Aprobat în ședința Guvernului din 29 ianuarie 2025 Decizia protocolară nr. 2.35/2025
Guvernul a examinat proiectul de lege privind stațiunile balneare, climatice și balneoclimatice și tratamentul balnear și de recuperare, înaintat cu titlul de inițiativă legislativă (nr. 85 din 22 martie 2022) de către grup de deputați în Parlament, și comunică următoarele.
Astfel, proiectul de lege supus avizării, potrivit notei informative, are drept scop definirea categoriilor de stațiuni balneare, climatice și balneoclimatice, a cerințelor și a modului de acordare a statutului de stațiune balneară, climatică și balneoclimatică.
Într-o altă ordine de idei, relevăm faptul că preluarea prevederilor din practica internațională, cum ar fi Ordonanța Guvernului României nr. 109/2000 privind stațiunile balneare, climatice și balneoclimatice și asistența medicală balneară și de recuperare, urmează a fi realizată prin raportarea la legislația națională.
Astfel, art. 3 lit. c) și art. 5 lit. e) din proiect utilizează expresia „urban edilitară”, pe când legislația națională operează cu noțiunea de „infrastructură tehnic-edilitară” (Legea nr. 150/2017 cu privire la Registrul obiectivelor de infrastructură tehnico-edilitară definește în art. 2 noțiunile de „infrastructură tehnico-edilitară”, care reprezintă ansamblul sistemelor de utilități publice destinate furnizării/prestării serviciilor de utilități publice, și, „obiective de infrastructură tehnico-edilitară”, care reprezintă rețelele subterane și supraterane de alimentare cu apă potabilă și tehnică, de canalizare, de termoficare, de alimentare cu energie electrică, de telefonie etc., precum și căile de circulație a mijloacelor de transport, construcțiile supraterane de pozare a instalațiilor electrice, stațiile de pompare și de punere sub presiune, alte construcții și instalații ce fac parte din dotarea edilitară de interes public sau comun. Obiectivele de infrastructură tehnico-edilitară fac parte din categoria de bunuri imobile).
La art. 4 alin. (1) din proiect, cuvintele „după caz” redau caracter incert normei, motiv pentru care se vor revizui. Astfel, se va preciza când va fi obligatorie consultarea populației unității administrativ-teritoriale în privința solicitării acordării statutului de stațiune balneară, climatică sau balneoclimatică.
La acest aspect se va ține cont că, potrivit art. 3 alin. (1) din Legea nr. 436/2006 privind administrația publică locală, administrarea publică în unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilității autorităților publice locale şi consultării cetățenilor în problemele locale de interes deosebit.
Norma privind acordarea, prin hotărâre a Guvernului, a statutului de stațiune balneoclimatică corespunde prevederilor art. 11 alin. (1) din Legea nr. 764/2001 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, dar necesită a fi redactată după cum urmează: „Satelor şi orașelor care, datorită condițiilor climaterice, balneologice și înzestrării lor edilitar-gospodărești, prezintă o importanță deosebită pentru sănătatea și odihna populației, li se acordă, prin hotărâre a Guvernului, statut de stațiune balneară, climatică sau balneoclimatică, la propunerea consiliilor locale, cu consultarea, după caz, a populației localității, pe baza normelor tehnice unitare adoptate de Guvern.”
Concomitent, norma prevăzută în art. 4 alin. (1) din proiect contravine cu prevederile art. 35 alin. (5) din Legea ocrotirii sănătății nr. 411/1995, unde se indică clar că „considerarea unei localități ca stațiune balneară, stabilirea hotarelor ei de protecție sanitară și determinarea regimului acesteia sunt efectuate de Guvern, la propunerea Ministerului Sănătății și a Consiliului Federației Sindicatelor Independente din Moldova, coordonată cu autoritatea administrației publice locale pe al cărui teritoriu se află stațiunea”. Din aceste considerente, se propune modificarea în conformitate cu art. 35 alin. (5) din legea sus-numită. Prevederile art. 4 alin. (2) din proiect creează o confuzie întrucât, conform art. 232 din Legea nr. 10/2009 privind supravegherea de stat a sănătății publice, autorizarea sanitară de funcționare se acordă în cazul activităților și serviciilor cu impact asupra sănătății publice.
În același timp, art. 4 alin. (3) din proiect prevede prelungirea autorizației de funcționare, or prevederile art. 232 alin. (5) din Legea nr. 10/2009 privind supravegherea de stat a sănătății publice prevede expres condițiile de prelungire a acesteia, iar la alin. (4) al aceluiași articol se atestă o neclaritate în partea ce ține de abordarea diferențiată față de anumite localități prin recunoașterea statutului de stațiune balneară.
Considerăm relevantă modificarea art. 5 lit. b) din proiect, și anume cuvintele „planurile de urbanism și amenajare a teritoriului”, ce se vor substitui cu cuvintele „documentația de amenajare a teritoriului și de urbanism”, în conformitate cu terminologia utilizată la art. 16 din Codul urbanismului și construcțiilor nr. 434/2023. Un punct important la acest capitol este și determinarea clară a autorității competente ce va întreprinde acțiunile enumerate.
Concomitent, la art. 6 alin. (2) din proiect se propune a se specifica denumirea instituțiilor/autorităților administrației publice centrale de specialitate competente în analiza utilizării factorilor naturali de mediu. În același timp, se propune ca textul „consiliile locale ale localităților” să se substituie cu cuvintele „autoritățile administrației publice locale”.
De asemenea, la lit. a) din alineatul sus-menționat al aceluiași articol, cuvântul „periodic” se consideră necesar a fi înlocuit cu termeni concreți, pentru a exclude unele interpretări și confuzii.
Menționăm și despre necesitatea de a delimita atribuțiile Ministerului Sănătății și ale Ministerului Muncii și Protecției Sociale prin prisma competențelor prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 148/2021 cu privire la organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății și, respectiv, Hotărârea Guvernului nr. 149/2021 cu privire la organizarea și funcționarea Ministerului Muncii și Protecției Sociale.
Totodată, se propune revizuirea sau excluderea prevederilor art. 7 din proiect, deoarece, prin definițiile atribuite stațiunilor balneare, climatice sau balneoclimatice se subînțelege localitatea sau/și un areal (zonă delimitată topo-geo-climatic din localitate sau din afara ei). Respectiv, toate beneficiile financiare ar trebui să aparțină localității (unității administrativ-teritoriale) respective. Astfel, revizuirea integrală a prezentului articol urmează a fi efectuată concomitent cu completările referitoare la statutul organizatorico-juridic, aferente acestor stațiuni.
Odată cu reexaminarea proiectului se va ține cont de faptul că prevederile actului normativ trebuie redate într-un limbaj simplu, clar și concis, astfel încât la aplicarea acestora să nu fie generate interpretări diferite, fapt ce va crea probleme la aplicare.
Mai mult decât atât, remarcăm că, potrivit uzanțelor de tehnică legislativă, actele normative asigură crearea unei legislații care să respecte principiul securității raporturilor juridice, având claritatea și previzibilitatea necesară (a se vedea art. 54 din Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative). Astfel, sub aspect tehnico-redacțional, propunem ca la art. 1, în vederea eliminării caracterului repetitiv al cuvintelor „reglementare” și „stabilire”, unul dintre acestea să fie exclus.
Prevederile art. 3 din proiect se vor revizui prin prisma art. 51 alin. (2) din Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative, care prevede că denumirea articolului exprimă succint obiectul de reglementare, iar la art. 8 din prezentul proiect nu este necesară numerotarea alineatului, deoarece acesta este unic.
Nota de fundamentare ce însoțește proiectul urmează a fi întocmită în conformitate cu prevederile art. 30 din Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative, astfel, aceasta urmează a fi ajustată în vederea completării cu informația integrală și transparentă referitoare la cheltuielile ce țin de implementarea prevederilor proiectului nominalizat, precum și impactul financiar asupra bugetului public național pe termen scurt și mediu, dar și sursa de finanțare a acestuia.
În baza celor menționate, Guvernul susține inițiativa legislativă propusă, cu luarea în considerare a tuturor obiecțiilor și recomandărilor de îmbunătățire.
PRIM-MINISTRU Dorin RECEAN