare la procedura de alegere a președintelui Consiliului. Membrii Consiliului pot înainta candidaturile proprii, cât şi altor membri.
5.10 După înregistrarea candidaturilor propuse, preşedintele Comisiei va solicita candidaților expunerea acordului de a fi incluși în buletinul de vot. Urmare acordului exprimat de candidații înaintați, preşedintele Comisiei va propune buletinul de vot spre aprobare Consiliului, în care se vor include candidaţii care au expus acceptul de a participa la runda de alegere a preşedintelui Consiliului, în ordinea propunerilor parvenite.
5.11 Comisia aprobă buletinul de vot cu votul majoritar al membrilor săi. După aprobarea buletinului de vot, acestea se vor imprima conform numărului de membri ai Consiliului.
5.12 Toate acţiunile Comisiei se reflectă într-un proces-verbal, conform Anexei nr. 2 la prezentul Regulament.
5.13 Plenul Consiliului validează procesele-verbale ale Comisiei de organizare și desfășurare a procedurii de alegere a preşedintelui Consiliului și numărare a voturilor și confirmă rezultatele alegerii președintelui.
5.14 Se consideră ales candidatul care a acumulat majoritatea voturilor membrilor organului colegial.
5.15 În cazul neacumulării numărului necesar de voturi, în aceleași condiții se va organiza alegeri repetate în aceeași zi sau la următoarea ședință a Plenului Consiliului.
5.16 Președintele ales al Consiliului va prelua conducerea şedinţei Plenului Consiliului începând cu data indicată în hotărârea Consiliului.
5.17 În cazul în care alegerea președintelui Consiliului are loc în cadrul unei ședințe în care pe ordinea de zi sunt incluse și alte chestiuni, modul de conducere a ședinței se stabilește, după cum urmează:
a) dacă funcția de președinte este vacantă, ședința este condusă de un membru ales prin hotărârea Consiliului. După alegerea președintelui, acesta preia conducerea ședinței pentru examinarea celorlalte subiecte de pe ordinea de zi. În această situație se întocmesc două procese-verbale distincte: unul pentru chestiunea privind alegerea președintelui și altul pentru celelalte chestiuni ale ședinței prezidate de președintele ales și de secretarul ședinței;
b) dacă alegerea președintelui are loc înainte de expirarea mandatului președintelui în exercițiu, cu respectarea termenului prevăzut în pct. 5.3, acesta continuă să conducă întreaga ședință până la data expirării mandatului său. Președintele ales își începe exercitarea mandatului la data expirării mandatului președintelui în exercițiu. În acest caz se întocmește un singur proces-verbal al ședinței, semnat de președintele în exercițiu și de secretarul ședinței. În cazul în care pe agenda şedinţei sunt incluse şi alte chestiuni, pe lângă cea de alegere a preşedintelui Consiliului, președintele ales va prelua conducerea şedinţei Plenului Consiliului. În acest caz, se vor întocmi două procese verbale ale ședinței, fiecare fiind semnat de preşedintele respectiv și secretarul şedinţei.
15.18 Președintele Consiliului are următoarele atribuții:
a) convoacă şi prezidează şedinţele Plenului Consiliului;
b) coordonează activitatea Consiliului şi repartizează materialele spre examinare, desemnează un raportor pentru prezentarea materialelor ce urmează a fi examinate în ședința Plenului Consiliului;
c) coordonează activitatea Secretariatului Consiliului;
d) este ordonatorul mijloacelor financiare ale Consiliului;
e) în perioada dintre şedinţele Consiliului, după coordonare prealabilă cu membrii Consiliului, emite dispoziţii privind delegarea judecătorilor, președinților/vicepreședinților instanțelor judecătorești şi a inspectorilor-judecători pentru participare la seminare, conferinţe, cursuri de instruire şi deplasări în interes de serviciu, acordarea concediilor preşedinţilor şi vicepreşedinţilor instanţelor judecătoreşti, soluționarea altor chestiuni ce nu suferă amânare, care ulterior se aprobă de Plenul Consiliului prin Hotărâre;
f) organizează şi implementează sistemul de control intern managerial şi poartă răspundere managerială pentru administrarea bugetului instituției şi a patrimoniului public aflat în gestiune;
g) reprezintă Consiliul în faţa autorităţilor publice din ţară şi din străinătate;
f) exercită alte atribuţii în condiţiile legii.
5.19 În cazul absenței președintelui, atribuțiile vor fi exercitate de un alt membru, desemnat prin hotărâre de Plenul Consiliului.
6. ȘEDINȚELE ȘI AGENDA ȘEDINȚELOR PLENULUI CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII
6.1 Plenul Consiliului se convoacă în ședință, ori de câte ori este necesar, la inițiativa președintelui Consiliului sau la inițiativa a cel puțin 3 membri ai Consiliului. De regulă, şedinţele se desfăşoară săptămânal.
6.2 Şedinţele Plenului Consiliului sunt publice, cu excepția cazurilor când, la cererea motivată a preşedintelui sau a cel puţin 3 membri ai Consiliului, se hotărăște, cu votul majorității membrilor prezenţi, prin hotărâre motivată, ca şedinţele să fie închise în vederea protejării informaţiei ce constituie secret de stat, a datelor cu caracter personal sau a cazului în care, datorită unor împrejurări speciale, caracterul public poate prejudicia interesele justiţiei sau poate aduce atingere vieţii private a unor persoane. Motivarea soluției de desfășurare a ședinței închise se include în procesul-verbal al ședinței.
6.3 Secretariatul Consiliului comunică membrilor agenda ședinței, data, ora şi locul desfășurării şedinţei, cel târziu cu 3 zile înainte de şedinţă, cu excepţia cazurilor extraordinare. Agenda şedinţei se publică pe pagina web a Consiliului.
6.4 Pentru asigurarea desfășurării ședințelor Plenului Consiliului și informării membrilor asupra materialelor ce se propun a fi examinate în ședință, acestea se vor include în agenda şedinţei, dacă au fost înregistrate la Secretariat cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de şedinţă, cu excepţia situaţiilor ce nu suferă amânare.
6.5 Toate cererile, demersurile, sesizările parvenite la Consiliu se remit preşedintelui Consiliului pentru repartizare. Documentele vizate de președinte cu desemnarea raportorului pentru prezentarea materialelor examinate, se transmit membrilor-raportori pentru pregătire de şedinţă şi șefului Secretariatului Consiliului pentru includere în proiectul agendei.
6.6 Chestiunile ce urmează a fi examinate în şedinţa Plenului Consiliului se includ în proiectul agendei de Secretariatul Consiliului. Materialele pentru examinare în şedinţa Plenului sunt selectate de președintele Consiliului în coordonare cu membrii.
6.7 Chestiunile ce nu pot fi amânate și urmează a fi examinate în regim de urgență se includ în agenda suplimentară, care se aduce la cunoştinţa membrilor până la începutul şedinţei Consiliului și se publică pe pagina web a Consiliului.
6.8 Până la aprobarea agendei, la solicitarea membrilor Consiliului, pot fi incluse și alte chestiuni urgente pentru examinare.
6.9 La şedinţele Plenului Consiliului se citează în mod obligatoriu persoanele ale căror problemă se examinează, cu excepţia cazurilor când se examinează: propunerile de pornire a urmăririi penale, de reţinere, de aducere silită, de arestare sau de percheziţie a judecătorului; suspendarea din funcţie a judecătorului în legătură cu pornirea urmăririi penale; aplicarea măsurilor speciale de investigaţii în cauza penală în care figurează judecătorii în funcţie, precum și persoanelor care solicită retragerea, revocarea sau anularea actului administrativ.
6.10 Citarea persoanelor ale căror chestiune se examinează se realizează de secretarul ședinței prin orice formă de comunicare adecvată, rapidă şi eficientă din punctul de vedere al costurilor, în condițiile stabilite de Codul administrativ.
6.11 Participanții la procedura administrativă informați prin metodele specificate în pct. 6.10, ulterior nu pot invoca neînștiințarea lor.
6.12 În cazul imposibilității de participare la şedinţă, judecătorii sau alţi participanţi la procedura administrativă vor informa în scris Consiliul asupra motivelor neprezentării, care are discreția de a decide asupra examinării în lipsă sau prorogării chestiunii pentru o dată ulterioară.
6.13 Neprezentarea persoanelor la ședința Consiliului nu împiedică examinarea chestiunii incluse pe agenda ședinței. În cazul imposibilității prezenței fizice la ședință, participantul poate solicita participarea prin sistemul de videoconferință, cu excepția desfășurării interviurilor în cadrul concursurilor desfășurate de Consiliu, unde imposibilitatea prezenței în persoană trebuie să fie motivată și probată.
6.14 Președintele Consiliului, de regulă, este și președinte al ședințelor Plenului Consiliului. În caz de imposibilitate a președintelui de a prezida ședința, membrii Consiliului vor desemna un alt membru.
6.15 Şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii este deliberativă dacă la ea participă cel puţin două treimi din membrii lui.
6.16 În cazul în care ședința nu poate fi desfășurată din cauza neîntrunirii cvorumului, ședința se contramandează, cu informarea membrilor Consiliului și participanților la ședință, despre data și ora următoarei ședințe.
6.17 Preşedintele deschide şedinţa şi comunică despre întrunirea sau neîntrunirea cvorumului.
6.18 Ordinea de zi se aprobă la începutul ședinței cu votul majorității membrilor prezenți.
6.19 Membrii Consiliului pot propune modificări sau completări la ordinea de zi, care se aprobă prin vot.
6.20 Preşedintele ședinței va solicita membrilor Consiliului și participanţilor la şedinţă, să formuleze, după caz, cereri, abțineri sau recuzări.
6.21 În cazul în care participanţii la şedinţă înaintează membrilor Consiliului recuzări sau membrii se abţin de la examinare în virtutea unor conflicte de interese potențiale, reale sau consumate, acestea se vor soluționa în ședința Plenului Consiliului cu votul majorității membrilor prezenți. Dacă cererea de recuzare sau declarația de abținere a fost admisă, membrul respectiv nu participă la examinarea subiectului, fapt despre care se menționează în procesul-verbal al şedinţei Consiliului.
6.22 În cazul în care unul sau mai mulți membri s-au abținut sau au fost recuzați de la examinarea chestiunii incluse pe agenda ședinței Plenului, aceștia nu se includ la calcularea cvorumului.
6.23 Secretarul şedinţei va informa Plenul despre cererile de amânare sau cele de examinare în lipsă, precum şi despre persoanele invitate şi prezente la şedinţă. Plenul Consiliului poate accepta cererile de amânare ale participanţilor, dacă sunt întemeiate.
6.24 Chestiunile de pe agenda şedinţei se soluţionează în prezenţa persoanelor ale căror chestiuni se examinează și/sau reprezentanților acestora, cu excepția cazurilor exceptate prin lege, a cazurilor când s-a dispus examinarea în lipsă sau chestiunile nu necesită explicaţii suplimentare, decât cele incluse în demers.
6.25 La ședințele închise participă, pe lîngă membrii Consiliului, angajații Secretariatului Consiliului, care asigură buna desfășurare a ședinței, precum și participanții la procedura administrativă, cu excepțiile stabilite de lege.
6.26 Ședințele închise se înregistrează prin intermediul mijloacelor audio/video, fără transmiterea lor în direct și fără publicarea acestora pe pagina web oficială a Consiliului.
6.27 Ședințele Plenului Consiliului pot fi desfășurate prin utilizarea sistemului de videoconferință. În cazul imposibilității participării fizice la ședință, membrii Consiliului și alți participanți pot participa la ședință prin videoconferință.
7. EXAMINAREA CONTESTAȚIILOR ÎMPOTRIVA HOTĂRÂRILOR COLEGIILOR CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII
7.1 Contestațiile împotriva hotărârilor adoptate de Colegiul pentru selecţia şi evaluarea judecătorilor se examinează în cel mult 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării lor la Consiliul Superior al Magistraturii, conform prevederilor Legii nr. 147 din 9 iunie 2023 privind selecţia şi evaluarea performanţelor judecătorilor.
7.2 Contestațiile împotriva hotărârilor Colegiului disciplinar se examinează în cel mult 30 de zile de la data înregistrării lor la Consiliul Superior al Magistraturii, conform prevederilor Legii nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor.
7.3 În termen de 5 zile de la data recepționării contestației, Secretariatul Consiliului va informa părțile interesate despre contestaţia depusă, despre dreptul de a beneficia de serviciile unui avocat/reprezentant, de a lua cunoștință de materialele cauzei și de a depune probe noi.
7.4 Secretariatul va informa suplimentar părțile interesate despre data și locul ședinței la care urmează a fi examinată contestaţia. Neprezentarea acestora nu împiedică examinarea contestației de Plenul Consiliului.
7.5 Procedura de examinare a contestațiilor se realizează în condițiile legii și prezentului Regulament.
7.6 După examinarea contestației, Plenul Consiliului adoptă una dintre soluțiile stabilite de Legea nr. 147/2023 și de Legea nr. 178/2014.
7.7 Hotărârile Plenului Consiliului emise pe marginea contestațiilor depuse asupra hotărârilor Colegiului pentru selecția și evaluarea judecătorilor și Colegiului disciplinar sunt semnate de președintele ședinței Consiliului, dacă legea sau alt act normativ nu prevede altfel.
8. EXAMINAREA SESIZĂRILOR PROCURORULUI GENERAL
8.1 Pornirea urmăririi penale, reţinerea, aducerea silită, arestarea sau percheziția judecătorului poate avea loc doar cu acordul Consiliului, cu excepțiile stabilite de lege.
8.2 Sesizarea Procurorului General sau a prim-adjunctului, iar în lipsa acestuia – a adjunctului desemnat prin ordinul Procurorului General, de pornire a urmăririi penale, de reţinere, aducere silită, arestare sau de percheziţie a judecătorului (în continuare sesizarea Procurorului General) se examinează în şedinţa Plenului Consiliului imediat, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare din momentul înregistrării acesteia la Consiliu.
8.3 Inspecția judiciară, la discreția și solicitarea Consiliului, va întocmi o Notă informativă pe marginea verificării sesizării Procurorului General, în termenele stabilite de Consiliu.
8.4 Consiliul va examina sesizările, în ședință închisă, doar sub aspectul respectării condiţiilor sau a circumstanţelor prevăzute de Codul de procedură penală pentru dispunerea pornirii urmăririi penale, reţinerii, aducerii silite, arestării sau percheziţiei judecătorului, fără a-şi aroga atribuţiile unei instanţe judecătoreşti.
8.5 Sesizările sau demersurile privind dispunerea pornirii urmăririi penale, reţinerii, aducerii silite, arestării sau percheziţiei judecătorului, suspendarea din funcţie a judecătorului în legătură cu pornirea urmăririi penale, precum și aplicarea măsurilor speciale de investigaţii în cauza penală în care figurează judecători în funcţie, se examinează, de regulă, fără participarea judecătorului vizat.
8.6 Prin derogare de la prevederile pct. 8.5, în condițiile art. 15 alin. (4) al Legii nr. 947/1996, Plenul Consiliului poate dispune citarea și participarea judecătorului vizat, dacă sunt întrunite următoarele condiții:
a) circumstanțele cauzei permit participarea acestuia fără a prejudicia desfășurarea urmăririi penale, fără a compromite metodele operative sau informațiile confidențiale;
b) informațiile relevante nu au caracter secret sau sunt deja cunoscute judecătorului, în contextul procedurilor administrative și penale de care este vizat;
c) audierea este necesară pentru exercitarea dreptului la apărare al judecătorului sau pentru justa soluționare a chestiunii supuse examinării.
8.7 În cazul pornirii urmăririi penale în privința judecătorului, Consiliul poate, din oficiu, dispune suspendarea judecătorului din funcție.
8.8 Lipsa autorului sesizării nu împiedică examinarea sesizării.
8.9 Hotărârea Plenului Consiliului privind eliberarea acordului pentru pornirea urmăririi penale, reținerea, aducerea silită, arestarea sau percheziția judecătorului se comunică autorului sesizării şi judecătorului vizat.
8.10 În cazul anulării hotărârii Consiliului privind eliberarea acordului pentru pornirea urmăririi penale, reținerea, aducerea silită, arestarea sau percheziția judecătorului Plenul Consiliului va reexamina sesizarea Procurorului General şi va înlătura circumstanțele procedurale, ce au servit drept temei pentru anularea hotărârii.
9. DELEGAREA, DETAȘAREA, SUSPENDAREA ȘI ELIBERAREA DIN FUNCȚIE A JUDECĂTORILOR
9.1 Prin delegare se înțelege desemnarea judecătorilor, membrilor Consiliului, membrilor Colegiilor, inspectorilor-judecători și reprezentanților Secretariatului, prin hotărâre a Consiliului, pentru participare:
1) la instruiri, mese rotunde, conferințe, ateliere de lucru, cursuri de instruire şi deplasări în interes de serviciu sau alte evenimente publice;
2) în grupuri de lucru pentru elaborarea actelor normative sau monitorizarea implementării documentelor de politici, ce vizează sistemul judecătoresc;
3) în calitate de membri ai comisiilor, comitetelor sau consiliilor;
4) în calitate de membri ai Consiliului electoral, în condițiile Codului electoral;
5) în calitate de reprezentanți ai intereselor Consiliului în instanțele judecătorești, în cazul contestării actelor acestuia.
9.2 În cazul în care o altă autoritate decât Consiliul desemnează un judecător, un membru al Consiliului, al Colegiilor, al Inspecției judiciare sau al Secretariatului, în condițiile art. 9.1, Consiliul urmează să fie consultat în prealabil. În cazul unui aviz negativ, instituția/organizația care solicită delegarea unui judecător poate indica un alt judecător, iar Plenul Consiliului va adopta o hotărâre în acest sens.
9.3 Prin detașare se înțelege delegarea judecătorului pentru realizarea temporară a unor sarcini în altă instituție publică cu interese comune a sistemului judiciar, pentru o perioadă de timp stabilită de lege.
9.4 Consiliul detașează judecătorii, prin hotărâre a Plenului, în:
1) Consiliul Superior al Magistraturii, pe toată perioada mandatului de membru al Consiliului;
2) Ministerul Justiţiei, pe un termen de până la 18 luni, pentru îndeplinirea unei funcții în subdiviziunea care asistă Agentul Guvernamental;
3) Institutul Național al Justiției, pe un termen de până la 18 luni, în vederea exercitării unei funcții în cadrul subdiviziunilor Institutului, precum și pentru exercitarea mandatului de director sau director adjunct al Institutului Național al Justiției;
4) Secretariatul Consiliului, pentru un termen de până la 18 luni.
9.5 Termenul de 18 luni pentru care judecătorul a fost detașat poate fi prelungit cu cel mult 18 luni.
9.6 Plenul Consiliului va stabili, la demersul președintelui instanței, prin hotărâre, menținerea împuternicirilor judecătorului detașat pentru examinarea dosarelor aflate la etapa de finalizare.
9.7 Prin suspendare se înțelege întreruperea temporară a activității de muncă a judecătorului.
9.8 Judecătorul poate fi suspendat din funcție, prin hotărâre a Plenului, în legătură cu:
1) pornirea urmăririi penale în privința sa, până la emiterea hotărârii definitive;
2) recunoașterea lui ca fiind dispărut fără veste prin hotărâre judecătorească definitivă;
3) participarea la campania preelectorală în calitate de candidat pentru autoritatea publică sau autoritatea administrației publice locale;
4) acordarea concediului de maternitate/paternitate şi a concediului pentru îngrijirea copilului pe un termen de până la 3 ani;
5) acordarea concediului neplătit pentru îngrijirea copilului pe un termen de la 3 ani până la 4 ani;
6) în condițiile unor prevederi ale Codului Electoral.
9.9 Judecătorilor suspendați nu li se mai distribuie dosare din momentul suspendării.
9.10 Anularea suspendării judecătorului din funcție se realizează prin hotărâre a Plenului Consiliului în cazul în care:
1) hotărârea de achitare pe cauza/cauzele penale în care este vizat judecătorul a devenit definitivă;
2) hotărârea de recunoaștere a judecătorului dispărut fără veste a fost anulată;
3) judecătorul a solicitat anularea suspendării din funcție în legătură cu revenirea anticipată din concediul pentru îngrijirea copilului;
4) judecătorul numit în funcția de judecător la Curtea Constituțională a solicitat anticipat reîncadrarea în postul de judecător deținut anterior.
9.11 Prin eliberarea judecătorului din funcţie se înțelege încetarea activității de judecător, în cazurile stipulate în art. 25 alin. (1) din Legea nr. 544/1995 cu privire la statutul judecătorului.
9.12 Demisia judecătorului se consideră onorabilă, dacă în exercitarea funcției şi în afara relaţiilor de serviciu, judecătorul nu a comis fapte ce discreditează justiţia sau compromit cinstea şi demnitatea de judecător.
9.13 Judecătorul este eliberat din funcție prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii.
9.14 Activitatea judecătorului va înceta:
a) la data adoptării hotărârii de acceptare a cererii de demisie a judecătorului sau la o altă dată indicată în hotărâre, dacă în cerere nu este indicată data eliberării din funcție;
b) la data indicată de judecător în cererea de demisie, dacă aceasta nu contravine normelor legale;
c) la data atingerii plafonului de vârstă.
10. ACTELE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII ȘI PROCEDURA DE ADOPTARE A HOTĂRÂRILOR ÎN PLEN
10.1 Plenul Consiliului adoptă hotărâri. Hotărârile adoptate de Consiliul Superior al Magistraturii, inclusiv cele adoptate în cadrul ședințelor închise, precum și opiniile separate ale membrilor Consiliului, se publică pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii.
10.2 Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii privind acordul sau dezacordul pentru pornirea urmăririi penale, reţinerea, aducerea silită, arestarea sau percheziţia judecătorului, în condiţiile art.19 alin.(4) și (5) din Legea nr. 544/1995 cu privire la statutul judecătorului sau chestiunea examinată în ședință închisă (totală sau parțială) în condițiile art. 81 alin. (2) din Legea nr. 947/1996, se publică pe pagina web a Consiliului, cu anonimizarea datelor cu privire la identitatea judecătorului, a datelor cu caracter personal sau care pot prejudicia interesele justiției sau pot aduce atingere vieții private a persoanelor.
10.3 Consiliul Superior al Magistraturii adoptă hotărâri cu votul deschis al majorităţii membrilor săi, cu excepția cazului prevăzut de art.19 alin.(4) al Legii nr. 947/1996.
10.4 După examinarea chestiunii din agenda ședinței, membrii Consiliului se pronunță prin vot deschis asupra soluției sau se pot retrage pentru deliberare.
10.5 La deliberare participă doar membrii Consiliului. Fiecare membru poate să-și expună opinia asupra chestiunilor ce se soluționează. Nu participă la deliberare membrul Consiliului la propunerea căruia sau din inițiativa căruia a fost emisă o sesizare privind faptele ce pot constitui abateri disciplinare comise de judecători sau în privința căruia s-a acceptat cererea de abținere sau de recuzare. Acest fapt se menționează în procesul-verbal al şedinţei Plenului Consiliului.
10.6 Membrul Consiliului este obligat să voteze pro sau contra la adoptarea de hotărâri.
10.7 Consiliul poate reveni la etapele anterioare de examinare şi dezbateri ale chestiunii, dacă este necesară clarificarea unei circumstanţe relevante sau obținerea unei informații sau unui înscris pentru soluţionarea subiectului inclus pe agenda ședinței.
10.8 Consiliul poate decide suspendarea procedurii administrative în condițiile art. 60 și art. 81 din Codul administrativ.
10.9 Hotărârea motivată, ce conţine şi numărul de voturi, este redactată în cel mult 30 de zile şi semnată de preşedintele şedinţei, cu excepția hotărârii privind modificarea soluției emise de Colegiul disciplinar, care se semnează de toți membrii Consiliului.
10.10 Plenul Consiliului adoptă hotărâri cu votul majorității membrilor prezenți, cu excepţia situațiilor în care Preşedintele Republicii Moldova respinge candidatura propusă. Plenul Consiliului, în condițiile legii, poate propune aceeași sau altă candidatură pentru funcția vacantă, cu votul a două treimi din membrii săi.
10.11 În cazul în care un membru al Consiliului formulează opinie separată, acest fapt se anunță în ședință și se anexează la hotărâre.
10.12 După deliberare asupra chestiunii din agenda ședinței, președintele ședinței pronunță dispozitivul hotărârii.
10.13 Plenul Consiliului poate emite hotărâri protocolare pe chestiuni ce nu țin de fondul cauzei (abțineri, recuzări, administrare și anexare înscrisuri etc.), ce se consemnează în procesul-verbal al ședinței.
10.14 Hotărârile Plenului Consiliului sunt executorii din momentul adoptării, însă pot fi contestate în modul prevăzut de lege.
10.15 După semnarea hotărârii Consiliului, copiile de pe acestea se expediază, pentru informare, persoanelor vizate în hotărâre și instituțiilor publice interesate.
11. PROCESUL-VERBAL AL ȘEDINȚEI PLENULUI CONSILIULUI
11.1 Procesul-verbal al şedinţei Plenului Consiliului se întocmește, conform Anexei nr. 3, de secretarul şedinţei, desemnat de șeful Secretariatului Consiliului.
11.2 Procesele-verbale ale şedinţelor Plenului Consiliului se numerotează consecutiv, separat pentru fiecare ședință. Numărul procesului-verbal corespunde numărului ședinței Plenului.
11.3 În procesul-verbal se vor consemna: prezenţa membrilor Consiliului, prezența fizică sau prin videoconferință a participanţilor la procedura administrativă, subiectele puse la vot, rezultatele votării şi soluția adoptată pentru fiecare subiect separat.
11.4 Procesul-verbal al şedinţei include următoare aspecte:
1) titlul, cu indicarea tipului şedinţei (ordinară, extraordinară), data şi ora deschiderii ședinței;
2) membrii prezenți și membrii absenți la ședință;
3) prezența altor persoane și mass-mediei;
4) mențiuni privind înregistrarea audio-video a ședinței;
5) mențiuni cu privire la aprobarea chestiunilor incluse în agendă, precum și celor incluse în agenda suplimentară;
6) subiectul examinat și raportorul;
7) prezența sau absența participanților la procedura administrativă;
8) mențiuni despre recuzarea, abținerea membrilor de la examinare și motivul;
9) mențiuni despre soluția Consiliului privind anexarea sau respingerea anexării înscrisurilor;
10) mențiuni despre retragerea Plenului Consiliului în deliberare și rezultatele votării;
11) soluția adoptată de Plenul Consiliului;
12) mențiuni despre ora închiderii ședinței;
13) semnătura președintelui ședinței și secretarului ședinței.
11.5 La cererea scrisă a persoanei în privința căreia s-a examinat chestiunea în ședința, poate fi eliberat în termen de cel mult 3 zile lucrătoare, extras din procesul-verbal al ședinței Plenului Consiliului. Extrasul se întocmește de secretarul ședinței, la finalul căruia se indică mențiunea ”Corespunde procesului-verbal nr. ... al ședinței din data de...”, după care se va semna de președintele Consiliului și secretarul ședinței.
12. PROCEDURA DE ÎNREGISTRARE AUDIO–VIDEO A ŞEDINŢELOR PLENULUI CONSILIULUI
12.1 Înregistrarea audio-video a ședințelor Plenului Consiliului se efectuează în conformitate cu prevederile Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii și prezentul Regulament.
12.2 Înregistrările audio constituie parte integrantă a materialelor ședinței Plenului Consiliului și se anexează la mapa ședinței.
12.3 Specialistul IT este responsabil pentru asigurarea înregistrării audio-video corespunzătoare și de transmisiunea directă a ședinței sau, după caz, de publicarea ulterioară a înregistrării audio a ședinței pe pagina web oficială a Consiliului, în cazul desfășurării concursurilor.
12.4 Înregistrarea audio și/sau video începe din momentul deschiderii ședinței Plenului Consiliului.
12.5 În timpul deliberării, înregistrarea audio sau audio-video și transmisiunea directă a ședinței Consiliului nu se efectuează.
12.6 În cazul în care din motive tehnice nu este posibilă înregistrarea audio sau audio-video a ședinței Plenului Consiliului, membrii Consiliului vor decide asupra continuării, întreruperii sau amânării ședinței.
12.7 La cererea scrisă a persoanei participante la procedura administrativă a cărei chestiune a fost examinată, secretarul ședinței, în termen de cel mult 3 zile lucrătoare, eliberează copia înregistrării audio-video pe un suport electronic. Suportul electronic va conține doar secvența înregistrării corespunzătoare punctului examinat ce vizează persoana respectivă.
13. ATRIBUȚIILE SECRETARIATULUI LA ORGANIZAREA ȘEDINȚELOR CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII
13.1 Ședințele Plenului Consiliului sunt asigurate organizatoric de Secretariatul Consiliului.
13.2 Secretariatul Consiliului ține evidența tuturor subiectelor, ce urmează a fi examinate, amânate sau suspendate în ședința Plenului Consiliului.
13.3 Secretariatul Consiliului, la indicația președintelui Consiliului sau la cererea a 3 membri ai Consiliului, elaborează proiectul agendei pentru ședința Plenului Consiliului și o consultă cu toți membrii.
13.4 După consultarea proiectului agendei cu membrii Consiliului și semnarea agendei de președintele Consiliului, secretarul ședinței, desemnat de șeful Secretariatului, coordonează pregătirea ședinței Plenului fiind responsabil de citarea și înștiințarea participanților la procedura administrativă, în conformitate cu prevederile Codului administrativ.
13.5 Secretarul ședinței va întocmi mapa ședinței Plenului Consiliului, cu indicarea numărului și datei ședinței, ce va include:
a) toate materialele cuprinse în agenda ședinței și cele prezentare în cadrul ședinței și acceptate de Consiliu;
b) hotărârile adoptate în cadrul ședinței și, după caz, opiniile separate;
c) procesul-verbal al ședinței Plenului;
d) suportul electronic cu înregistrarea audio a ședinței.
14. PROCEDURA DE EVALUARE A PERFORMANȚELOR INSPECTORULUI-JUDECĂTOR
14.1 Evaluarea inspectorului-judecător este un proces esențial pentru menținerea standardelor de integritate și profesionalism în cadrul Inspecției judiciare. Principalele obiective ale evaluării sunt: determinarea competenței profesionale, eficiența și respectarea termenelor și îmbunătățirea managementului instituțional.
14.2 Evaluarea inspectorului-judecător și inspectorului-judecător principal privește eficiența, calitatea activității, integritatea, comunicarea și participarea la alte activități din aria sa de competență. Evaluarea inspectorului-judecător principal cuprinde și modul de îndeplinire a atribuțiilor manageriale.
14.3 Fiecare inspector-judecător va fi supus evaluării ordinare și extraordinare, potrivit legii și în condițiile prezentului Regulament.
14.4 Evaluarea ordinară are loc o dată la doi ani conform planului de evaluare aprobat anual de Consiliul Superior al Magistraturii. Prima evaluare are loc după expirarea unui an de activitate în calitate de inspector-judecător.
14.5 Evaluarea extraordinară se face în următoarele situații:
14.5.1 când i s-a acordat calificativul „Suficient”;
14.5.2 după ce a fost revocat din funcția de inspector-judecător principal;
14.5.3 în cazul în care prin sancțiune disciplinară s-a dispus evaluare extraordinară;
14.5.4 când s-a înscris în concursul anunțat de Consiliu pentru funcția de inspector-judecător principal.
14.6 În cazul prevăzut în pct. 14.5.4, evaluarea extraordinară nu se va efectua dacă, în ultimele 12, luni inspectorul-judecător a fost supus unei evaluări ordinare.
14.7 Evaluarea inspectorului-judecător se face în baza următoarelor criterii: competența profesională, competența organizatorică și integritatea.
14.8 Competența profesională a inspectorului-judecător se evaluează în baza următorilor indicatori:
a) calitatea și claritatea motivării actelor emise de inspectorul-judecător;
b) procentajul actelor emise de inspectorul-judecător menținute în cadrul căilor legale de atac;
c) calitatea prestației în fața Colegiului disciplinar și Consiliului Superior al Magistraturii.
14.9 Competența organizatorică se evaluează în baza următorilor indicatori:
a) rata de soluționare a sesizărilor în raport cu numărul celor repartizate spre examinare în perioada de raportare;
b) respectarea termenelor legale de soluționare a sesizărilor;
c) participarea la cursuri de instruire, ateliere de lucru, mese rotunde, precum și alte activități;
d) îndeplinirea în termene legale a altor atribuții stabilite prin Planul de activitate al Inspecției judiciare.
14.10 Integritatea se evaluează în baza următorilor indicatori:
a) respectarea eticii profesionale;
b) respectarea integrității profesionale și financiare.
14.11 Criteriile indicate în pct. 14.8-14.10 se vor aplica pentru perioada de la numire în funcție până la prima evaluare, respectiv perioada dintre două evaluări.
14.12 Inspectorul-judecător principal, pe lângă criteriile indicate în pct. 14.8-14.10, se evaluează suplimentar în baza următoarelor criterii:
14.12.1 capacitatea managerială, de planificare și de control;
14.12.2 capacitatea de comunicare și reprezentare.
14.13 Capacitatea managerială, de planificare și de control se evaluează în baza următorilor indicatori:
a) plenitudinea și pertinența activităților din Planul anual de activitate al Inspecției judiciare;
b) organizarea, coordonarea și monitorizarea activității inspectorilor-judecători și subdiviziunii din cadrul Secretariatului;
c) aprecierea activității manageriale de inspectorii-judecători și personalul Secretariatului;
d) distribuirea sarcinilor către inspectorii-judecători.
14.14 Capacitatea de comunicare și reprezentare se evaluează în baza următorilor indicatori:
a) comunicarea eficientă cu inspectorii-judecători, personalul Inspecției judiciare, membrii și secretariatul Consiliului;
b) stilul clar și concis de a dispune sarcini pentru inspectorii-judecători și personalul Inspecției judiciare;
c) asigurarea unui climat organizațional pozitiv de muncă, a sprijinului și motivării inspectorilor-judecători și personalului Secretariatului Inspecției judiciare;
d) gestionarea și rezolvarea conflictelor la nivelul Inspecției judiciare;
e) participarea la activități din cadrul comisiilor, grupurilor de lucru și întâlnirilor organizate la nivelul sistemului de justiție;
f) asigurarea transparenței activității Inspecției judiciare.
14.15 Raportul de autoevaluare a inspectorului-judecător și a inspectorului-judecător principal se prezintă Consiliului pe parcursul lunii imediat următoare de la expirarea termenului stabilit pentru evaluarea ordinară sau extraordinară.
14.16 Persoana evaluată va anexa la raportul de autoevaluare materialele relevante evaluării activității.
14.17 Pentru evaluarea inspectorului-judecător și inspectorului-judecător principal pot fi folosite date publice, documente și rapoarte interne, și se pot efectua interviuri confidențiale cu Secretariatului, membrii Colegiului disciplinar și judecătorii subiecți ai procedurilor disciplinare.
14.18 La evaluarea inspectorului-judecător și inspectorului-judecător principal se va ține cont de realizarea recomandărilor făcute la ultima evaluare.
14.19 Evaluarea include etapa de verificare de către membrii Consiliului a raportului de activitate și a înscrisurilor acumulate la dosarul de evaluare și etapa interviului în fața Consiliului.
14.20 Consiliul va examina raportul de autoevaluare și materialele relevante evaluării inspectorului-judecător sau inspectorului-judecător principal în ședință publică sau închisă, în condițiile prevăzute de art. 81 alin. (2) din Legea nr. 947/1996.
14.21 La desfășurarea interviului, membrii Consiliului pot formula întrebări ce țin de activitatea inspectorului-judecător sau inspectorului-judecător principal.
14.22 După finalizarea etapei interviului, fiecare membru al Consiliului va completa fișa de evaluare, conform Anexei nr. 4 și Anexei nr. 5 la prezentul Regulament, acordând puncte cuprinse între 0 și 10 pentru fiecare criteriu de evaluare, după care fișele de evaluare se vor transmite președintelui ședinței.
14.23 Punctajul final obținut de inspectorul-judecător sau inspectorul-judecător principal evaluat reprezintă media aritmetică a punctajului acordat de membrii Consiliului pentru fiecare criteriu de evaluare.
14.24 Calificativul se acordă, prin hotărâre a Consiliului, în funcție de media aritmetică a punctelor obținute de inspectorul-judecător evaluat pentru fiecare criteriu de evaluare, după cum urmează:
a) de la 8, inclusiv, până la 10 - calificativul „Foarte bine“;
b) de la 7, inclusiv, până la 8 - calificativul „Suficient“;
c) mai puțin de 7 - calificativul „Eșuat“.
14.25 Hotărârea Consiliului privind evaluarea inspectorului-judecător sau a inspectorului-judecător principal și punctajul final va conține argumentele și concluziile Consiliului privind acordarea calificativului corespunzător. Consiliul poate formula și aproba recomandări pentru inspectorul-judecător evaluat, ca urmare a rezultatului final al evaluării.
14.26 Inspectorul-judecător care la evaluarea ordinară a obținut calificativul „Suficient” va fi supus unei evaluări extraordinare, conform regulilor generale de evaluare, după expirarea a șase luni de activitate efectivă de la data ultimei evaluări.
14.27 În cazul în care la evaluarea extraordinară, inspectorului-judecător i-a fost acordat calificativul „Eșuat”, acesta va fi revocat din funcție prin hotărârea motivată a Plenului Consiliului.
14.28 Inspectorul-judecător și inspectorul-judecător principal care la evaluarea ordinară a obținut calificativul „Eșuat” va fi revocat din funcție de Consiliu.
14.29 Inspectorul-judecător principal care a obținut calificativul „Suficient” va fi revocat din funcția de conducere de Consiliu și își va continua activitatea ca inspector-judecător. În această calitate, el va fi supus unei evaluări extraordinare după trecerea a șase luni de activitate efectivă, iar în cazul acordării unui nou calificativ „Suficient”, acesta va fi revocat din funcția de inspector-judecător de Consiliu.
14.30 Hotărârea Consiliului poate fi contestată în condițiile Legii nr. 947/1996. Până la soluționarea definitivă a contestației, inspectorul-judecător poate fi suspendat din funcție în condițiile prevăzute de lege.
15. CONDIȚIILE ȘI PROCEDURA DE EXAMINARE A CAUZELOR DISCIPLINARE ÎN PRIVINȚA INSPECTORULUI-JUDECĂTOR
15.1 Inspectorul-judecător poartă răspundere pentru acțiunile sau inacțiunile sale comise în exercitarea mandatului.
15.2 Procedura disciplinară în privința inspectorului-judecător se bazează pe principiile legalității, echității procedurii, proporționalității dintre abaterea disciplinară comisă şi sancțiune și al transparenței.
15.3 Răspunderea disciplinară a inspectorului-judecător este reglementată de dispozițiile art. 73 din Legea nr. 947/1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii și ale art. 23 din Legea nr. 199/2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţie de demnitate publică, care se aplică corespunzător.
15.4 Constituie abatere disciplinară a inspectorului-judecător:
a) imixtiunea în activitatea judecătorilor sau intervențiile de orice natură pentru soluționarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea soluționării intereselor personale sau ale membrilor familiei altfel decât în limitele prevederilor legislației în vigoare;
b) desfășurarea activităților publice cu caracter politic;
c) încălcarea, din motive imputabile, a termenelor de examinare a petițiilor aflate în procedură sau încălcarea normelor legislației;
d) încălcarea prevederilor legislației referitoare la obligativitatea depunerii declarației cu privire la venituri și proprietate și a declarației de interese personale;
e) refuzul nejustificat de a îndeplini o atribuție de serviciu;
f) absențele nemotivate de la serviciu, dacă acestea au afectat activitatea Inspecției judiciare;
g) atitudinea nedemnă în procesul disciplinar față de colegi, membrii Colegiului disciplinar, autorul sesizării, avocați sau alte persoane.
15.5 Sesizarea cu privire la comiterea unei abateri disciplinare este adresată Consiliului și poate fi formulată de către inspectorul-judecător principal, un membru al Consiliului, un judecător sau de către Asociația Profesională a Judecătorilor.
15.6 Sesizarea cu privire la faptele unui inspector-judecător care pot constitui abateri disciplinare trebuie să conțină:
a) datele de identitate şi informația de contact ale autorului sesizării;
b) numele inspectorului-judecător la care se face referire în sesizare;
c) data şi locul unde au fost comise faptele descrise în sesizare;
d) descrierea succintă a faptelor ce ar putea constitui abateri disciplinare;
e) indicarea, după caz, a probelor ce confirmă fapta invocată sau indicarea persoanelor care ar putea confirma cele relatate de autorul sesizării, dacă acestea există la momentul depunerii sesizării;
f) data şi semnătura autorului sesizării.
15.7 Sesizarea privind faptele inspectorului-judecător ce pot constitui abateri disciplinare poate fi depusă în termen de cel mult 3 ani de la data comiterii faptelor respective.
15.8 Pentru examinarea sesizării depuse în privința inspectorului-judecător, președintele Consiliului va desemna 3 membri ai Consiliului pentru a decide dacă sunt întrunite condițiile pentru derularea cercetării disciplinare sau după caz, pentru declararea inadmisibilității sesizării.
15.9 Membrii Consiliului desemnați vor purcede imediat la examinarea admisibilității sesizării.
15.10 Este inadmisibilă sesizarea cu privire la faptele inspectorului-judecător ce pot constitui abateri disciplinare:
a) în care sunt invocate fapte ce nu fac referință la abaterile disciplinare enumerate de lege;
b) căreia i-a expirat termenul de prescripție de 3 ani de la comiterea faptei;
c) depusă repetat, fără a aduce probe noi;
d) care nu este înaintată de subiecții menționați în prezentul Regulament;
e) dacă este înaintată în privința unui inspector-judecător al cărui mandat a expirat.
15.11 Dacă sesizarea este inadmisibilă, decizia adoptată se va comunica petentului și inspectorului-judecător vizat.
15.12 Dacă sesizarea este admisibilă, o copie a acesteia se transmite inspectorului-judecător vizat, care va prezinta opinie scrisă în termenul stabilit de membri. În termen de 10 zile de la recepționarea opiniei scrise a inspectorului-judecător, membrii Consiliului, desemnați conform pct. 15.8, vor iniția cercetarea disciplinară asupra faptelor reclamate.
15.13 În procesul cercetării disciplinare, membrii Consiliului, desemnați conform pct. 15.8 pot, după caz, audia persoane, solicita explicații și documente.
15.14 După finalizarea cercetării disciplinare, în termen de cinci zile lucrătoare, membrii desemnați vor întocmi un raport, pe care îl vor prezenta Consiliului.
15.15 Raportul membrilor Consiliului desemnați va include:
a) descrierea faptelor invocate de autorul sesizării;
b) opinia inspectorului-judecător;
c) trimiteri la înscrisurile colectate în timpul cercetării disciplinare;
d) mențiuni despre trimiterea cauzei disciplinare pentru examinare în Plenul Consiliului.
15.16 Consiliul examinează în ședință închisă raportul privind abaterile disciplinare ale inspectorului-judecător. Participarea inspectorului-judecător la ședința de examinare a procedurii disciplinare este obligatorie.
La ședință nu participă membrul Consiliului care a sesizat despre pretinsele fapte ce pot constitui abateri disciplinare. Membrii Consiliului care au elaborat raportul participă la adoptarea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile în care nu sunt incidente prevederile de la art. 49-50 din Codul administrativ.
15.17 Inspectorul-judecător este în drept să prezinte explicații suplimentare pe marginea abaterii disciplinare invocate.
15.18 După examinarea raportului, Consiliul va adopta o hotărâre motivată conținând una dintre următoarele soluții:
a) constatarea abaterii disciplinare și aplicarea sancțiunii disciplinare;
b) constatarea abaterii disciplinare și sistarea procedurii disciplinare, în cazul expirării termenului de tragere la răspundere disciplinară;
c) încetarea procedurii disciplinare, în cazul în care nu s-a constatat comiterea faptei invocate.
15.19 În cazul constatării abaterii disciplinare, Consiliul poate aplica una dintre următoarele sancțiuni:
a) avertisment;
b) mustrare;
c) eliberare din funcția de inspector-judecător;
d) revocare din funcția de inspector-judecător principal.
15.20 Hotărârea motivată pe marginea procedurii disciplinare va cuprinde următoarele mențiuni:
a) data adoptării hotărârii;
b) informații despre autorul sesizării și faptele invocate în sesizare;
c) informații cu privire la activitatea inspectorului-judecător, subiect al sesizării;
d) Constatările Consiliului privind acțiunile sau inacțiunile inspectorului-judecător, care fac obiectul sesizării, cu indicarea datei și a circumstanțelor în care acestea au fost săvârșite, precum și aprecierea juridică a acestora, inclusiv stabilirea caracterului lor de abatere disciplinară sau, după caz, constatarea inexistenței unei abateri disciplinare.
e) sancțiunea aplicată şi motivele care au stat la baza aplicării acesteia;
f) temeiul de drept al aplicării sancțiunii disciplinare sau al încetării procedurii disciplinare în cazul expirării termenelor de tragere la răspundere disciplinară a inspectorului-judecător;
g) termenul de contestare şi instanța competentă să examineze contestația;
h) numele și semnătura membrilor Consiliului prezenți la examinarea cauzei.
15.21 Dispozitivul hotărârii se pronunță public.
15.22 Până la examinarea contestației, inspectorul-judecător poate fi suspendat din funcție de Consiliu, în condițiile stabilite de lege.
15.23 La rămânerea irevocabilă a hotărârii de sancționare a inspectorului-judecător, Consiliul o va pune imediat în executare.
16. DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII
16.1 Prezentul Regulament intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
16.2 Prezentul Regulament se publică pe pagina oficială web a Consiliului, www.csm.md.
16.3 Pct. 2.6 subpct. 2 din prezentul Regulament se aplică în perioada implementării Legii nr. 252/2023 și Legii nr. 65/2023.
16.4 Modificarea și/sau completarea prezentului Regulament se va face, conform procedurii prevăzute pentru aprobarea lui.
anexa nr.1
anexa nr.2
anexa nr.3
anexa nr.4
anexa nr.5