ORDIN nr. 173 din 09.12.2021   MINISTERUL INFRASTRUCTURII ȘI DEZVOLTĂRII REGIONALE   publicat 07.01.2022   abrogat 15.11.2025

cu privire la aprobarea Programului național de control al calității în domeniul securității aviației civile

În vigoare din 15.11.2025
pe legis.md/ordin/2021/173-midr
Trimiteri: 77 legate   10 nerezolvateActe din afara site-ului: 1 fără adresăMonitorul Oficial: 1 trimitere

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Albastru: un document din afara legis.md. O parte a unui act al Uniunii Europene e legată de actul întreg pe EUR-Lex; fără adresă, rămâne doar marcată. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Nerezolvate (10)
  • Anexa nr. 4 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • Anexa nr. 3 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • Anexa nr. 5 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • punctele 1- 6 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • Anexa nr.1 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • punctele 7-12 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • Anexa nr.1 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • Anexa nr.2 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. 54 alin. (5) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • (6) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
Din afara site-ului: fără adresă (1)

Abrogat prin OMIDR80 din 07.05.25, MO229-232/15.05.25 art.325; în vigoare 15.11.25

În temeiul prevederilor art. 4 alin. (2) lit. d) și al art. 54 din Legea nr. 192/2019 privind securitatea aeronautică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2019, nr. 400-406, art. 356),

ORDON:

1. Se aprobă „Programul național de control al calității în domeniul securității aviației civile” (se anexează).

2. Prezentul ordin intră în vigoare la 10 martie 2022.

3. Controlul asupra executării prezentului ordin se pune în sarcina Secretarului de stat pe domeniu.

VICEPRIM-MINISTRU,

MINISTRU Andrei SPÎNU

Nr. 173. Chişinău, 9 decembrie 2021.

Aprobat prin Ordinul viceprim-ministrului, ministru al infrastructurii și dezvoltării regionale nr. 173 din 09.12.2021

PROGRAMUL NAȚIONAL DE CONTROL AL CALITĂȚII ÎN DOMENIUL SECURITĂȚII AVIAȚIEI CIVILE

Prezentul Program transpune parțial Regulamentul (CE) nr. 300/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2008 privind normele comune în domeniul securităţii aviaţiei civile și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2320/2002, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 97 din 9 aprilie 2008, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 18/2010 al Comisiei din 8 ianuarie 2010.

Capitolul I

DISPOZIȚII GENERALE

1. Programul național de control al calității în domeniul securității aviației civile (denumit în continuare – PNCCSA) are drept obiectiv de bază verificarea implementării corecte și eficiente a măsurilor de securitate a aviației civile și determinarea nivelului de conformitate cu prevederile Legii nr.192/2019 cu privire la securitatea aeronautică, prevederile Programului Național de Securitate în domeniul Aviației Civile (denumit în continuare – PNSA) și Programului Național de Instruire și Certificare în domeniul Securității Aeronautice (denumit în continuare – PNICSA), inclusiv actelor normative subsecvente acestora.

2. Prevederile PNCCSA se aplică pentru:

1) Autoritățile publice și structurile cu competențe în domeniul securității aeronautice;

2) Operatorii aeroportuari;

3) Transportatorii aerieni;

4) Organizațiile de întreținere tehnică, reparare ale aeronavelor, cu atribuţii de protecţie a aeronavelor sau al căror personal are acces la aeronavele parcate în zonele de operaţiuni aeriene, zonele de securitate cu acces restricţionat sau în părţile critice ale zonelor de securitate cu acces restricţionat;

5) Agenţii abilitaţi, expeditorii cunoscuţi, furnizori abilitaţi de provizii de bord, furnizori de provizii de bord recunoscuţi şi furnizori de provizii de aeroport recunoscuţi;

6) Întreprinderile de deservire la sol/prestatorii de servicii de deservire la sol (handling);

7) Furnizorii de servicii de navigaţie aeriană şi subcontractorii acestora;

8) Centrele de instruire a personalului în domeniul securităţii aviaţiei civile;

9) Furnizorii de servicii de securitate, inclusiv companiile private de securitate, şi societăţile comerciale care activează în zonele de operaţiuni aeriene şi zonele de securitate cu acces restricţionat ale aeroporturilor, care aplică măsuri de protecţie a aviaţiei civile împotriva actelor de intervenţie ilicită;

10) Alte entităţi care aplică măsuri de securitate a aviaţiei civile sau cărora le revin responsabilităţi în aplicarea unor măsuri de securitate a aviaţiei civile, inclusiv cele prevăzute la art. 45 alin. (1) din Legea nr.192/2019 privind securitatea aeronautică, conform prevederilor actelor normative.

3. În sensul PNCCSA se aplică definițiile prevăzute în art. 3 din Legea nr.192/2019 cu privire la securitatea aeronautică. De asemenea se aplică următoarele definiții:

„inspector intern” - orice persoană care desfășoară activități de monitorizare a conformității la nivel de operator sau entitate și este responsabil de realizarea măsurilor programului intern de control al calității;

„investigaţie” - o examinare a unui incident de securitate şi o determinare a cauzei care a condus la producerea acestuia, în scopul evitării repetării acestuia.

Capitolul II

ORGANIZARE ȘI RESPONSABILITĂȚI

Secțiunea 1

Autoritatea competentă

4. În conformitate cu prevederile Codului aerian nr.301/2017, autoritatea administrativă de implementare și realizare a politicilor în domeniul aviației civile a Republicii Moldova este Autoritatea Aeronautică Civilă (denumită în continuare – AAC), care este responsabilă de elaborarea, menținerea, coordonarea și monitorizarea implementării PNCCSA.

5. AAC dispune de o structură cu responsabilități în domeniul securității aviației civile, definită în cadrul Hotărârii Guvernului nr. 133/2019 cu privire la organizarea și funcționarea Autorității Aeronautice Civile.

6. AAC trebuie să asigure resurse umane, administrative, logistice și financiare necesare pentru buna desfășurare a activităților de monitorizare a conformității în conformitate cu PNCCSA.

7. AAC, în scopul implementării prevederilor PNCCSA, are următoarele atribuții:

1) monitorizează modul de implementare a prevederilor Legii nr.192/2019 cu privire la securitatea aeronautică, prevederilor PNSA și PNICSA, inclusiv a prevederilor actelor normative subsecvente acestora;

2) elaborează și aprobă reglementări specifice în scopul implementării prevederilor PNCCSA;

3) întocmește Raportul anual al activităților de monitorizare a conformității în domeniul securității aeronautice în conformitate cu prevederile PNCCSA ce include, după caz, concluzii și recomandări cu privire la tendințele de dezvoltare a domeniului securității aeronautice;

4) prezintă anual, până la data de 31 martie, organului central de specialitate în domeniul aviației civile spre informare Raportul anual al activităților de monitorizare a conformității în domeniul securității aeronautice pentru anul precedent;

5) aprobă planurile de acțiuni corective elaborate de subiecții monitorizării conformității și urmărește realizarea acestora;

6) verifică periodic efectuarea activităților descrise în programele de control intern al calității ale entităților supuse activităților de monitorizare a conformității, prevăzute la pct. 2;

7) desemnează și asigură numărul necesar de auditori de securitate aeronautică calificați pentru efectuarea activităților de monitorizare a conformității conform prevederilor PNCCSA;

8) decide asupra oportunității efectuării unor inspecții inopinate sau teste, precum și asupra condițiilor în care acestea urmează a fi efectuate;

9) identifică și desemnează/autorizează persoane, altele decât auditorii de securitate aeronautică, pentru antrenarea lor în efectuarea testelor de securitate aeronautică;

10) elaborează și emite metodologii, proceduri și alte tipuri de acte normative în scopul realizării activităților de monitorizare a conformității în domeniul securității aeronautice;

11) aplică sancțiuni contravenționale sau acționează în conformitate cu prevederile art. 28 alin. (9)-(10) din Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător;

12) coordonează activitatea de investigație în domeniul securității aviației civile în conformitate cu prevederile art. 53 din Legea nr. 192/2019 cu privire la securitatea aeronautică;

13) efectuează activități de verificare la fața locului, în vederea autorizării agenţilor abilitați, expeditorilor cunoscuți, furnizorilor abilitați de provizii de bord;

14) implementează alte activități de monitorizare a conformității conform prevederilor Codului aerian nr.301/2017, Legii nr.192/2019 cu privire la securitatea aeronautică, PNSA și PNICSA, inclusiv actelor normative subsecvente acestora.

Secțiunea 2

Subiecții supuși monitorizării conformității

8. Entitățile prevăzute la pct. 2 sunt supuse activităților de monitorizare a conformității efectuate de către AAC și au următoarele obligații:

1) să elaboreze, să aplice şi să menţină la zi un program de control intern al calităţii, conform modelului/structurii prevăzute la Anexa nr. 4 la PNCCSA, pentru a asigura implementarea efectivă şi eficientă a măsurilor de securitate aplicate în cadrul entității;

2) să respecte, în partea ce le revine, procedurile de aprobare a programelor de securitate aeronautică, a programelor de control intern al calității, a programelor de instruire în domeniul securității aviației, și a altor documente supuse proceduri de aprobare de către AAC, conform prevederilor actelor normative din domeniul securității aeronautice;

3) să nu obstrucționeze exercitarea de către auditorii de securitate aeronautică a atribuțiilor ce le revin potrivit PNCCSA;

4) să asigure accesul imediat a auditorilor de securitate aeronautică la informaţiile, documentele, produsele, piesele şi echipamentele, către toate spaţiile relevante, inclusiv în aeronave şi clădiri, în locurile şi zonele aflate sub controlul sau jurisdicţia lor, în scopul desfășurării activităţilor de monitorizare a conformităţii;

5) să permită accesul imediat al autovehiculelor, folosite de către auditorii de securitate aeronautică, în locurile şi zonele aflate sub controlul sau jurisdicția lor, în desfășurarea activităţilor de monitorizare a conformității;

6) să furnizeze neîntârziat auditorilor de securitate aeronautică informaţiile pe care aceştia le solicită;

7) să nu furnizeze auditorilor de securitate aeronautică informații false sau să includă astfel de informații în rapoartele și formulare periodice pe care le transmit AAC;

8) să se conformeze întocmai și în termenul prevăzut recomandărilor și indicațiilor formulate în scris de auditorii de securitate aeronautică;

9) să întocmească în termenul stabilit planul de acţiuni corective pentru deficienţele semnalate cu ocazia activităţilor de monitorizare a conformităţii efectuate de auditorii de securitate aeronautică;

10) să efectueze, în termenii stabiliți, acțiunile corective prevăzute de planurile de remediere a deficiențelor aprobate de AAC;

11) să elibereze, pentru fiecare auditor de securitate aeronautică, legitimaţii de acces, împreună cu mijloacele necesare, cum sunt cartele electronice de proximitate, coduri numerice sau alfanumerice de identificare, care să permită intrarea acestora fără însoţitor în zonele în care solicită accesul, pe durata desfăşurării activităţii de monitorizare a conformităţii;

12) să elibereze, pentru fiecare reprezentant al Comisiei Uniunii Europene (denumite în continuare – Comisia UE), al Conferinței Europene al Aviației Civile (denumite în continuare CEAC) şi al Organizației Aviației Civile Internaționale (denumite în continuare OACI), precum şi pentru fiecare auditor de securitate a aviaţiei civile care îi însoţeşte, legitimaţii de acces, împreună cu mijloacele necesare, cum sunt cartele electronice de proximitate, coduri numerice sau alfanumerice de identificare, care să permită intrarea fără însoţitor a acestora în zonele în care solicită accesul, pe durata desfăşurării activităţii de inspecţie a Comisiei UE sau de audit a CEAC ori OACI;

13) să elaboreze și să prezinte AAC, până la data de 31 decembrie a fiecărui an, pentru examinare și coordonare, planul anual de control intern al calității pentru anul următor, conform structurii prevăzute la Anexa nr. 3 la PNCCSA. Modificările și completările ulterioare vor fi prezentate cu cel puțin 10 zile lucrătoare înainte de desfășurarea activităților de control intern al calității prevăzute de aceste modificări și completări;

14) să întocmească un raport anual cu privire la rezultatele aplicării propriului program de control intern al calităţii conform structurii prevăzute la Anexa nr. 5 la PNCCSA. Perioada de referință pentru raport va cuprinde intervalul 1 ianuarie - 31 decembrie. Raportul trebuie transmis AAC, până cel târziu, la data de 31 ianuarie a anului următor perioadei de referință;

15) să furnizeze imediat auditorilor de securitate aeronautică informațiile și documentația ce ține de securitatea aeronautică, să ofere accesul imediat către angajați, facilități, echipamentele și sisteme de securitate, inclusiv să pună la dispoziţie înregistrări ale imaginilor surprinse de către sistemele de televiziune cu circuit închis (TVCI), pentru locul şi perioada solicitată;

16) la solicitarea auditorilor de securitate a aviaţiei civile, cu respectarea normelor de siguranţă, să ofere sprijin în vederea desfăşurării testelor de securitate şi să păstreze confidenţialitatea cu privire la acestea;

17) să întreprindă măsuri imediate de remediere a deficiențelor constatate de către auditorii de securitate aeronautică, în timpul activităților de monitorizare a conformității, în cazul în care remedierea lor este vitală pentru asigurarea securității aeronautice entității audiate sau, în cazul în care acest lucru nu este posibil, să aplice măsuri compensatorii până la remedierea integrală a deficiențelor constatate;

18) să asigure conlucrare și orice alte activități solicitate de către AAC, necesare pentru efectuarea activităților de monitorizare a conformității.

Capitolul III

MONITORIZAREA CONFORMITĂȚII

Secțiunea 1

Prevederi generale

9. Activitățile de monitorizare a conformității se dispun de Directorul AAC, la propunerea șefului structurii AAC cu responsabilităţi în domeniul securităţii aviaţiei civile, și se efectuează cu respectarea prevederilor Legii nr.192/2019 privind securitatea aeronautică, PNSA şi altor acte normative subsecvente acestora.

10. Activităţile de monitorizare a conformității includ:

1) audit;

2) inspecție;

3) test de securitate aeronautică;

4) expertiză;

5) investigație.

11. Planificarea anuală cuprinde numai activităţi de monitorizare a conformităţii în domeniul securităţii aviaţiei civile prevăzute la pct. 10 sbp. 1) – 3).

Secțiunea 2

Activitățile de monitorizare

Subsecțiunea 1

Auditul de securitate aeronautică

12. AAC desfăşoară, cu o periodicitate prestabilită, auditul de securitate aeronautică, care reprezintă o examinare detaliată a tuturor măsurilor și procedurilor de securitate, cu scopul stabilirii dacă acestea sunt aplicate în mod continuu şi dacă se respectă un nivel uniform de îndeplinire a normelor de securitate aeronautică. Examinarea respectivă include aplicarea unui eşantion reprezentativ de informaţii.

13. Auditul de securitate aeronautică vizează măsurile reglementate la art. 58 alin. (2) din Legea nr. 192/2019 privind securitatea aeronautică.

14. Auditul de securitate aeronautică este o activitate prestabilită.

15. Realizarea auditului conţine următoarele etape:

1) notificarea entității cu cel puțin 30 de zile înainte de începerea activității și, după caz, transmiterea spre completare a unui chestionar prealabil de audit;

2) faza pregătitoare, care include analizarea chestionarului prealabil de audit completat şi examinarea documentelor relevante;

3) şedinţa de deschidere, care se poate realiza în următoarele forme:

a) cu participarea conducerii structurii care face obiectul auditului, care are scopul de a prezenta şi de a explica metodologia de monitorizare a conformităţii, de a definitiva agenda de lucru, de a clarifica aspecte divergente sau neînţelese;

b) dacă AAC consideră necesar, se poate organiza suplimentar o şedinţă lărgită cu participarea reprezentanţilor transportatorilor aerieni, autorităţilor şi instituţiilor statului prezente pe aeroport, companiilor de securitate şi pază, agenţilor de handling și altor entități vizate care își desfășoară parțial sau total activitatea pe teritoriul aeroportului;

c) la solicitarea AAC, poate fi organizată o singură şedinţă cu participarea tuturor persoanelor prevăzute la lit. a) și b).

4) activitatea la faţa locului la aeroportul, transportatorul aerian sau la entitatea care aplică standarde de securitate aeronautică;

5) şedinţa de închidere, care se organizează cu scopul de a prezenta constatările echipei de audit, de a identifica posibilele măsuri de remediere a deficienţelor şi/sau măsuri compensatorii până la remedierea deficienţelor şi, după caz, de a motiva măsurile cu caracter de sancționare dispuse, precum şi de a face persoanele participante şi, prin acestea, personalul structurii audiate să înţeleagă nivelul de conformitate cu prevederile actelor normative din domeniul securității aviației civile;

6) raportul de audit;

7) în cazul în care sunt identificate deficiențe, monitorizarea procesului de remediere a acestora.

16. Prevederile pct. 15 sunt parte integrată a Metodologiei de efectuare a unui audit de securitate aeronautică, aprobat de către AAC, conform prevederilor art. 58 alin. (3) din Legea nr. 192/2019 privind securitatea aeronautică.

17. Desfășurarea unui audit de securitate are la bază colectarea sistematică a informațiilor prin intermediul tehnicilor prevăzute la art. 58 alin. (4) din Legea nr. 192/2019 privind securitatea aeronautică.

Subsecțiunea 2

Inspecții de securitate

18. Inspecțiile de securitate se desfășoară în conformitate cu prevederile art. 59 din Legea nr. 192/2019 privind securitatea aeronautică și cu Metodologia desfăşurării inspecţiilor de securitate aeronautică aprobată de către AAC.

Subsecțiunea 3

Teste de securitate aeronautică

19. Testul de securitate aeronautică reprezintă o verificare a măsurilor şi procedurilor de securitate aeronautică în cadrul căreia AAC sau alte organe abilitate simulează, în mod confidențial, intenția de a comite un act de intervenție ilicită, cu scopul de a evalua eficiența măsurilor și procedurilor de securitate aeronautică aplicate.

20. La desfăşurarea testelor de securitate aeronautică, AAC poate antrena reprezentanţi ai altor autorităţi şi structuri cu competenţe în domeniul securităţii aeronautice.

21. Testele de securitate aeronautică sunt desfăşurate pentru evaluarea eficienței a cel puțin uneia dintre următoarele măsuri de securitate aeronautică:

a) controlul accesului în zonele de securitate cu acces restricționat;

b) protecția aeronavelor;

c) controlul de securitate al pasagerilor şi al bagajelor de mână;

d) controlul de securitate al personalului şi al bunurilor transportate de către aceștia;

e) protecția bagajelor de cală;

f) controlul de securitate al mărfurilor şi al trimiterilor poștale;

g) protecția mărfurilor şi a trimiterilor poștale.

22. Testele de securitate aeronautică se desfășoară în conformitate cu prevederile art. 61 din Legea nr. 192/2019 privind securitatea aeronautică și cu Protocolul privind testele de securitate aeronautică aprobat de către AAC.

Subsecțiunea 4

Expertizele de securitate aeronautică

23. AAC efectuează expertize de securitate aeronautică în următoarele cazuri:

1) la cererea aeroporturilor, transportatorilor aerieni sau entităţilor de aviaţie civilă, dacă AAC consideră oportună executarea expertizei;

2) aeroporturilor şi terminalelor nou-construite;

3) modificărilor constructive majore ale aeroporturilor şi terminalelor existente, de natură să influenţeze aplicarea măsurilor şi procedurilor de securitate.

24. Suplimentar cazurilor prevăzute la pct. 23, AAC dispune efectuarea expertizelor când consideră necesară reevaluarea operaţiunilor în vederea identificării şi abordării vulnerabilităţilor. În cazul identificării de vulnerabilităţi, AAC solicită aplicarea măsurilor de protecţie proporţionale cu nivelul de risc.

25. Expertizele sunt activităţi anunţate.

Subsecțiunea 5

Investigații

26. AAC dispune efectuarea investigațiilor de securitate aeronautică în vederea determinării cauzelor incidentelor de securitate, în scopul identificării măsurilor preventive pentru viitor și pentru stabilirea măsurilor administrative și, după caz, acțiunilor necesare de sesizare a organelor de drept abilitate.

27. Obiectivele investigațiilor sunt:

1) să identifice:

a) locul, modul și cauzele producerii încălcării cerințelor cadrului normativ național în domeniul securității aviației civile;

b) vulnerabilitatea care a favorizat încălcarea cerințelor cadrului normativ național în domeniul securității aviației civile;

c) responsabilitatea încălcării cerințelor cadrului normativ național în domeniul securității aviației civile și circumstanțele favorizării producerii acesteia;

d) faptele a căror săvârșire atrage sesizarea organelor judiciare și altor autorități și instituții publice, după caz, în condițiile legii;

2) să propună conducătorului AAC, conducătorului organului central de specialitate în domeniul aviației civile şi/sau reprezentanților împuterniciți ai statului:

a) măsuri corective, cu indicarea responsabilităților și acțiunilor prin care se va asigura înlăturarea efectelor producerii încălcării normei de securitate;

b) măsuri preventive, cu indicarea responsabilităților de implementare a acestora;

c) sesizarea organelor de drept și altor autorități și instituții publice, după caz, în condițiile reglementate de actele normative.

28. Scopul investigațiilor nu trebuie să afecteze realizarea obiectivelor investigațiilor prevăzute la pct.27, schimbul de rapoarte privind investigațiile de securitate a aviației civile între statele membre OACI, și cadrul de desfășurare a investigațiilor purtate în comun de către statele membre OACI, atunci când cercetarea în comun a evenimentelor de securitate a aviației civile este necesară sau avantajoasă.

29. La încheierea activității de investigație, echipa de investigație întocmește un raport.

30. AAC păstrează rapoartele privind investigația incidentelor de securitate aeronautică.

31. Copiile rapoartelor prevăzute la pct. 29, la solicitare, pot fi puse la dispoziția instituțiilor interesate din Republica Moldova, la dispoziția OACI și CEAC, precum și la cerere, autorităților altor state membre OACI sau CEAC, preocupate de evenimentele cercetate.

Secțiunea 3

Planificarea activităţilor de monitorizare a conformităţii

32. AAC parcurge toate etapele necesare pentru a se asigura că activităţile de monitorizare a conformităţii, planificate şi neplanificate, se efectuează în mod regulat şi continuu şi acoperă într-un interval de timp rezonabil toate măsurile de securitate a aviaţiei civile prevăzute de Legea nr.192/2019 privind securitatea aeronautică, de PNSA, de PNICSA și de PNCCSA.

33. La întocmirea Planului anual al activităţilor de monitorizare a conformităţii, precum şi la planificarea activităţilor propriu-zisă de monitorizare a conformităţii stă la bază o abordare corectă a priorităţilor, ţinându-se cont de următoarele criterii:

1) rezultatele activităţilor anterioare de monitorizare a conformităţii efectuate de AAC;

2) tipul, natura și frecvența operațiunilor;

3) traficul de pasageri/numărul de mişcări de aeronave;

4) volumul activităţilor pentru mărfuri şi poştă;

5) evaluarea ameninţării (existenţa unei ameninţări specifice care are ca ţintă un aeroport, un transportator aerian, o categorie specifică de zboruri);

6) rezultatele misiunilor anterioare de audit/inspecţie efectuate de Comisia UE, CEAC, OACI și/sau alte autorităţi şi organisme internaţionale;

7) verificarea implementării corecte a unor măsuri noi de securitate a aviaţiei civile;

8) informații primite din alte surse, cum ar fi pasagerii, membrii echipajelor, personalul deservirii la sol, și/sau alte surse în urma unor raportări.

34. Planificarea activităților de monitorizare a conformității este independentă de activitățile de control intern al calității pe care entitățile supuse monitorizării conformității le-au efectuat sau urmează să le efectueze.

35. Planificarea anuală a activităților anunțate de monitorizare a conformității se aprobă de Directorul AAC la propunerea conducătorului structurii cu competențe în domeniul securității aeronautice din cadrul AAC.

36. Activităţile de inspecţie ale Comisiei UE sau de audit ale CEAC ori OACI vor fi recunoscute de AAC şi vor fi tratate ca atare în planificarea altor activităţi de monitorizare a conformităţii adresate aceloraşi structuri care au făcut obiectul activităţii Comisiei UE, CEAC sau OACI.

37. Durata unei activități de monitorizare a conformității, desfășurate la fața locului, este stabilită odată cu desemnarea echipei care efectuează activitatea de monitorizare a conformității și poate fi:

1) pentru un audit de securitate aeronautică, între 3 și 15 zile lucrătoare;

2) pentru inspecția de securitate aeronautică, de minimum 4 ore și de maximum 5 zile lucrătoare;

3) durata testul de securitate aeronautică este nenormată.

38. Pe lângă activitățile programate de monitorizare a conformității, vor fi efectuate inspecții de securitate neanunțate și teste, ori de câte ori astfel de activități vor fi considerate necesare pentru determinarea eficienței măsurilor de securitate aeronautică aplicate de entitățile supuse monitorizării conformității.

Secțiunea 4

Frecvența activităților de monitorizare

Subsecțiunea 1

Frecvența auditului de securitate aeronautică

39. Aeroporturile cu un volum de trafic anual mai mare de 1 milion de pasageri sunt supuse unui audit complet de securitate aeronautică care să vizeze toate seturile de măsuri de securitate aeronautică interdependente, cel puțin o dată la trei ani.

40. Aeroporturile cu un volum de trafic anual mai mic de 1 milion de pasageri sunt supuse unui audit complet de securitate aeronautică care să vizeze toate seturile de măsuri de securitate aeronautică interdependente, cel puțin o dată la patru ani.

41. AAC, în baza unei evaluării a riscurilor, poate decide efectuarea unui audit de securitate aeronautică pentru aeroporturile prevăzute la punctele 39 și 40, care să vizeze o parte sau toate seturile de măsuri de securitate aeronautică interdependente, în afara frecvenței stabilite la punctele 39 și 40.

42. În alte cazuri decât cele prevăzute la punctele 39 – 41, frecvenţa auditului de securitate aeronautică este determinată de către AAC în temeiul evaluării riscurilor.

Subsecțiunea 2

Frecvența inspecțiilor de securitate aeronautică

43. În cazul aeroportului cu cel mai mare volum anual de trafic, frecvenţa inspecţiilor tuturor seturilor de măsuri de securitate aeronautică interdependente este de cel puţin o dată la douăsprezece luni, cu excepţia cazului în care aeroportul a făcut obiectul unui audit de securitate aeronautică în perioada respectivă.

44. În cazul aeroporturilor cu un volum de trafic mai mare de 2 milioane de pasageri, frecvența minimă de inspectare a tuturor seturilor de măsuri de securitate aeronautică interdependente, menționate în punctele 1- 6 din Anexa nr.1 la PNCCSA, este de cel puțin una la douăsprezece luni, cu excepția cazului în care aeroportul a făcut obiectul unui audit în perioada respectivă. Frecvența de inspectare a tuturor măsurilor de securitate aeronautică interdependente menționate în punctele 7-12 din Anexa nr.1 la PNCCSA se determină de către AAC, pe baza unei evaluări a riscului.

45. În alte cazuri decât cele prevăzute la punctele 43 și 44, frecvenţa inspecțiilor de securitate aeronautică este determinată de către AAC în temeiul evaluării riscurilor.

Subsecțiunea 3

Frecvența testelor de securitate aeronautică

46. Frecvenţa minimă de efectuare a testelor de securitate aeronautică la aeroporturile cu volumul traficului mai mare de 2.000.000 de pasageri/an este de cel puţin cinci teste/an.

47. Frecvenţa minimă de efectuare a testelor de securitate aeronautică la aeroporturile cu volumul traficului între 500.000 de pasageri/an şi 2.000.000 pasageri/an este de minimum două teste/an.

48. Frecvenţa minimă de efectuare a testelor de securitate aeronautică la aeroporturile cu volumul traficului mai mic de 500.000 de pasageri/an este de minimum un test/an.

49. În alte cazuri decât cele prevăzute la punctele 46–48, frecvenţa testelor de securitate aeronautică este determinată de către AAC în temeiul evaluării riscurilor.

Secțiunea 5

Componența echipelor de monitorizare a conformității

50. În funcție de domeniul de aplicare a activității de monitorizare, componența echipelor de monitorizare a conformității este desemnată de către Directorul AAC, la propunerea conducătorului structurii cu competențe în domeniul securității aeronautice din cadrul AAC, pentru fiecare activitate în parte.

51. Responsabilitatea pentru coordonarea activităților de monitorizare revine șefului echipei, desemnat din rândul auditorilor de securitate aeronautică.

52. Monitorizarea conformității se efectuează de către auditorii de securitate aeronautică care au statut și de inspector aeronautic, care își desfășoară activitatea în echipe, formate din cel puțin două persoane.

53. Echipele de test au în componența lor câte o persoană care are calitatea de coordonator al testului și alți testatori/participanți care pot fi cooptați, cu respectarea prevederilor legale, după ce și-au declarat consimțământul participării la test şi au semnat o declaraţie pe propria răspundere referitoare la confidenţialitate şi conflictul de interese.

54. Testatorii/participanții pot fi cooptați din cadrul personalului AAC sau din cadrul altor autorităţi şi structuri cu competenţe în domeniul securităţii aeronautice.

55. Testatorii/participanții sunt instruiți de coordonatorul testului, cu eliberarea autorizațiilor/permisiunilor de executare a testului, emise de către AAC.

CAPITOLUL IV

RAPORTAREA ACTIVITĂȚILOR DE MONITORIZARE

Secțiunea 1

Formatul standardizat de raportare

56. În urma fiecărei activități de monitorizare a conformității se întocmește un raport în formă scrisă care este semnat de către toți membrii echipelor de monitorizare a conformității care au realizat activitatea respectivă.

57. Raportul de audit, de inspecție și de test are următorul conținut:

1) tipul de activitate;

2) entitatea supusă activității de monitorizare a conformității;

3) data și ora, locația structurii/entității supuse activității de monitorizare a conformității;

4) componența echipei care a efectuat activitatea de monitorizare a conformității;

5) domeniul de efectuare a activității;

6) constatările echipei raportate la prevederile normative în domeniul securității aviației civile;

7) clasificarea conformităților;

8) recomandări pentru acțiunile de remediere, dacă este cazul;

9) termenele de remediere, dacă este cazul.

58. Raportul de audit, de inspecție, de test și de expertiză se elaborează într-un exemplar original:

1) în termen de până la 45 zile de la data finalizării activității în cazul auditului și expertizei;

2) în termen de până la 30 zile de la data finalizării activității în cazul inspecției;

3) în termen de până la 15 zile de la data finalizării activității în cazul testului.

59. O copie a acestui raport sau extrase din acesta se transmite/transmit entității verificate.

60. AAC păstrează la dosarul activității de monitorizare a conformității exemplarul original al raportului.

61. Accesul la rapoartele de audit, de inspecție, de test și de expertiză este permis doar subiecților supuși monitorizării conformității, personalului AAC cu atribuții și responsabilități în domeniul securității aviației civile, precum și reprezentanților organizațiilor internaționale din domeniul aviației civile față de care Republica Moldova are obligații specifice conform prevederilor actelor normative și prevederilor acordurilor internaționale încheiate.

Secțiunea 2

Sistemul de clasificare a conformități

62. Activitățile de monitorizare a conformității evaluează implementarea Legii nr.192/2019 privind securitatea aeronautică, PNSA, PNICSA, PNCCSA, pe baza sistemului armonizat de clasificare a conformității.

63. Următoarea clasificare a conformității este aplicabilă pentru a evalua implementarea activităților/măsurilor de securitate suspuse activității de monitorizare a conformității:

AuditInspecțieTestConform Codului Aerian
1 - Conform în totalitate\/\/\/-
2- Conform, dar sunt necesare îmbunătățiri\/\/\/-
3- Neconform\/\/\/Nivel 2
4- Neconform, cu deficiențe grave\/\/\/Nivel 1
5- Neaplicabil\/\/-
6- Neconfirmat\/\/\/-

CAPITOLUL V

REMEDIEREA DEFICIENȚELOR

Secțiunea 1

Remedierea deficiențelor și măsuri compensatorii

64. AAC, în conformitate cu prevederile Legii nr. 192/2019 privind securitatea aeronautică, desfășoară activități de monitorizare a conformității și dispune remedierea deficiențelor de securitate aeronautică identificate și aprobă termenii de remediere, care nu pot depăși 3 luni.

65. AAC, în limitele atribuțiilor funcționale, este în drept să aplice măsuri legale cu caracter coercitiv, inclusiv sancțiuni contravenționale, în condițiile stabilite de actele normative, raportate la categoria de neconformitate și a consecințelor/posibilelor consecințe ale acestora.

66. În cazul identificării de neconformități, entitățile supuse activităților de monitorizare, au obligația de a remedia prompt deficiențele. În cazul în care deficiența nu poate fi remediată prompt, se aplică măsuri compensatorii până la remedierea integrală a deficiențelor.

67. În cazul constatării unor deficiențe grave, conducătorul structurii cu responsabilităţi în domeniul securităţii aviaţiei civile din cadrul AAC sau auditorul de securitate aeronautică, care îndeplinește rolul de coordonator al echipei, poate solicita entității monitorizate să remedieze deficiențele imediat sau, în cazul în care acest lucru nu este posibil, să aplice imediat măsuri compensatorii până la remedierea integrală a deficiențelor constatate.

68. În cazurile în care remedierea tuturor deficiențelor necesită mai mult timp și nu se poate realiza imediat, entitățile supuse activităților de monitorizare a conformității au obligația de a întocmi și a înainta AAC, în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea raportului, un plan de acțiuni corective, conform modelului prevăzut la Anexa nr.2 la PNCCSA, referitor la neconformitățile identificate, cu indicarea termenelor de remediere a deficiențelor. În cazul deficiențelor grave se vor prezenta și măsurile compensatorii aplicate.

69. AAC poate impune modificarea termenului-limită pentru remedierea anumitor deficiențe și modul de realizare a acțiunilor corective menționate la punctul 68, fiind prezentate justificările și argumentările necesare, și doar în interesul securității aeronautice civile.

70. În cazul în care entitatea supusă monitorizării nu expediază planul de acțiuni corective, prevăzut la pct. 68, AAC, în funcţie de gravitatea sau recurența deficienței constate, aplică una dintre măsurile prevăzute la pct. 94 subpunctele 2)-4), până când entitatea supusă activității de monitorizare a conformității va întreprinde acţiunile corective corespunzătoare.

Subsecțiunea 1

Planul de acțiuni corective

71. Planul de acțiuni corective se întocmește în două exemplare originale de către entitatea care a făcut obiectul activității de monitorizare a conformității și este trimis spre aprobare AAC.

72. Accesul la planurile de acțiuni corective este permis doar personalului autorizat al entității supuse monitorizării conformității, personalului AAC cu atribuții și responsabilități în domeniul securității aviației civile, precum și reprezentanților organizațiilor internaționale din domeniul aviației civile față de care Republica Moldova are obligații specifice conform prevederilor actelor normative și prevederilor acordurilor internaționale încheiate.

73. AAC păstrează la dosarul activităţii de monitorizare a conformităţii un exemplar al planului de acţiuni corective.

74. După aprobarea planului de acţiuni corective, AAC monitorizează implementarea acestuia şi poate solicita informații cu privire la stadiul îndeplinirii acţiunilor corective.

75. AAC poate efectua inspecţii în scopul monitorizării stadiului de îndeplinire a planului de acţiuni corective.

76. Pe parcursul executării planului de acţiuni corective, în funcţie de eficienţa şi corectitudinea corectării deficienţelor, AAC poate dispune implementarea unor noi acțiuni corective, după caz, modifica acțiunile corective impuse.

77. Entitățile supuse activităților de monitorizare care au planul de acțiuni corective aprobat, vor expedia pe adresa AAC formularul de înlăturare a necorespunderii pentru raportarea finalizării fiecărei acțiuni din planul de acțiuni corective.

78. Formularul-tip de înlăturare a necorespunderii pentru raportarea finalizării fiecărei acțiuni din planul de acțiuni corective este elaborat de AAC și publicat pe pagina web a AAC.

79. În urma confirmării de către entitățile supuse activității de monitorizare a faptului că acţiunile necesare de remediere au fost întreprinse, AAC verifică implementarea acţiunilor de remediere. La desfăşurarea activităților subsecvente legate de verificarea remedierii, AAC utilizează cea mai relevantă formă de monitorizare a conformității dintre cele prevăzute la pct. 10 sbp. 1) – 3).

80. Prevederile punctelor 64-79 se aplică şi în cazul activităţilor de inspecţie ale Comisiei Uniunii Europene sau de audit desfăşurate de CEAC sau OACI.

81. Remedierea deficienţelor constatate în urma activităților de monitorizare reglementate la pct. 80 se realizează în acelaşi mod ca în cazul activităţilor de monitorizare a conformităţii desfăşurate de AAC.

Secțiunea 2

Abordarea graduală a activităților de remediere a deficiențelor

82. Abordarea activităților de remediere a deficiențelor de securitate şi a măsurilor coercitive legale este graduală și proporțională deficiențelor de securitate depistate.

83. Abordarea activităţilor de remediere a deficienţelor de securitate şi a măsurilor coercitive presupune urmarea progresivă a etapelor reglementate în cadrul art. 54 alin. (5) și (6) al Legii nr.192/2019 privind securitatea aeronautică.

Subsecțiunea 1

Consultări și recomandări

84. Obiectivul acestei etape este de a explica, într-o manieră cu caracter de consiliere și de informare, modul în care entitatea/structura care a făcut obiectul activității de monitorizare a conformității nu a aplicat corespunzător prevederile legale și de a dezbate cu reprezentanții structurii/conducătorii entității, căile de rectificare a deficientelor într-un interval de timp acceptabil.

85. Etapa prevăzută la pct. 84 se aplică, deficiențelor minore și numai ca primă abordare a rectificării acestora.

86. În cadrul etapei de consultări și recomandări are loc o dezbatere cu reprezentanții structurii/conducătorii entității care au făcut obiectul activității de monitorizare a conformității, încheindu-se cu un înscris în care se consemnează fiecare recomandare și acțiune corectivă stabilite în cadrul discuției.

Subsecțiunea 2

Avertizare oficială

87. Obiectivul etapei de avertizare oficială este de a indica structurii/entității care a făcut obiectul activității de monitorizare a conformității, prevederile normative încălcate și de a-i atrage atenția asupra obligațiilor privind remedierea deficiențelor în anumiți termeni stabiliți.

88. Etapa prevăzută la pct. 87 se aplică ca primă măsură pentru deficiențele grave, și deficiențelor minore, în cazul în care consultările și recomandările nu au fost suficiente.

89. Avertizarea oficială este un document scris, cu precizarea fiecărei deficiențe și a acțiunii corective necesare, care este transmisă în mod oficial structurii/entității care a făcut obiectul activității de monitorizare a conformității, cerându-se acesteia să raporteze despre finalizarea fiecărei acțiuni corective în parte.

90. Avertizarea se păstrează până la finalizarea tuturor acțiunilor corective consemnate, astfel încât, în cazul în care se impune aplicarea etapei prevăzute la art. 54 alin. (5) lit. d) din Legea nr.192/2019 privind securitatea aeronautică, să constituie evidență oficială a acțiunilor corective stabilite.

Subsecțiunea 3

Aviz de executare/prescripţie inspectorială

91. Obiectivul etapei de aviz de executare/prescripție inspectorială este de a impune structurii care a făcut obiectul activităţii de monitorizare a conformităţii să execute acţiunea corectivă corespunzătoare, în intervalul de timp stabilit de AAC.

92. Etapa prevăzută la pct. 91 se aplică în cazul unor deficiențe grave, ca urmare a unei sau mai multe avertizări oficiale care s-au dovedit a fi ineficiente sau în cazul celor mai grave deficienţe, ca prim pas.

93. Avizul de executare/prescripția inspectorială este ultimul pas înainte de aplicarea sancţiunilor contravenționale şi/sau acţiunilor judiciare.

Subsecțiunea 4

Sancțiuni contravenționale și acțiuni judiciare

94. În cadrul etapei de sancțiuni contravenționale și acțiuni judiciare, AAC în funcţie de gravitatea sau recurența deficienței constatate, aplică:

1) sancțiuni contravenționale;

2) impune condiții, limitări sau restricții în documentele de certificare/autorizare emise entităților supuse activităților de monitorizare a conformității;

3) suspendă sau revocă certificatele/autorizațiile emise entităților supuse activităților de monitorizare a conformității;

4) demarează acțiuni judiciare în conformitate cu prevederile actelor normative specifice.

Subsecțiunea 5

Alte cazuri de aplicare a abordării graduale

95. AAC aplică abordarea activităţilor de remediere a deficienţelor de securitate şi a măsurilor coercitive prin urmarea progresivă a etapelor reglementate în art. 54 alin. (5) și (6) Legii nr.192/2019 privind securitatea aeronautică și în următoarele cazuri:

1) obstrucționarea sau împiedicarea intenționată a desfășurării activități de monitorizare a conformității;

2) incapacitatea ori refuzul entității care face obiectul activității de monitorizare a conformității de a furniza informațiile solicitate de un auditor de securitate a aviației civile;

3) furnizarea de informații false ori înșelătoare unui auditor de securitate aeronautică, cu intenția de a-l induce în eroare, de către entitatea supusă activității de monitorizare a conformității;

4) nerespectarea de către entitatea care face obiectul activității de monitorizare a conformității a obligațiunilor prevăzute la pct. 8.

CAPITOLUL VI

AUDITORI DE SECURITATE AERONAUTICĂ ȘI INSPECTORII INTERNI

Secțiunea 1

Auditorii de securitate aeronautică

Subsecțiunea 1

Fișa postului și calificările auditorilor de securitate aeronautică

96. Auditorii de securitate aeronautică sunt desemnați din rândul angajaților structurii cu responsabilități în domeniul securității aviației civile din cadrul AAC.

97. Complementar cerințelor de recrutare și acțiunilor subsecvente procesului de recrutare, reglementate în cadrul PNSA și PNICSA, auditorii de securitate aeronautică trebuie:

1) să aibă competențele necesare, inclusiv cunoștințele teoretice și experiența practică necesară în domeniul relevant (minim 2 ani);

2) să fie absolvenți de studii superioare;

3) să fi absolvit cel puțin un curs de pregătire în domeniul securității aviației civile și un curs de pregătire cu privire la tehnicile și metodele de efectuare a activităților de monitorizare a conformității în domeniul securității aviației civile, recunoscute de AAC.

98. Suplimentar condițiilor prevăzute la pct. 97, auditorii de securitate aeronautică trebuie să dețină următoarele competențe specifice:

1) o bună înțelegere a actelor normative naționale și internaționale în domeniul securității aeronautice și modul în care acestea sunt aplicate structurilor care fac obiectul activităţilor de monitorizare a conformităţii;

2) o bună înţelegere a măsurilor de securitate aplicabile şi a modului în care acestea sunt aplicate la structurile care fac obiectul activităţii de monitorizare a conformităţii, inclusiv:

a) înțelegerea principiilor de securitate;

b) înțelegerea sarcinilor de monitorizare;

c) înțelegerea factorilor care afectează performanța umană;

3) cunoștințe practice în materie de tehnici și tehnologii de securitate;

4) cunoștințe privind principiile, procedurile și tehnicile de monitorizare a conformității;

5) cunoștințe practice privind operațiunile care fac obiectul monitorizării conformității;

6) o bună înțelegere a rolului și competențelor auditorului de securitate aeronautică;

7) cunoașterea limbii române și a limbii engleze la nivel avansat;

8) nu are nicio obligație contractuală sau pecuniară față de entitatea care urmează fi monitorizată.

99. Calificările prevăzute la pct.97 și 98 stau la baza elaborării de către AAC a fișei postului pentru auditorii de securitate aeronautică. AAC poate complementa prevederile ce țin de sarcinile de bază, atribuţiile de serviciu, împuternicirile şi responsabilităţile auditorului de securitate din fișa postului cu alte prevederi în scopul asigurării bunei desfășurări a activităților funcționale ale auditorilor de securitate.

Subsecțiunea 2

Certificarea auditorilor de securitate aeronautică și instruirea

100. Auditorii de securitate sunt certificaţi în baza unei metodologii elaborate și propuse de către şeful structurii cu responsabilităţi în domeniul securităţii aviaţiei civile şi aprobate de către Directorul AAC.

101. După certificare, auditorilor de securitate a aviaţiei civile li se emite un certificat de auditor de securitate aeronautică şi o legitimaţie care va cuprinde cel puţin:

1) numele şi prenumele titularului;

2) menţiunea „AUDITOR DE SECURITATE A AVIAŢIEI CIVILE”;

3) fotografia titularului;

4) date de identificare;

5) data emiterii legitimaţiei.

102. Documentul de identificare al auditorilor de securitate aeronautică desemnaţi să efectueze activități de monitorizare a conformității este legitimaţia prevăzută la pct.101.

103. Auditorii de securitate aeronautică participă la activități de instruire inițială și periodică în conformitate cu prevederile PNICSA, acestea trebuie să asigure menținerea competențelor existente și însușirea de competențe noi care să țină cont de evoluțiile din domeniul securității aeronautice.

Subsecțiunea 3

Drepturile și obligațiile auditorilor de securitate aeronautică

104. Pe timpul efectuării activităţilor de monitorizare a conformităţii, auditorii de securitate aeronautică au următoarele obligaţii:

1) să cunoască și să respecte cerințele de securitate ale entităților supuse activităților de monitorizare a conformității și să folosească căile normale de acces, cu excepţia cazurilor în care, procedând astfel, activitatea de monitorizare a conformităţii ar avea de suferit;

2) să cunoască și să respecte prevederile normative din domeniul securității aeronautice;

3) să nu folosească forța pentru a obține acces în aeronavă sau la facilităţile care fac obiectul activităţilor de monitorizare a conformităţii;

4) să nu deschidă ușile și să nu atingă suprafețele de comandă ale aeronavei pentru a intra în cabina de pilotaj, cu excepția cazului în care este escortat de un reprezentant competent al transportatorului aerian;

5) la finalizarea activităților de monitorizare a conformității, dacă este cazul, să informeze reprezentantul structurii care a fost supusă activităților de monitorizare a conformității cu privire la rezultatele acesteia;

6) să nu conducă autovehicule în zona de mișcare a aeroporturilor, fără autorizație;

7) să nu facă uz de drepturile pe care le au pentru a reține zborul unei aeronavei, dacă nu există motive serioase de a proceda astfel;

8) să afecteze cât mai puțin activitatea profesională curentă a angajaților entităților, supuse activității de monitorizare a conformității, care aplică standarde de securitate a aviației civile.

Secțiunea 2

Inspectorii interni de control al calității

Subsecțiunea 1

Recrutarea, calificările și instruirea inspectorilor interni

105. Inspectorii interni sunt angajați ai entităților supuse activităților de monitorizare a conformității.

106. Complementar cerințelor de recrutare și acțiunilor subsecvente acestui proces, reglementate în cadrul PNSA și PNICSA, inspectorii interni care desfășoară activități de monitorizare a conformității în cadrul entităților prevăzute la pct. 2 trebuie:

1) să aibă competențele necesare, inclusiv cunoștințele teoretice și experiența practică necesară în domeniul relevant (minim 2 ani);

2) să fie absolvenți de studii superioare;

3) să fi absolvit cel puțin un curs de pregătire în domeniul securității aviației civile și un curs de pregătire cu privire la tehnicile și metodele de efectuare a activităților de monitorizare a conformității în domeniul securității aviației civile, recunoscute de AAC.

107. Suplimentar condițiilor prevăzute la pct. 106, inspectorii interni trebuie să dețină următoarele competențe specifice:

1) o bună înțelegere a actelor normative naționale și internaționale în domeniul securității aeronautice și modul în care acestea sunt aplicate structurilor care fac obiectul activităţilor de monitorizare a conformităţii;

2) o bună înţelegere a măsurilor de securitate aplicabile şi a modului în care acestea sunt aplicate în cadrul entității, inclusiv:

a) înțelegerea principiilor de securitate aplicate în cadrul entității;

b) înțelegerea sarcinilor de monitorizare;

c) înțelegerea factorilor care afectează performanța umană.

3) cunoștințe practice în materie de tehnici și tehnologii de securitate implementate în cadrul entității;

4) cunoștințe privind principiile, procedurile și tehnicile de monitorizare a conformității;

5) cunoștințe practice privind operațiunile interne ale entității supuse monitorizării conformității;

6) o bună înțelegere a rolului și competențelor inspectorului intern;

7) cunoașterea limbii de stat.

108. Inspectorii interni participă la activități de instruire periodică în conformitate cu prevederile PNICSA, acestea trebuie să asigure menținerea competențelor existente și însușirea de competențe noi care să țină cont de evoluțiile din domeniul securității aeronautice.

Subsecțiunea 2

Activitățile de control intern al calității

109. Inspectorii interni desfășoară următoarele tipuri de control intern al calității:

1) inspecție de securitate aeronautică;

2) test intern de securitate aeronautică.

110. Activitățile de control intern al calității se efectuează în baza unor metodologii proprii, coordonate în prealabil cu AAC. AAC asigură asistență consultativă la elaborarea metodologiilor de desfășurare a activităților de monitorizare.

anexa nr.1

anexa nr.2

anexa nr.3

anexa nr.4

anexa nr.5