HOTĂRÂRE nr. 7 din 08.02.2011   CURTEA DE CONTURI   publicat 04.03.2011

cu privire la Raportul auditului operaţional al Proiectului „Servicii de Sănătate şi Asistenţă Socială” pentru perioada iunie 2007- 2010

În vigoare din 04.03.2011
pe legis.md/hotarare/2011/7-ccrm
Trimiteri: 19 legate   2 nerezolvateActe din afara site-ului: 11 fără adresă

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Albastru: un document din afara legis.md. O parte a unui act al Uniunii Europene e legată de actul întreg pe EUR-Lex; fără adresă, rămâne doar marcată.

Nerezolvate (2)
Din afara site-ului: fără adresă (11)

Curtea de Conturi, în prezenţa ministrului sănătății dl A.Usatîi, ministrului muncii, protecției sociale și familiei dna V.Buliga, președintelui Comisiei parlamentare protectie socială, sănătate și familie dl V.Hotineanu, șefului Direcției politici buget și finanțe a Ministerului Sănătății dl V.Sava, şefului Direcţiei politici de asistenţă socială a Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei dna A.Chirilov, coordonatorului Proiectului „Servicii de Sănătate şi Asistenţă Socială” dl O.Hîncu, specialistului în managementul financiar al Oficiului Băncii Mondiale din Moldova dna O.Druța, directorului Direcției generale datorii publice a Ministerului Finanțelor dna E.Matveeva, șefului Direcției finanțe în ocrotirea sănătății și protecție socială a Ministerului Finanțelor dna M.Semeniuc, precum și a altor persoane cu funcții de răspundere, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008[1], a examinat Raportul auditului operațional al Proiectului „Servicii de Sănătate şi Asistenţă Socială” pentru perioada iunie 2007- 2010.

Misiunea de audit s-a desfăşurat la Ministerul Sănătății (în continuare – MS) și Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei (în continuare – MMPSF) în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2010 și la solicitarea Băncii Mondiale, avînd ca scop verificarea managementului Proiectului „Servicii de Sănătate şi Asistenţă Socială” (în continuare – Proiectul SSAS sau Proiectul, după caz), cu expunerea concluziilor referitor la faptul că cheltuielile sînt conforme cu condițiile privind destinația, utilizarea și scopurile stabilite de reglementările Proiectului, efectuate legal şi regulamentar, precum și că sînt declarate în corespundere cu înregistrările contabile și documentele justificative.

Auditul a fost planificat şi s-a efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi[2], precum și cu termenii de referință elaborați de Banca Mondială. În vederea susținerii constatărilor, formulării concluziilor și recomandărilor, probele de audit au fost obţinute prin desfășurarea procedurilor de evaluare a riscului și a procedurilor de audit ulterioare, care au cuprins testul controalelor și proceduri de fond. În funcție de contextul în care au fost aplicate de audit, acestea au inclus diferite examinări, observări, confirmări, recalculări, intervievări etc.

Examinînd rezultatele auditului, audiind raportul prezentat şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţă, Curtea de Conturi a constatat:

Pentru implementarea Proiectului SSAS, Asociația Internațională pentru Dezvoltare/Banca Mondială, conform Acordului de Finanțare din 23.06.2007, a acordat Guvernului Republicii Moldova un credit în sumă de 11300,0 mii Drepturi Speciale de Tragere, echivalent cu suma de circa 17000,0 mii dolari SUA. Obiectivul primar al Proiectului este acordarea sprijinului Programului Guvernului în vederea creșterii accesului la serviciile de sănătate și asistență socială eficiente și de calitate pentru populația Republicii Moldova. Proiectul urmează să fie implementat pe parcursul anilor 2007-2011 de către MS și MMPSF.

În aspectul responsabililor de gestionare, mijloacele provenite din credit au fost direcționate MS, pentru Modernizarea sistemului de sănătate – 12000,0 mii dolari SUA și MMPSF, pentru Îmbunătăţirea sistemului de protecţie şi asistenţă socială – 5000,0 mii dolari SUA.

Totodată, în baza Acordului de Grant al Fondului Fiduciar de Răspuns la Criza Globală Determinată de Preţul Produselor Alimentare (în continuare – Acord de Grant), Banca Mondială, la 15.08.2008, a acordat finanțare adițională Guvernului Republicii Moldova sub forma unui grant în valoare de 7000,0 mii.dolari SUA, care a avut menirea de a îmbunătăţi sănătatea şi statutul nutriţional al păturilor vulnerabile.

Constatările rezultate din verificările efectuate în cadrul auditului şi relatate în Raportul de audit relevă:

Ø Un nivel scăzut de debursare și de valorificare a mijloacelor creditului acordat Guvernului Republicii Moldova de către Asociația Internațională pentru Dezvoltare/Banca Mondială. Astfel, la situaţia din 31.12.2010, din totalul creditului au fost utilizate mijloace în sumă de 6376,4 mii dolari SUA, sau la nivel de 37,5%. În aspectul autorităților responsabile, utilizarea surselor pentru implementarea Proiectului a fost executată de către MS la nivel de 50,4%, iar de către MMPSF – de 6,6 %. În același timp, în conformitate cu condițiile Acordului de Finanțare, din contul bugetului de stat a fost achitat un comision în mărime de 0,5% din suma nedebursată a creditului, care pe perioada anilor 2008-2010 a constituit 16,8 mii dolari SUA.

Ø Lipsa unor strategii și instrumente de gestionare și coordonare a activităților în aspectul managerial al Proiectului, precum și nedisponibilitatea unor capacități bine dezvoltate și suficiente ale MS și MMPSF. Aceasta a influențat monitorizarea și supervizarea unor activități, condiționînd unele întîrzieri la implementarea rezultativă a Proiectului. Concomitent, ritmul lent al implementării Proiectului constituie un impediment în dezvoltarea și implementarea reformelor în domeniile respective.

Ø Nestabilirea unui mecanism eficient de coordonare, executare, monitorizare și raportare între părțile implicate în procesul de implementare a grantului destinat îmbunătățirii sănătății și statutului nutrițional al păturilor vulnerabile. Acest fapt a condiționat nevalorificarea mijloacelor în sumă de circa 903,0 mii dolari SUA din grantul acordat de Banca Mondială la 15.08.2008.

În același timp, auditul n-a stabilit erori și abateri la înregistrarea tranzacțiilor financiare, efectuarea plăţilor, contabilizarea și raportarea acestora de către autoritățile responsabile de implementarea Proiectului. Această situație se datorează existenței și aplicării procedurilor de control intern la capitolul managementul financiar. Concomitent, bunurile materiale achiziţionate în cadrul Proiectului pentru ambele ministere sînt reflectate în evidenţa contabilă şi corespund cu activele real existente, acestea fiind funcționabile şi utilizate în cadrul activităţilor Proiectului.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c), art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi hotărăşte:

1. Se aprobă Raportul auditului operațional al Proiectului „Servicii de Sănătate şi Asistenţă Socială” pentru perioada iunie 2007-2010, care este parte componentă a prezentei hotărîri.

2. Hotărîrea şi Raportul auditului operațional al Proiectului „Servicii de Sănătate şi Asistenţă Socială” pentru perioada iunie 2007- 2010 se remit:

2.1. Oficiului Băncii Mondiale din Moldova, pentru documentare;

2.2. Parlamentului Republicii Moldova, pentru informare şi luare de atitudine;

2.3. Guvernului, pentru monitorizarea implementării în termen a Proiectului „Servicii de Sănătate şi Asistenţă Socială” și a valorificării eficace a fondurilor externe provenite din mijloace creditare și grant;

2.4. Ministerului Sănătății și Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, pentru asigurarea implementării recomandărilor auditului, precum și pentru fortificarea sistemului de control intern la realizarea activităților Proiectului „Servicii de Sănătate şi Asistenţă Socială”;

2.5. Ministerului Finanţelor, pentru luare de atitudine, conform competenţelor, privind rezultatele auditului şi întreprinderea măsurilor, în comun cu Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, precum și cu autoritățile beneficiare de surse ale grantului, în coordonare cu Banca Mondială, în vederea valorificării în scopul prevăzut a mijloacelor neutilizate din grant și rămase ca sold în conturile acestora.

3. Despre implementarea recomandărilor auditului, precum şi despre executarea cerinţelor subpct. 2.4. și subpct. 2.5. se va informa Curtea de Conturi în termen de 3 luni.

4. Prezenta hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

PREŞEDINTELE CURŢII DE CONTURI Ala Popescu

Nr.7. Chişinău, 8 februarie 2011.

Aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr. 7 din 8 februarie 2011

Raportul auditului operațional al Proiectului „Servicii de Sănătate şi Asistenţă Socială” pentru perioada iunie 2007- 2010[3]

I. Introducere

Auditul operaţional al Proiectului „Servicii de Sănătate şi Asistenţă Socială” la Ministerul Sănătăţii şi la Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei s-a realizat în conformitate cu art.28 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008[4] , Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2010 și la solicitarea Băncii Mondiale.

Scopul auditului a constat în verificarea desfășurării corespunzătoare a managementului Proiectului „Servicii de Sănătate şi Asistenţă Socială” (în continuare – Proiectul SSAS sau Proiectul, după caz), cu expunerea concluziilor referitor la faptul că cheltuielile sînt conforme cu condițiile privind destinația, utilizarea și scopurile stabilite de reglementările Proiectului, efectuate legal şi regulamentar, precum și că sînt declarate în corespundere cu înregistrările contabile și documentele justificative.

Responsabilitatea conducerii Ministerului Sănătăţii (în continuare - MS), Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei (în continuare – MMPSF), în calitate de beneficiari ai fondurilor Proiectului și responsabili de gestionarea acestora, este de a implementa eficient şi eficace activităţile Proiectului, în conformitate cu reglementările în domeniu, asigurînd raportarea corectă şi la timp a realizărilor și situațiilor financiare.

Responsabilitatea echipei de audit este obţinerea probelor de audit suficiente şi adecvate pentru susţinerea concluziilor privind realizările Proiectului, corectitudinea rapoartelor financiare şi regularitatea gestionării mijloacelor creditului și grantului, cu oferirea recomandărilor de îmbunătățire. Totodată, auditorii nu poartă răspundere pentru prevenirea faptelor de fraudă şi eroare.

II. Prezentare generală

Pentru implementarea Proiectului SSAS, Asociația Internațională pentru Dezvoltare/Banca Mondială, conform Acordului de Finanțare din 23.06.2007, a acordat Guvernului Republicii Moldova un credit în sumă de 11300,0 mii Drepturi Speciale de Tragere, echivalent cu suma de circa 17000,0 mii dolari SUA. Obiectivul primar al Proiectului este acordarea sprijinului Programului Guvernului în vederea creșterii accesului la serviciile de sănătate și asistență socială eficiente și de calitate pentru populația Republicii Moldova.

Creditul obţinut de la Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare/Banca Mondială are destinația utilizării în scopul reducerii mortalităţii şi invalidităţii premature prin intermediul modernizării serviciilor de sănătate, fortificării protecției financiare și creșterii eficienței sistemului de sănătate, precum și unei mai bune identificări și direcționări a protecției și asistenței sociale către cei mai săraci. Proiectul urmează să fie implementat pe parcursul anilor 2007-2011 de către MS și MMPSF, cu suportul echipei de consultanţi și al personalului ambelor ministere.

Totodată, ținînd cont de criza alimentară globală, ce a condiţionat creşterea preţurilor la produsele alimentare, Banca Mondială, la 15.08.2008, în baza Acordului de Grant al Fondului Fiduciar de Răspuns la Criza Globală Determinată de Preţul Produselor Alimentare (în continuare – Acord de Grant), a acordat finanțare adițională Guvernului Republicii Moldova sub forma unui grant în valoare de 7000,0 mii dolari SUA. Concomitent cu oferirea finanţării adiționale, Proiectul SSAS a fost suplimentat cu Componenta IV. Protecţia sănătăţii şi a statutului nutriţional, avînd menirea de a îmbunătăţi sănătatea şi statutul nutriţional al păturilor vulnerabile. Proiectul SSAS include următoarele componente:

· Componenta I. Servicii de sănătate

· Componenta II. Îmbunătăţirea sistemului de protecţie şi asistenţă socială

· Componenta III. Managementul proiectului

· Componenta IV. Protecţia sănătăţii şi a statutului nutriţional

În aspectul responsabililor, mijloacele provenite din credit sînt destinate pentru:

· Modernizarea sistemului de sănătate – 12000,0 mii dolari SUA, Ministerului Sănătății, din care la Componenta I. Servicii de sănătate – 11687,4 mii dolari SUA și la Componenta III. Managementul proiectului – 312,6 mii dolari SUA.

· Îmbunătățirea sistemului de protecţie și asistenţă socială – 5000,0 mii dolari SUA, Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, pentru implementarea Componentei II. Îmbunătăţirea sistemului de protecţie şi asistenţă socială – 4753,5 mii dolari SUA și Componentei III. Managementul proiectului – 246,5 mii dolari SUA.

Persoanele responsabile pentru implementarea Proiectului, în cadrul autorităţilor desemnate, se prezintă după cum urmează:

- ministrul sănătăţii: Ion Ababii (pînă la 31.03.2008), Larisa Catrinici (de la 01.04.2008 pînă la 25.09.2009), Vladimir Hotineanu (de la 25.09.2009 pînă la 14.01.2011) și Andrei Usatîi (de la 14.01.2011 și pînă în prezent);

- ministrul muncii, protecţiei sociale şi familiei: Galina Balmoş (pînă la 11.09. 2009) și Valentina Buliga (de la 25.09.2009 și pînă în prezent).

Pentru utilizarea mijloacelor alocate în scopul implementării Proiectului, autorităţilor responsabile de administrare le-au fost deschise conturi bancare separate în BC „Banca de Economii” S.A., care sînt deservite prin Trezoreria Teritorială Chişinău – bugetul de stat în dolari SUA și în valută națională.

Pentru dirijarea generală, supravegherea, monitorizarea şi coordonarea interministerială, la 17.03.2008, prin Dispoziţia Guvernului nr.21-d[5], a fost creat Comitetul de monitorizare a activităţilor Proiectului.

Sarcinile fiduciare și managementul financiar în cadrul Proiectului SSAS sînt puse pe seama Direcţiilor economie, finanţe, evidenţă contabilă şi gestiune din cadrul ambelor ministere.

Sistemul de evidenţă contabilă al Proiectului urmează a fi ţinut în conformitate cu regulile generale obligatorii ale contabilităţii şi de raportare financiară în sectorul public, prevăzute în Legea contabilităţii[6] şi în Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.85[7], precum şi cu particularităţile specificate în Manualul de management financiar al Proiectului și cu cerințele Băncii Mondiale.

Metodologia de audit. Auditul a fost planificat şi s-a efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi[8], precum și cu termenii de referință elaborați de Banca Mondială. În vederea susținerii constatărilor, formulării concluziilor și recomandărilor, probele de audit au fost obţinute prin desfășurarea procedurilor de evaluare a riscului și procedurilor de audit ulterioare, care au cuprins testul controalelor și proceduri de fond. În funcție de contextul în care au fost aplicate de audit, acestea au inclus diferite examinări, observări, confirmări, recalculări, intervievări etc.

III. Constatări, concluzii și recomandări

Constatările auditului vor fi expuse în aspectul responsabililor pentru implementarea Proiectului SSAS, cu utilizarea mijloacelor creditului pentru Modernizarea sistemului de sănătate şi Îmbunătățirea sistemului de protecţie și asistenţă socială, precum și a mijloacelor grantului pentru Protecţia sănătăţii şi a statutului nutriţional.

3.1. Cu privire la executarea de către Ministerul Sănătății a mijloacelor creditare pentru Modernizarea sistemului de sănătate

Din mijloacele Proiectului, provenite din sursele creditului în sumă de 12000,0 mii dolari SUA, destinate MS pentru Modernizarea sistemului de sănătate, la Componenta I. Servicii de sănătate au fost preconizate în total 11687,4 mii dolari SUA, din care pe subcomponentele: 1.1. Dezvoltarea capacităţii şi reglementarea sectorului – 443,9 mii dolari SUA, 1.2. Finanţarea sistemului de asistenţă medicală şi a prestatorilor – 934,2 mii dolari SUA, 1.3. Dezvoltarea asistenţei medicale primare – 5961,4 mii dolari SUA, 1.4. Evaluarea capacităţii spitalelor şi modernizarea acestora – 3737,7 mii dolari SUA, 1.5. Procurarea vaccinurilor – 610,2 mii dolari SUA și la Componenta III. Managementul proiectului – 312,6 mii dolari SUA.

Auditul a constatat că pentru implementarea Componentelor I și III, MS întocmeşte anual devize de cheltuieli, planuri de procurări, acestea fiind aprobate de conducerea ministerului şi coordonate cu Banca Mondială. Planurile de procurări, planurile de implementare, precum și Manualul operaţional sînt revizuite în permanență, cu includerea unor noi activităţi coordonate cu Banca Mondială.

La situaţia din 31.12.2010, auditul a relevat faptul că pentru Modernizarea sistemului de sănătate mijloacele creditare preconizate implementării Proiectului respectiv de către MS au fost executate în sumă de 6044,6 mii dolari SUA, ceea ce constituie 50,4% din nivelul total al surselor în mărime de 12000,0 mii dolari SUA la momentul expirării a 85% din termenul de implementare a Proiectului. Totodată, la aceeași situație, nivelul de contractare a serviciilor a constituit 90,2% din suma totală a surselor creditului, sau 10825,7 mii dolari SUA.

Analiza evoluției executării anuale a mijloacelor creditare de către MS, pe întreaga perioadă de implementare (anii 2007-2010), în aspectul principalelor sub-componente, se prezintă în Tabelul nr.1.

Tabelul nr.1

Sursă: Datele selectate din devizele de cheltuieli ale Proiectului SSAS, Informaţia privind executarea devizului de cheltuieli al Proiectului SSAS şi din Rapoartele privind sursele şi utilizarea fondurilor

Datele analizate de audit denotă că, pe toată perioada implementării Proiectului (2007-2010), sursele creditare gestionate de MS au fost executate sub nivelul planificat. Astfel, în anul 2007, executarea cheltuielilor din contul surselor creditare a atins un nivel mediu de 27,5%, în anul 2008 – de 69,2%, în anul 2009 – de 70,0% și în anul 2010 – de 51,9%. Nivelul mediu de executare a surselor creditare planificate pentru realizarea activităților Proiectului, în perioada anilor 2007-2010, a constituit 61,8% din nivelul total al surselor în mărime de 6044,6 mii dolari SUA.

Executarea totală a mijloacelor creditare externe, gestionate de MS pentru Modernizarea sistemului de sănătate, la situația din 31.12.2010, cumulativ pe toată perioada derulării implementării Proiectului, în aspectul subcomponentelor și a unor activități cu o pondere mai mare, se prezintă în Tabelul nr.2.

Tabelul nr.2

(mii dolari SUA)

Componenta/SubcomponentaPlanificatContractatExecutat% contractării% executării
I. Servicii de sănătate
1.1. Dezvoltarea capacităţii şi reglementarea sectorului, din care principalele activităţi:
443,9283,6131,263,929,5
- Elaborarea Conturilor Naţionale de Sănătate266,2234,597,188,136,5
- Fortificarea capacităţilor de elaborare a politicilor177,749,134,127,619,2
1.2. Finanţarea sistemului de asistenţă medicală şi a prestatorilor, din care principalele activităţi:934,2879,2192,994,120,6
- Elaborarea strategiei de extindere a cuprinderii cu asigurări de asistenţă medicală127,7127,7109,2100,085,5
- Fortificarea funcţiei de cumpărare, plată prestatorilor şi metodologia de formare a preţurilor806,5751,583,793,210,4
1.3. Dezvoltarea asistenţei medicale primare, din care principalele activităţi:5961,45775,24148,696,969,6
- Construcţia şi designul centrelor de medicină primară5490,45926,13735,2107,968,0
1.4. Evaluarea capacităţii spitalelor şi modernizarea acestora, din care principalele activităţi:3737,73039,8724,081,319,4
- Reabilitarea Spitalului Clinic Republican2948,61766,166,159,92,2
- Asistenţa tehnică pentru planificarea şi optimizarea sectorului spitalicesc751,1633,6633,684,484,4
- Instruiri38,024,324,363,963,9
1.5. Procurarea vaccinurilor610,2610,2610,2100,0100,0
Total pe Componenta I. Servicii de sănătate11687,410588,05806,990,649,7
III. Managementul proiectului
3.1. Cheltuieli operaţionale
312,6237,7237,776,076,0
TOTAL general12000,010825,76044,690,250,4

Sursă: Datele selectate din devizele de cheltuieli ale Proiectului SSAS, Informaţia privind executarea devizului de cheltuieli al Proiectului SSAS şi din Rapoartele privind sursele şi utilizarea fondurilor

Analiza datelor privind executarea devizului de cheltuieli, surselor şi utilizarea fondurilor a relevat faptul că deși nivelul de utilizare a surselor creditare totale în perioada celor 3 ani de implementare a Proiectului a atins în total 50,4%, în aspectul unor activități ale subcomponentelor acesta variază de la 2,2% pînă la 100%. Cel mai redus nivel de valorificare a surselor, în aspectul subcomponentelor, se evidențiază la Evaluarea capacităţii spitalelor şi modernizarea acestora (19,4%), Finanţarea sistemului de asistenţă medicală şi a prestatorilor (20,6%), precum și la Dezvoltarea capacităţii şi reglementarea sectorului (29,5%).

Acest fapt se datorează complexității și specificului activităților instituționale ale MS, iar responsabilii și executorii din cadrul acestuia sînt implicați în realizarea activităților prestabilite de implementare a Proiectului concomitent cu realizarea atribuțiilor de bază. Totodată, lipsa unor strategii și instrumente de gestionare și coordonare a activităților în aspectul managerial al Proiectului a influențat asupra capacității MS de monitorizare și supervizare a acestor activități la nivelul executorilor cu diferite niveluri de subordonare (MS, Compania Naţională de Asigurări în Medicină (în continuare – CNAM), spitale, oficii de sănătate, centre de sănătate, centre ale medicilor de familie, diferiți prestatori de servicii medicale etc.).

Rata debursărilor și nivelul de utilizare a fondurilor Proiectului sub nivelul planificat sînt motivate și de faptul că oficialii și personalul MS nu au avut practici de gestionare a proiectelor finanțate din surse externe fără unitate de implementare.

La subcomponenta 1.1. Dezvoltarea capacităţii şi reglementarea sectorului sursele creditare preconizate în sumă de 443,9 mii dolari SUA (266,2 mii dolari SUA pentru elaborarea şi implementarea Conturilor Naţionale de Sănătate) pe perioada de 3 ani au fost executate în sumă de 131,2 mii dolari SUA, sau la nivel de 29,5%. Utilizarea scăzută a mijloacelor a fost condiţionată de neexecutarea la timp a serviciilor, cu extinderea termenului de executare a acestora. Una din activităţile majore la acest compartiment este elaborarea şi implementarea Conturilor Naţionale de Sănătate (în continuare – CNS). Astfel, întru realizarea acestei activităţi, în august 2008, MS a încheiat cu un consultant internaţional un contract în sumă de 89,5 mii dolari SUA, în baza căruia urma să fie elaborat mecanismul detailat al CNS pentru Republica Moldova, cu ajustarea la standardele statistice internaţionale. Conform clauzelor contractului, lucrările urmau a fi executate pînă la 31.03.2010, cu prezentarea Raportului final și a recomandărilor respective. Ulterior, prin două amendamente, termenul de executare a acestor lucrări a fost prelungit pînă la 31.03.2011.

Pentru implementarea CNS, MS, la 14.05.2009, a încheiat Memorandumul de înţelegere cu Centrul Naţional de Management în Sănătate[9], potrivit căruia ultimul, în martie 2010, urma să prezinte Raportul final, cu descrierea metodologiei naţionale a CNS. La situația din 31.12.2010, conform informaţiei prezentate de Centrul Naţional de Management în Sănătate, activităţile preconizate au fost executate la nivel de 80 la sută.

Alte activități în cadrul acestei subcomponente țin de elaborarea: Strategiei privind dezvoltarea resurselor umane în sectorul sănătății – activitate demarată în anul 2010 și care va continua în anul 2011; Raportului privind necesitatea ajustării legislației naționale la cea comunitară; și a Strategiei de implementare a Parteneriatului Public Privat.

La subcomponenta 1.2. Finanţarea sistemului de asistenţă medicală şi a prestatorilor au fost preconizate surse în sumă de 934,2 mii dolari SUA, din care cota majoră de 86 la sută (806,5 mii dolari SUA) este destinată consolidării activităţii de procurări, plății prestatorilor de servicii şi elaborării metodologiei de stabilire a preţului cazului tratat. La 31.12.2010, au fost valorificate surse creditare în sumă de 192,6 mii dolari SUA, sau la nivel de 21 la sută, acest fapt fiind motivat de MS prin complexitatea și durata procedurilor de procurări în conformitate cu reglementările Băncii Mondiale. Astfel, MS, dispunînd de mijloace timp de 3 ani (cu începere din 03.07.2007), la 01.07.2010 (deși iniţierea procedurii de achiziţii a început în luna martie 2009) a încheiat un contract cu Nimitt Consulting[10], în sumă de 706,9 mii dolari SUA. Conform clauzelor contractuale, Nimitt Consulting urmează să asiste MS şi CNAM la consolidarea capacităţii de cumpărare a serviciilor de sănătate şi îmbunătăţirea achitării costului serviciilor spitaliceşti şi de ambulatoriu prestate în bază de performanţe şi rezultate, precum şi la ajustarea metodologiei de stabilire a costului serviciilor de sănătate, cu termenul de realizare a activităţilor preconizat pînă în iunie 2012, cu prezentarea raportului final. La situația din 31.12.2010, de către Nimitt Consulting au fost acordate și achitate servicii în sumă de 70,7 mii dolari SUA, sau la nivel de 10,0 % din suma contractată. Auditul relevă că MS, la încheierea acestui contract, n-a ţinut cont de termenul finalizării Proiectului SSAS, care conform Acordului de Finanţare este preconizat pînă la 31.08.2011.

De asemenea, la această subcomponentă se referă activitatea ce ţine de elaborarea Strategiei de dezvoltare a CNAM, care urmează a fi realizată îndată ce vor fi rezultatele elaborării noului sistem de plată a prestatorilor de servicii medicale în baza cazurilor mixte.

La subcomponenta 1.3. Dezvoltarea asistenţei medicale primare au fost preconizate surse în sumă de 5961,4 mii dolari SUA, la 31.12.2010 fiind executate la nivel de 69,6%, sau în sumă de 4148,6 mii dolari SUA. Obiectivele specifice ale acestei subcomponente au ca scop perfecţionarea calităţii serviciilor de asistenţă medicală primară la nivel rural, prin adoptarea unor standarde la nivel naţional pentru instituţiile de asistenţă medicală primară, precum și prin finanţarea lucrărilor de reconstrucție a centrelor de sănătate existente sau de construcţie a altora noi. Preponderent, din totalul surselor preconizate la această subcomponentă, circa 92,0%, sau 5490,4 mii dolari SUA au fost preconizate pentru construcția/reconstrucția a 65 de sedii ale centrelor de sănătate.

Întru realizarea activităţilor din cadrul acestei subcomponente a fost întocmită lista centrelor de sănătate pentru construcție/reconstrucție în număr de 39 de unităţi, utilizîndu-se criteriile elaborate în cadrul unui studiu[11] efectuat în acest scop începînd cu anul 2005, cu prezentarea raportului final în anul 2007. În urma verificării corespunderii centrelor de sănătate selectate pentru renovare criteriilor elaborate, auditul relevă că din cele 39 de instituții medicale incluse pentru renovare nu se regăsesc pe lista preliminară elaborată în cadrul studiului 13 centre de sănătate și 3 oficii ale medicilor de familie, acestea fiind ulterior incluse de MS în temeiul și al altor criterii și priorități apărute în perioada de după efectuarea studiului. Astfel, includerea acestora a fost stabilită reieșind din amplasarea geografică faţă de centrele raionale (distanța), precum și din complexitatea și rețeaua de localităţi deservite de aceste centre. Totodată, costul de construcție/reconstrucție a centrelor de sănătate, estimat inițial în cadrul studiului, a fost de circa 100,0 mii dolari SUA (pentru un centru), pe cînd situația actuală relevă că costurile real suportate la renovarea centrelor variază de la 115,0 mii dolari SUA pînă la 219,0 mii dolari SUA (pentru un centru de sănătate). Ca urmare a acestui fapt, din contul sumei creditului se face imposibilă reabilitarea a 65 de centre de sănătate, indicator de realizare al Proiectului prestabilit iniţial.

Caracteristicile centrelor de sănătate incluse în listă pentru construcție/reconstrucție în partea ce ține de asigurarea cu medici şi numărul populaţiei deservite se prezintă în Tabelul nr.3.

Tabelul nr.3

Nr. instituțiilor medicaleNr. medicilorNr. instituțiilor medicaleNr. populației deservite
18110pînă la 2000
9292001-3000
4383001-4000
3434001-5000
459mai mult de 5000
16
TOTAL 39x39x

Sursă: Datele selectate din rapoartele consultanţilor

Datele din tabel denotă că în 18 centre de sănătate, ce constituie 46% din totalul celor selectate pentru renovare, activează cîte un medic, în 13 (33%) centre de sănătate – de la 2 la 3 medici şi în 8 centre de sănătate (21%) – de la 4 la 6 medici. Concomitent, 19 (49%) din centrele de sănătate selectate au la deservire pînă la 3000 de persoane fiecare, 11 centre de sănătate (28%) – între 3000 și 5000 de persoane şi 9 (23%) centre de sănătate deservesc o populaţie mai mare de 5000 de persoane.

De la începutul Proiectului şi pînă la 31.12.2010 au fost încheiate contracte privind efectuarea lucrărilor de construcție/reconstrucție pentru 38 de centre de sănătate în sumă de 5926,1 mii dolari SUA (72530,9 mii lei). La situația din 31.12.2010, au fost executate lucrări în sumă de 3896,9 mii dolari SUA (44815,4 mii lei) și achitate în sumă de 3735,2 mii dolari SUA (43007,4 mii lei). Potrivit informației prezentate de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, la solicitarea Curții de Conturi, pînă în prezent au fost efectuate verificări ale volumelor și costurilor doar la 4 centre de sănătate (din cele 15 solicitate), la aceastea fiind constatate exagerări în valoare totală de circa 230,5 mii lei.

La situaţia din 31.12.2010, conform actelor de recepţie, lucrările au fost finalizate la 20 de centre de sănătate, iar la 18 sînt în derulare. La 13 centre de sănătate (din cele 20 finalizate), conform avizelor de confirmare prezentate de acestea, valoarea lucrărilor a fost înregistrată regulamentar în bilanţurile instituţiilor la majorarea valorii clădirilor în sumă totală de 24422,5 mii lei, sau 2253,0 mii dolari SUA. Potrivit explicațiilor MS, pentru celelalte 7 centre documentele de recepție au fost întocmite la sfîrșitul lunii decembrie 2010, iar pe parcursul lunii ianuarie 2011 au fost transmise, pentru luare la evidență, cheltuielile pentru reconstrucție, cu majorarea ulterioară a valorii acestora în sumă totală de 12950,3 mii lei.

Pentru verificarea respectării clauzelor contractuale cu privire la executarea lucrărilor de construcție/reconstrucție, din contractele aferente a 20 de centre de sănătate a fost supus auditării un eşantion de 7 contracte în valoare totală de 12442,3 mii lei. Astfel, la executarea a 6 din 7 contracte auditate a fost constatată efectuarea de lucrări suplimentare din contul altor lucrări prevăzute de devizele inițiale. Informaţia privind executarea lucrărilor de construcţie suplimentare se prezintă în Tabelul nr.4.

Tabelul nr.4

Sursă: Datele selectate din devizele locale şi procesele-verbale de recepţie a lucrărilor executate

Datele din tabel relevă că la unele centre de sănătate au fost efectuate lucrări suplimentare neprevăzute în devizele iniţiale în sumă de 1255,5 mii lei. În urma auditării s-a constatat că toate modificările în devizele de cheltuieli au fost aprobate după executarea lucrărilor, fără coordonarea şi aprobarea anterioară de către conducerea Ministerului Sănătăţii. Astfel, modificările în devizele locale erau aprobate de consultantul local în construcţii, contractat de Ministerul Sănătăţii. Totodată, menţionăm că contractul de prestare a serviciilor de consultanţă nu prevede obligaţii şi responsabilităţi ce ţin de aprobarea modificării devizelor locale, cu includerea sau excluderea unor lucrări.

Cele constatate denotă insuficienţa controlului intern din partea MS în ce privește monitorizarea executării lucrărilor de construcție/reconstrucție a centrelor de sănătate. Acest fapt relevă necesitatea stabilirii mecanismului de monitorizare și coordonare a activităților consultanților locali contractați în cadrul Proiectului pentru realizarea acestor activități.

În cadrul acestei subcomponente au fost prevăzute surse pentru acordarea de asistență tehnică internaţională în scopul revizuirii curriculumului pentru educaţia medicală continuă a medicilor de familie. Întru realizarea acestui scop, la 05.12.2008, MS a încheiat cu Fundaţia Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate un contract în sumă de 134,6 mii dolari SUA, cu termenul de executare a lucrărilor – 09.09.2009, care ulterior, printr-un amendament, a fost prelungit pînă la 31.12.2009, raportul final fiind prezentat şi aprobat la 15.12.2009.

Pentru realizarea subcomponentei 1.4. Evaluarea capacităţii spitalelor şi modernizarea acestora au fost preconizate surse în mărime de 3737,7 mii dolari SUA, din care, la 31.12.2010, au fost executate mijloace în sumă de 724,0 mii dolari SUA, sau la nivel de 19,4%. Din totalul surselor, 3066,1 mii dolari SUA (82,0%) au fost preconizate pentru reabilitarea Spitalului Clinic Republican, și anume pentru efectuarea studiului de fezabilitate, lucrări de proiectare, lucrări de construcţie pentru blocul I şi pentru supravegherea tehnică. Auditul relevă faptul că, de la începutul implementării Proiectului (septembrie 2007) şi pînă la 31.12.2010, în aceste scopuri sursele au fost valorificate în sumă de numai 66,1 mii dolari SUA, sau la nivel de 2%, mijloacele fiind utilizate la efectuarea studiului de fezabilitate pentru Spitalul Clinic Republican. În rest, diferenţa sursei în sumă de 671,6 mii dolari SUA a fost preconizată pentru asistenţa tehnică în planificarea şi optimizarea reţelei spitaliceşti (Planul general al spitalelor, Studiul de fezabilitate pentru Institutul Oncologic, Asistenţă tehnică locală etc.). La situația din 31.12.2010, mijloacele au fost executate la nivel de 98%, sau 657,8 mii dolari SUA, din care la elaborarea Planului general al spitalelor – 498,9 mii dolari SUA și la efectuarea Studiului de fezabilitate pentru Institutul Oncologic – 95,0 mii dolari SUA etc.

Conform deciziei Comitetului Naţional pentru Asistenţă Externă, a fost introdusă în Proiect, cu acordul Băncii Mondiale, o nouă subcomponentă 1.5. Procurarea vaccinurilor.

Pentru procurarea vaccinului împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei, MS a încheiat un acord cu Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (în continuare – UNICEF) în valoare de 678,7 mii dolari SUA, pentru achiziţionarea a 210,0 mii doze de vaccin, mijloacele fiind transferate direct de Banca Mondială pe contul UNICEF.

Auditul a constatat că livrarea vaccinului a fost efectuată în cantitățile și termenele stabilite, acesta integral fiind distribuit Centrelor de medicină preventivă din republică. Conform probelor prezentate de Centrul Naţional de Sănătate Publică, vaccinul achiziţionat a fost utilizat pe deplin pînă în luna mai 2008 pentru imunizarea populaţiei. Totodată, potrivit documentelor justificative prezentate de UNICEF, cheltuielile pentru procurarea vaccinului au constituit 610,2 mii dolari SUA, iar diferenţa de 68,4 mii dolari SUA a fost restituită de UNICEF Băncii Mondiale la 30.06.2008.

Concluzii:

Ministerul Sănătății a obținut anumite rezultate pozitive la implementarea Proiectului SSAS pentru Modernizarea sistemului de sănătate, fiind realizate cu succes un șir de activităţi în aspectul tuturor subcomponentelor Proiectului. Concomitent, nedisponibilitatea unor capacități bine dezvoltate și suficiente ale MS a condiționat și unele întîrzieri la implementarea rezultativă a Proiectului, unele obiective nefiind pe deplin atinse în termenele prestabilite și înregistrînd un nivel scăzut de valorificare a surselor creditului. Acest fapt determină un potențial risc al tergiversării perioadei de realizare a Proiectului în termenele prestabilite, precum și al realizării eficace a obiectivelor acestuia.

Monitorizarea neadecvată a executării lucrărilor de construcție/reconstrucție a centrelor de sănătate a condiționat, în unele cazuri, efectuarea lucrărilor suplimentare, cu aprobarea ulterioară a acestora.

Recomandări:

Ministerul Sănătăţii să asigure:

Ø Executarea activităților prestabilite în termenele prevăzute la implementarea Proiectului, cu utilizarea eficientă și eficace a surselor creditare pentru realizarea obiectivelor acestuia.

Ø Contractarea lucrărilor şi serviciilor cu respectarea termenului-limită de implementare a Proiectului, stabilirea unor responsabilități distincte ale consultanților contractați, precum și delegarea responsabilităţilor de coordonare și monitorizare reală factorilor de decizie din cadrul MS în implementarea conformă a activităților Proiectului.

3.2. Cu privire la executarea de către MMPSF a mijloacelor creditare pentru Îmbunătăţirea sistemului de protecţie şi asistenţă socială

În aspectul responsabililor de gestionarea mijloacelor din credit pentru implementarea Proiectului SSAS în domeniul asistenţei şi protecţiei sociale, MMPSF i-au fost preconizate surse în sumă de 5000,0 mii dolari SUA, din care pentru implementarea Componentei II. Îmbunătăţirea sistemului de protecţie şi asistenţă socială – 4753,5 mii dolari SUA și a Componentei III. Managementul proiectului – 246,5 mii dolari SUA.

Componenta Îmbunătăţirea sistemului de protecţie şi asistenţă socială urma să sprijine următoarele activităţi:

· Elaborarea şi implementarea softului şi a bazei de date consolidate a tuturor prestaţiilor de asistenţă socială

· Asigurarea cu computere şi instruirea asistenţilor sociali care vor colecta informaţiile necesare pentru direcţionarea şi prestarea diverselor servicii de asistenţă socială către cei mai săraci.

În conformitate cu Programul de eficientizare a sistemului de asistenţă socială pe anii 2008-2010[12], MMPSF urma să asigure, începînd cu anul 2008, crearea sistemului informaţional şi a bazei de date unice privind beneficiarii de asistenţă socială (elaborarea softului), cu implementarea lui în anii 2008-2010, precum și modernizarea bazei tehnico-materiale a direcţiilor asistenţă socială în vederea sporirii capacităţilor informaţionale.

Auditul a stabilit că, întru executarea acestor activități, în perioada anilor 2008 – 2010, de către MMPSF au fost debursate 395,0 mii dolari SUA, sau 7,9% din totalul surselor preconizate. Valorificarea surselor creditare, în aspectul anilor de implementare, la situația din 31.12.2010, se prezintă în Tabelul nr.5.

Tabelul nr.5

Sursă: Datele selectate din devizele de cheltuieli ale Proiectului SSAS, Informaţia privind executarea devizului de cheltuieli al Proiectului SSAS şi din Rapoartele privind sursele şi utilizarea fondurilor

Datele din tabel denotă că pe parcursul a 3 ani de implementare mijloacele creditare au fost valorificate de către MMPSF în mărime de 331,9 mii dolari SUA, sau la nivel de 6,6%, respectiv, activităţile planificate pentru anii 2008-2010 n-au fost executate pe deplin. Astfel, la subcomponenta Asistență și protecție socială nivelul de executare constituie 5,3% (254,4 mii dolari SUA), iar la subcomponenta Suport instituțional – 31,4% (77,5 mii dolari SUA) .

Conform planului de achiziţii, MMPSF, pe parcursul anilor 2008-2010, urma să achiziţioneze servicii de elaborare a softului, echipament tehnic (calculatoare, imprimante) pentru asistenţii sociali, precum şi servicii de instruire în utilizarea calculatoarelor şi sistemului informaţional de asistenţă socială, pentru acestea fiind planificate surse în sumă de 5000,0 mii dolari SUA.

Situația privind valorificarea surselor prevăzute pentru procurări la această componentă, în aspectul anilor de implementare, la 31.12.2010, se prezintă în Tabelul nr.6.

Tabelul nr.6

Sursă: Datele selectate din devizele de cheltuieli ale Proiectului „Servicii de Sănătate şi Asistenţă Socială” şi Informaţia privind executarea devizului de cheltuieli al Proiectului „Servicii de Sănătate şi Asistenţă Socială” pe anii 2008-2010

Datele din tabel denotă că, pe parcursul anilor 2008-2010, activitățile principale (elaborarea bazei de date, softului, procurarea echipamentului tehnic aferent, precum și instruirea asistenților sociali) au fost planificate, însă n-au fost realizate, uneori fiind parțial înlocuite cu alte activități.

Auditul relevă că 74,2% din totalul acestor cheltuieli, sau 246,3 mii dolari SUA, au fost direcționate pentru procurarea a 124 de calculatoare și 55 de printere în sumă totală de 186,2 mii dolari SUA, a unui automobil – 25,0 mii dolari SUA, a blanchetelor – 35,1 mii dolari SUA. Ulterior, din echipamentul tehnic procurat organelor de asistență socială teritoriale le-au fost repartizate 82 de calculatoare și 41 de printere în sumă totală de 124,8 mii dolari SUA. Concomitent, achiziţionarea echipamentului tehnic s-a efectuat înainte de contractarea serviciilor de elaborare a sistemului informaţional (softului), care urma să stabilească cerințele tehnice față de echipament, acest fapt prezentînd un risc potențial la elaborarea și implementarea sistemului informațional. Astfel, ținînd cont că durata normativă de utilizate a calculatoarelor este de 3 ani, calculatoarele achiziționate în anii 2008-2010 nu vor putea fi utilizate în cadrul noului sistem.

Din mijloacele creditului, în scopul susținerii organelor de asistență socială teritoriale, au fost utilizate 35,1 mii dolari SUA pentru blanchete şi instrucţiuni, iar pentru desfășurarea campaniei de publicitate în masă privind implementarea Legii cu privire la ajutorul social[13], la finele anului 2010 au fost contractate servicii în sumă de 71,7 mii euro (1168,7 mii lei).

Analogic, ca și la componenta Proiectului realizată de MS, rata debursărilor și nivelul de utilizare a fondurilor Proiectului de către MMPSF se înregistrează sub nivelul planificat, concomitent cu obținerea mai multor realizări. Conform comentariilor persoanelor din cadrul MMPSF, responsabile de executarea activităților Proiectului, tergiversarea unor activități a fost motivată de faptul că:

- Oficialii și personalul MMPSF nu au avut practici de gestionare a proiectelor finanțate din surse externe, îndeplinind activitățile Proiectului concomitent cu exercitarea sarcinilor de bază.

- Capacitățile MMPSF în tehnologiile informaționale s-au dovedit a fi limitate (2 specialişti pentru deservirea tehnică a echipamentului) pentru crearea sistemului informaţional şi a bazei de date unice privind beneficiarii de asistenţă socială (elaborarea softului). Această activitate a fost pusă în responsabilitatea Direcţiei asistenţă socială, care în aceeaşi perioadă (anii 2007-2008) se ocupa de crearea și implementarea noului sistem de asistenţă socială direcţionat după principiul evaluării veniturilor (ajutorul social).

- Întru elaborarea cerinţelor tehnice şi termenilor de referinţă pentru selectarea dezvoltatorului de software era necesar ca Guvernul să aprobe structura Sistemului Informaţional Automatizat „Asistenţa Socială”, aceasta fiind aprobată la finele anului 2008 (Hotărîrea Guvernului nr.1356 din 03.12.2008).

Ulterior, pentru a grăbi procesul de creare a Sistemului Informaţional Automatizat „Asistenţa Socială”, ministerul, cu suportul BM, a angajat, din 01.04.2010, un consultant în domeniul tehnologiilor informaţionale și cu sprijinul Oxford Policy Management (OPM) au fost elaborate cerinţele tehnice şi termenii de referinţă pentru software, iar la 15.07.2010 a fost anunţată licitaţia de achiziţionare a serviciilor de elaborare a sistemului. La 24.12.2010, MMPSF a întocmit cu cîștigătorul licitației contractul pentru elaborarea sistemului informaţional.

Concluzii:

MMPSF n-a asigurat pe deplin executarea activităților ce țin de implementarea Proiectului, fiind tergiversat procesul de valorificare a surselor creditare întru realizarea obiectivului de bază al acestuia. Concomitent, direcționarea unor surse creditare la realizarea și a altor activități care nu sînt expuse expres în prioritățile Proiectului, acestea fiind coordonate cu Banca Mondială, se încadrează în scopul acestuia, în partea ce ține de identificarea și direcționarea protecției și asistenței sociale către cei mai săraci.

Recomandări:

Ø MMPSF să asigure intensificarea acțiunilor întru îmbunătățirea sistemului de protecție și asistență socială în Republica Moldova prin realizarea deplină și în termen a obiectivelor Proiectului, fiind respectate condițiile de contractare și de utilizare a surselor creditare conform procedurilor stabilite de Banca Mondială.

3.3. Cu privire la executarea mijloacelor creditare pentru Managementul proiectului și aplicarea în practică a realizărilor Proiectului

Managementul financiar al Proiectului este pus pe seama Direcţiilor existente economie, finanţe, evidenţă contabilă şi gestiune din cadrul MS și MMPSF. Totodată, ambele ministere, în scopul prestării diferitor servicii, au contractat, în decursul implementării Proiectului, în total 21 de consultanți locali (din care, la momentul actual, activează 14, inclusiv 2 șoferi). Acestora, pentru serviciile prestate, în perioada iunie 2007-2010, le-au fost achitate mijloace din contul surselor creditului în sumă totală de circa 407,1 mii dolari SUA.

Conform documentelor justificative, la situaţia din 31.12.2010, pentru implementarea Proiectului SSAS, din contul creditului au fost debursate mijloace în sumă totală de 7515,2 mii dolari SUA, sau 44,2% din mijloacele creditului acordat. Nivelul redus de valorificare a cauzat inițierea negocierilor în scopul extinderii perioadei de implementare a Proiectului.

Executarea cheltuielilor din contul creditului, în aspectul categoriilor şi autorităţilor responsabile de implementarea Proiectului, se prezintă în Tabelul nr.7.

Tabelul nr.7

Sursă: Datele selectate din Informaţia privind executarea planului de procurări al Proiectului şi din Informaţia privind executarea devizului de cheltuieli (Formularul nr. 1-2 PI)

Datele din tabel relevă că, la situaţia din 31.12.2010, din contul creditului au fost utilizate mijloace financiare în sumă totală de 6376,4 mii dolari SUA, sau la nivel de 37,5%. În aspectul autorităților responsabile, utilizarea surselor pentru implementarea Proiectului a fost executată de către MS la nivel de 50,4%, iar de către MMPSF – de 6,6%, ceea ce denotă gradul redus de valorificare a surselor creditare. Drept motive invocate de aceste autorități sînt capacitățile limitate de resurse umane și lipsa asistenței tehnice. Auditul consideră că asupra nevalorificării suficiente a surselor creditare au influențat lipsa unui management eficient al Proiectului, precum și unii factori externi.

În același timp, în conformitate cu condițiile Acordului de Finanțare, din contul bugetului de stat a fost achitat un comision în mărime de 0,5 % din suma nedebursată a creditului în valoare totală 16,8 mii dolari SUA.

Auditul n-a stabilit erori și abateri la înregistrarea tranzacțiilor financiare, efectuarea plăţilor, contabilizarea și raportarea acestora de către autoritățile responsabile de implementarea Proiectului. Această situație se datorează existenței și aplicării procedurilor de control intern la capitolul managementul financiar.

În urma verificării fizice, la situația din 31.12.2010, a bunurilor materiale achiziţionate în cadrul Proiectului pentru ambele ministere auditul n-a constatat divergenţe dintre datele reflectate în evidenţa contabilă şi activele real existente. Toate bunurile materiale procurate sînt funcţionabile şi se utilizează în cadrul activităţilor Proiectului.

De către echipa de audit a fost examinată implementarea în practică a rapoartelor finalizate ale consultanţilor internaţionali, fiind constatat că, la situaţia din 31.12.2010, 3 rapoarte de studiu se află în proces de elaborare, iar 6 rapoarte de studiu sînt finalizate, aprobate și aplicate de MS. Astfel:

· Curriculumul în medicina de familie a fost revizuit și aprobat, fiind transmis pentru implementare Universității de Stat de Medicină și Farmacie „N.Testemiţanu”, la momentul actual fiind evaluate rezultatele preliminare ale implementării.

· Au fost efectuate modificări la cadrul legislativ în vigoare, formulate şi implementate politici în domeniul sănătăţii.

· În baza studiului de politici privind opţiunile de participare a sectorului privat în reformele sectorului sănătăţii şi dezvoltarea Parteneriatului Public-Privat, au fost elaborate propuneri pentru modificarea unor acte legislative şi normative. În vederea implementării primelor proiecte ale Parteneriatului Public-Privat în sectorul sănătății, a fost semnat un Acord de cooperare între Ministerul Sănătății și Corporația Internațională de Finanțare, urmînd a fi consolidată capacitatea personalului MS și elaborată lista instituțiilor la care vor fi implementate aceste proiecte.

· A fost elaborat Planul Naţional General al Spitalelor, cu ulterioara aplicare la elaborarea Programului de dezvoltare a asistenţei medicale spitaliceşti pe anii 2010-2012 a proiectului Legii spitalelor şi a Registrului spitalelor.

· Realizarea studiului de fezabilitate pentru Institutul Oncologic a servit ca bază pentru iniţierea procedurii de implementare a Parteneriatului Public-Privat în cadrul acestei instituţii. Analogic a fost utilizat studiul de fezabilitate pentru Spitalul Clinic Republican.

Astfel, rapoartele de consultanță se prezintă ca un suport pentru promovarea și consolidarea politicilor și raporturilor în domeniu.

Concluzii:

Nivelul scăzut de debursare și valorificare a mijloacelor creditare evidențiază necesitatea fortificării capacităților manageriale ale autorităților responsabile de implementarea Proiectului, precum și a responsabilizării consultanților locali, cu revederea clauzelor contractuale, inclusiv a costurilor serviciilor, avînd în vedere că sursa de achitare a acestora sînt mijloacele creditare.

Recomandări MS și MMPSF:

Ø Să analizeze și să înlăture cauzele ritmului lent al implementării Proiectului, ce a condiționat nevalorificarea fondurilor externe prevăzute în acest scop, costituind un impediment în dezvoltarea și implementarea reformelor în domeniile respective.

Ø Să analizeze condițiile contractuale ale consultanților locali, cu revederea responsabilităților acestora, precum și a costurilor serviciilor achitate din mijloace creditare.

3.4. Cu privire la executarea mijloacelor grantului pentru Componenta 4.

Protecţia sănătăţii şi a statutului nutriţional

În baza Acordului de Grant al Fondului Fiduciar de Răspuns la Criza Globală Determinată de Preţul Produselor Alimentare, Guvernului Republicii Moldova i s-a acordat, în august 2008, un grant în valoare de 7,0 mil. dolari SUA, care a avut menirea de a îmbunătăţi sănătatea şi statutul nutriţional al păturilor vulnerabile. Conform Acordului, mijloacele grantului urmau să fie gestionate şi utilizate după cum urmează:

- 2,0 mil.dolari SUA – pentru oferirea produselor alimentare, suplimentelor nutriţionale şi a intervenţiilor nutriţionale femeilor gravide şi mamelor în perioada de lactaţie, copiilor de vîrstă fragedă şi copiilor mici, prin intermediul MS;

- 4,5 mil.dolari SUA – pentru oferirea asistenţei financiare instituţiilor ce acordă asistenţă persoanelor pauperizate şi grupurilor vulnerabile, prin transferuri de numerar, în scopul achiziţiei de produse alimentare şi suplimente nutriţionale, prin intermediul MMPSF;

- 0,5 mil.dolari SUA – pentru serviciile consultanţilor şi costuri operaţionale conexe, prin intermediul MMPSF.

3.4.1. Cu privire la oferirea produselor alimentare, suplimentelor nutriţionale şi a intervenţiilor nutriţionale femeilor gravide şi mamelor în perioada de lactaţie, copiilor de vîrstă fragedă şi copiilor mici, prin intermediul MS

Auditul a constatat că, pentru realizarea acestei componente, Ministerul Sănătății, în comun cu Ministerul Protecției Sociale, Familiei și Copilului[14] şi cu Ministerul Administraţiei Publice Locale, au aprobat Conceptul „Protecţia sănătăţii şi statutului nutriţional al femeilor însărcinate, mamelor care alăptează copii pînă la 6 luni şi copiilor cu vîrsta de 6-24 luni” (în continuare – Conceptul), prin care au fost stabilite grupele-ţintă, criteriile de vulnerabilitate, inclusiv prezenţa semnelor de malnutriţie moderată, componenţa pachetelor alimentare, distribuţia, planul de distribuţie a pachetelor alimentare, precum şi monitorizarea la diferite niveluri a asistenţei acordate.

Ministerul Sănătăţii şi Banca Mondială au încheiat un Acord cu UNICEF pentru implementarea componentei prin acordarea serviciului de procurări și livrarea pachetelor alimentare în sumă de 2,0 mil. dolari SUA (din care 1654,0 mii dolari SUA – pentru produse alimentare). Pentru procurarea şi distribuirea pachetelor alimentare în trei tranșe pe parcursul anului 2009 (planificate pentru februarie, aprilie, iunie), UNICEF a selectat un agent economic responsabil de oferirea produselor alimentare, pregătirea şi distribuirea pachetelor.

Conţinutul pachetelor alimentare (specificația produselor și cantitatea) a fost determinat reieșind din necesităţile minime de energie şi calorii pentru populaţia-ţintă, acestea fiind stabilite expres în Acord. Astfel, pentru a preveni malnutriţia moderată, componenţa pachetelor alimentare pentru femeile gravide şi mamele care alăptează copii de pînă la 6 luni a fost stabilită prin alocarea a: 2 kg hrişcă, 1 kg orez, 1 kg crupe de grîu, 1 sticlă ulei vegetal, 8 borcane de conserve de carne, iar pentru copiii în vîrstă de la 6-24 luni a: 2 kg hrişcă, 1 kg orez, 1 kg crupe de grîu, 1 sticlă ulei vegetal, 24 de borcane de pireu de carne.

Conform Acordului, au fost preconizate spre distribuire 43632 de pachete alimentare în sumă de 1654,0 mii dolari SUA (inclusiv pentru femeile gravide şi mamele care alăptează copii de pînă la 6 luni – 18024 de pachete alimentare în sumă de 513,6 mii dolari SUA şi pentru copii în vîrstă de 6-24 luni – 25608 pachete alimentare în valoare de 1140,4 mii dolari SUA), care urmau a fi distribuite în trei tranșe a cîte 14544 de pachete alimentare.

Analizînd executarea Acordului şi situaţia reală privind achiziţionarea şi distribuirea pachetelor alimentare, auditul a constatat următoarele.

În cadrul realizării Proiectului de către UNICEF au fost distribuite în total 59933 de pachete alimentare în sumă de 1613,0 mii dolari SUA (femei gravide şi mame care alăptează copii de pînă la 6 luni – 22864 de pachete alimentare şi copii în vîrstă de 6-24 luni – 37069 de pachete alimentare). Majorarea numărului de pachete cu 16301 faţă de numărul stabilit în Acord a fost posibilă datorită diferenţei între preţurile estimate iniţial în Acord şi cele real contractate cu furnizorul, ceea ce a dus la procurarea unor cantităţi mai mari de produse alimentare.

Analiza cantităţilor de produse aprobate iniţial şi a celor real executate, precum şi a numărului de beneficiari se prezintă în Tabelul nr.8.

Tabelul nr.8

Sursă: Datele selectate din Acord şi din documentele de repartizare a pachetelor alimentare prezentate MS de către UNICEF

Urmare analizei componenţei pachetelor alimentare distribuite, s-a constatat că cantitatea unor produse a fost majorată de 2-4 ori, iar a altora – diminuată. Aceste schimbări în componența și cantitatea produselor din pachete au fost decise în cadrul unei întruniri din 07.05.2009 între MS, UNICEF și Banca Mondială.

Distribuirile au fost realizate cu întîrzieri de la 3 pînă la 5 luni faţă de termenul stipulat în Acord, astfel prima tranşă fiind realizată în luna iunie, a doua – în septembrie şi a treia – în noiembrie 2009. Conform comentariilor UNICEF, întîrzierile distribuirilor au fost motivate prin faptul că: Acordul dintre MS și UNICEF a fost semnat la 05.02.2009, ceea ce nu a făcut posibilă realizarea primei distribuții în termen; fondurile bănești au fost recepționate în contul UNICEF în luna martie, după care a demarat procedura de achiziție a produselor alimentare, urmată de livrarea pachetelor alimentare.

Conform rapoartelor de monitorizare întocmite de compania contractată în acest scop de UNICEF, cantitatea de produse alimentare acordată în cadrul Proiectului a acoperit necesităţile beneficiarilor pentru o perioadă între două şi mai multe luni. Concomitent, au fost constatate unele neajunsuri, precum: includerea în lista beneficiarilor a unor persoane care nu corespundeau criteriilor aprobate; neridicarea pachetelor de către unii beneficiari; existenţa unor cazuri de componenţă incompletă a pachetelor alimentare.

Auditul relevă faptul că, potrivit Conceptului, în procesul de monitorizare urmau a fi implicaţi şi lucrătorii medicali, în responsabilitatea cărora intră cîntărirea şi măsurarea copiilor incluşi în listele pentru primirea asistenţei alimentare, constituită din două etape: cîntărirea şi măsurarea copiilor la momentul includerii acestora în listele beneficiarilor; şi după primirea asistenţei alimentare pe parcursul a şase luni. Actualmente această activitate este desfășurată de către UNICEF.

Analiza executării financiare a Acordului, în aspectul tipurilor de cheltuieli, conform rapoartelor prezentate MS de către UNICEF, se prezintă în Tabelul nr.9.

Tabelul nr.9

Sursă: Datele selectate din Acordul nr.UN/01/IDA din 05.02.2009 şi din documentele de executare a acestuia

**Datele prezentate de UNICEF

Datele din tabel relevă că suma alocată UNICEF a fost executată la nivel de circă 94%, rămînînd neutilizate 127,4 mii dolari SUA, care la 17.06.2010 au fost rambursate Băncii Mondiale.

Auditul constată că unele componente specificate în Anexa nr.1 a Acordului au fost executate diferit de nivelul stabilit. Astfel, cheltuielile pentru procurarea pachetelor alimentare, pentru monitorizare şi evaluare, precum şi cele legate de fluctuaţia ratei de schimb au fost executate sub nivelul prevăzut, respectiv, cu 41,0 mii dolari SUA, 15,9 mii dolari SUA şi 165,4 mii dolari SUA. În acelaşi timp, au fost efectuate cheltuieli pentru împachetarea şi livrarea pachetelor alimentare în mărime de 52,6 mii dolari SUA şi la recalcularea costului produselor livrate de 36,2 mii dolari SUA.

Concluzii:

Ministerul Sănătății n-a asigurat întreprinderea celor mai eficiente acțiuni întru utilizarea deplină a mijloacelor provenite din grant.

Recomandări:

Ø Ministerul Sănătății să asigure negocierea cu Banca Mondială referitor la posibilele modalități de valorificare a mijloacelor neutilizate din grant în sumă de 127,4 mii dolari SUA, rămase în sold după executarea Acordului cu UNICEF.

3.4.2. Cu privire la oferirea asistenţei financiare instituţiilor ce acordă asistenţă persoanelor pauperizate şi grupurilor vulnerabile prin transferuri de numerar, în scopul achiziţiei de produse alimentare şi suplimente nutriţionale prin intermediul MMPSF

Acordarea asistenţei persoanelor pauperizate şi grupurilor vulnerabile, prin intermediul transferurilor de numerar, în scopul achiziţiei de produse alimentare şi suplimente nutriţionale în valoare de 4500,0 mii dolari SUA (43875,0 mii lei) a fost realizată de către MMPSF în baza listelor elaborate de Ministerul Finanţelor. Mecanismul de implementare a acţiunii menţionate şi lista beneficiarilor de mijloace au fost specificate în Manualul operaţional pentru finanţarea suplimentară a Proiectului și în Circulara Ministerului Finanţelor[15]. În baza listelor au fost întocmite ordine de plată şi efectuate transferuri instituţiilor beneficiare.

Conform Manualului operaţional pentru finanţarea suplimentară a Proiectului, MMPSF urma să asigure utilizarea mijloacelor pentru contracararea majorării preţurilor de produse alimentare pe perioada 2008-2009. Situaţia executării transferurilor se reflectă în Tabelul nr.10.

Tabelul nr.10

(mii dolari SUA)

AprobatTotal transferatTransferuri, inclusiv:ComisionTotal debursat și executat
20082009
Nr. de instituţiiSumaNr. de instituţiiSumaNr. de instituţiiSumaNr. de instituţiiSumaSuma
12345678910=4+9
16804500,016754477,412712968,34041509,122,64500,0

Sursă: Datele selectate din Circulara Ministerului Finanţelor nr.07/2-4-98 din 31.10.2008 şi din rapoartele de cheltuieli pe Proiectul „Servicii de Sănătate şi Asistenţă Socială”

Auditul relevă că transferurile s-au efectuat la 1675 de instituţii din 1680 preconizate, sau cu 5 instituţii mai puţin. Aceste devieri au fost condiţionate de modificarea listelor efectuate de Ministerul Finanţelor.

Analiza executării mijloacelor transferate instituţiilor beneficiare, la situaţia din 01.07.2010, a identificat că circa 194 de instituţii beneficiare n-au utilizat pe deplin mijloacele alocate. Astfel, conform probelor de audit, la situaţia din 01.07.2010, rămaseră neutilizate 706,3 mii dolari SUA (7373,9 mii lei)[16], circa 16% din suma totală a transferurilor, nefiind atins nivelul aşteptat de contracarare a majorării preţurilor la produsele alimentare pe perioada anilor 2008-2009. Din sursele neutilzate, instituțiilor finanțate de la bugetul de stat le-au revenit 622,5 mii dolari SUA (inclusiv celor subordonate Ministerului Educației – 620,8 mii dolari SUA) și celor finanțate de la bugetele locale – 83,8 mii dolari SUA.

Conform Informației operative privind executarea bugetului de stat pe anul 2010 pe proiectele investiționale, prezentată de Ministerul Finanțelor la 28.01.2011, în conturile trezoreriale ale instituțiilor beneficiare de mijloace din grant erau înregistrate solduri de mijloace neutilizate în sumă totală de 3489,0 mii lei (334,2 mii dolari SUA), din care instituțiilor finanțate de la bugetul de stat le revin 3123,6 mii lei (din care Ministerul Educației – 2607,9 mii lei) și celor finanțate de la bugetele unităților administrativ-teritoriale – 365,4 mii lei.

Acest fapt relevă că din start, pentru implementarea acestei activități, n-a fost determinat un mecanism clar și eficient de coordonare, executare, monitorizare și raportare a activităților părților implicate.

Concluzii:

Monitorizarea insuficientă atît din partea MMPSF, ca responsabil pentru realizarea acestei componente, cît și din partea executorilor de buget – beneficiari de mijloace ale grantului și responsabili de utilizarea conform destinației și în termen a mijloacelor transferate a dus la neutilizarea deplină a surselor grantului acordat Republicii Moldova.

Recomandări:

7. MMPSF, în comun cu Ministerul Finanțelor și autoritățile publice centrale și locale, beneficiari ai soldurilor de mijloace neutilizate ale grantului, să întreprindă măsuri pentru valorificarea integrală a surselor neutilizate ale grantului în scopurile prevăzute.

3.4.3. Cu privire la serviciile consultanţilor şi costurile operaţionale conexe executate de către MMPSF în cadrul executării mijloacelor grantului

Pentru serviciile consultanţilor şi costurile operaţionale conexe au fost prevăzute mijloace în sumă de 500,0 mii dolari SUA. Analiza executării, în aspectul categoriilor de cheltuieli, se prezintă în Tabelul nr.11.

Tabelul nr.11

(mii dolari SUA)

IndicatoriPlanificat iniţialModificatExecutat%Sold la 31.12.2010
200820092010total
Servicii ale consultanţilor şi costuri operaţionale incrementale, inclusiv:500,0500,00,037,720,958,611,7441,4
Monitorizare şi evaluare250,00,0
AT internaţională pentru a sprijini Ministerul Finanţelor150,00,0
Cheltuieli operaţionale50,0100,00,01,14,96,06,094,0
Cheltuieli pentru efectuarea auditului50,050,00,017,95,723,647,226,4
Asistenţa tehnică locală100,80,018,710,329,024,471,8
Instruirea lucrătorilor sociali249,20,00,00,00,00,0249,2

Sursă: Datele selectate din planul de procurări pentru Proiectul „Servicii de Sănătate şi Asistenţa Socială” şi din Informaţia despre executarea mijloacelor pentru cheltuieli operaţionale şi alte cheltuieli

Datele din tabel relevă că cheltuielile pentru serviciile consultanţilor şi costurile operaţionale conexe, la situația din 31.12.2010, au fost executate la nivel de 11,7% din mijloacele prevăzute.

Partea majoră a mijloacelor preconizate la acest capitol revine activităților pentru instruirea lucrătorilor sociali, care, de fapt, nu au fost realizate.

Deși activităţile finanţate din grant au fost finalizate în luna octombrie 2009, cheltuielile pentru asistenţa tehnică și operaţională continuă. Acest fapt evidenţiază necesitatea determinării raţionalităţii efectuării în continuare a cheltuielilor.

Concluzii:

MMPSF n-a asigurat utilizarea mijloacelor grantului la cheltuielile pentru asistenţa tehnică și operaţională cu respectarea principiilor de eficiență. Totodată, n-a întreprins măsurile necesare de valorificare a soldului rămas neutilizat în mărime de circa 441,4 mii dolari SUA întru susținerea obiectivelor grantului.

Recomandări:

8. MMPSF, în coordonare cu Banca Mondială, să decidă asupra redirecționării mijloacelor neutilizate prevăzute pentru serviciile consultanţilor şi costurile operaţionale la realizarea obiectivelor de bază ale grantului, sporind impactul acestuia.

3.5. Concluzii generale

Constatările auditului privind managementul Proiectului „Servicii de Sănătate și Asistență Socială” denotă faptul că deși autoritățile publice centrale responsabile de implementarea acestui Proiect au obținut anumite rezultate, valorificarea surselor creditului înregistrează un nivel scăzut. Acest fapt a generat inițierea negocierilor privind extinderea termenului de implementare a Proiectului.

Nivelul scăzut de debursare și valorificare a mijloacelor creditare relevă necesitatea fortificării capacităților manageriale ale autorităților responsabile de implementarea Proiectului, precum și a responsabilizării consultanților locali.

De asemenea, n-a fost asigurată utilizarea deplină a mijloacelor grantului destinat îmbunătăţirii sănătăţii şi statutului nutriţional al păturilor vulnerabile. Lipsa pîrgiilor de continuitate și colaborare în procesul de monitorizare la executarea grantului a fost un factor ce a influențat gradul scăzut de utilizare de către beneficiari a mijloacelor alocate din contul acestuia.

Totodată, auditul n-a stabilit erori și abateri la înregistrarea tranzacțiilor financiare, efectuarea plăţilor, contabilizarea și raportarea acestora de către autoritățile responsabile de implementarea Proiectului.

Echipa de audit:

Şeful echipei de audit,

controlor superior de stat, auditor public Vasilisa Cauş

Controlor superior de stat, auditor public Serghei Merjan