Se aprobă Indicaţiile metodice privind aplicarea de către societăţile de audit, auditorii întreprinzători individuali a măsurilor de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului (conform anexei).
Nr. 63. Chişinău, 10 august 2009.
Aprobate prin Ordinul Ministrului Finanţelor nr. 63 din 10 august 2009
Indicaţii metodice privind aplicarea de către societăţile de audit, auditorii întreprinzători individuali a măsurilor de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului
Secţiunea 1
Dispoziţii generale
1. Prezentele Indicaţii metodice se extind asupra tuturor societăţilor de audit, indiferent de forma juridică de organizare, auditorilor întreprinzători individuali, care activează în conformitate cu Legea nr. 61-XVI din 16.03.2007 privind activitatea de audit. Prevederile expuse în prezentele Indicaţii metodice trebuie aplicate de societăţile de audit, auditorii întreprinzători individuali ce sunt implicate(ţi) în exercitarea activităţii de audit.
2.Obiectivul prezentelor Indicaţii metodice este de a asista societăţile de audit, auditorii întreprinzători individuali în respectarea obligaţiunilor sale legale şi cerinţelor profesionale, ce rezultă din legislaţia în vigoare a Republicii Moldova, precum şi în elaborarea Politicii cu privire la prevenirea, depistarea şi raportarea cazurilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului (în continuare – Politica).
3.În cadrul exercitării activităţii de audit, prevederile Indicaţiilor metodice se extind asupra tuturor persoanelor implicate în angajament (nu numai asupra personalului salariat). Persoanele implicate în angajament includ toate persoanele care sunt direct implicate în procesul de acceptare şi realizare a angajamentului respectiv: membrii echipei de audit, personalul profesionist din alte domenii/discipline care este implicat în angajament, persoanele care asigură controlul calităţii sau direct monitorizează angajamentul, profesioniştii atraşi, cu excepţia experţilor contractaţi de societatea de audit, auditorul întreprinzător individual.
31. În sensul prezentelor Indicaţii metodice, noţiunea de "beneficiar efectiv" reprezintă persoana fizică ce controlează în ultimă instanţă o persoană fizică sau juridică ori persoană în al cărei nume se realizează o tranzacţie sau se desfăşoară o activitate şi/sau care deţine direct sau indirect dreptul de proprietate sau controlul asupra a cel puţin 25% din acţiuni sau din dreptul de vot al persoanei juridice.
Secţiunea a 2-a
Indici ai tranzacţiilor suspecte de spălare a banilor şi finanţare a terorismului
4. Criteriile generale de identificare a tranzacțiilor suspecte de spălare a banilor și finanțare a terorismului sînt stabilite în Ghidul privind identificarea și raportarea activităților sau tranzacțiilor suspecte de spălare a banilor, aprobat prin ordinul nr. 15 din 08 iunie 2018 al Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (în continuare - SPCSB) și Ghidului privind identificarea și raportarea activităților sau tranzacțiilor suspecte de finanțare a terorismului aprobat prin ordinul nr. 16 din 8 iunie 2018 al SPCSB
5.Tranzacţiile de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului pot varia de la tranzacţii simple, de exemplu supraplăţi sau achitări repetate a facturilor, până la tranzacţii complexe şi scheme sofisticate ce includ implicarea multiplelor părţi interesate şi multiplelor metode de deţinere, transferare sau tăinuire a activelor. Tranzacţiile respective pot fi efectuate atât în mod direct, cât şi prin intermediari. Societăţile de audit, auditorii întreprinzători individuali trebuie să acorde atenţie riscurilor aferente clienţilor, părţilor legate cu aceştia şi altor părţi implicate în tranzacţiile de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului, ţinând cont de toate formele posibile de implicare în asemenea tranzacţii.
Secţiunea a 3-a
Responsabilitatea societăţii de audit, auditorului întreprinzător individual
6.Organul executiv al societăţii de audit, auditorul întreprinzător individual aprobă Politica conform prevederilor art. 13 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 308 din 22 decembrie 2017 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.
7.Responsabilitatea organului executiv al societăţii de audit, auditorului întreprinzător individual nu se reduce doar la elaborarea unei Politici proprii, ci se extinde şi asupra faptului că personalul relevant este cunoscut cu politica respectivă şi este instruit în mod corespunzător. De asemenea, organul executiv al societăţii de audit, auditorul întreprinzător individual este responsabil de monitorizarea procesului de conformare a activităţilor desfăşurate cu prevederile legislaţiei în vigoare în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului, prin observarea continuă a cerinţelor legislative şi prin implementarea modificărilor operate în legislaţia în vigoare.
7¹ Organul executiv desemnează conform art. 13 alin. (4), (10) și (11) al Legii nr. 308 din 22 decembrie 2017 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, persoanele responsabile de implementarea acesteia.
Secţiunea a 4-a
Prevederi de bază ale Politicii cu privire la prevenirea, depistarea şi raportarea cazurilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului
8.La elaborarea Politicii trebuie luate în considerare prevederile art. 13 din Legea nr. 308 din 22 decembrie 2017 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. Procedurile de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului descrise în Politică urmează a fi aplicate concomitent cu procedurile profesionale standarde stabilite de Standardele de Audit.
9.La elaborarea Politicii de către societatea de audit, auditorul întreprinzător individual trebuie luate în considerare următoarele informaţii:
a) tipul, mărimea şi complexitatea activităţilor sale;
b)numărul diferitor tipuri/ramuri/domenii de activităţi în care sînt implicaţi, datorită clienţilor săi;
c)lista clienţilor, nivelul de risc asociat cu diferiţi clienţi şi domeniile de activitate desfăşurate de aceştia;
d) riscul asociat cu fiecare tip de serviciu pe care-l prestează (risc evaluat în contextul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului);
e) riscul asociat cu clienţii săi, cu părţile legate a acestor clienţi şi altor părţi implicate (risc evaluat în contextul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului).
10.Prezentele Indicaţii metodice nu prevăd un format unic al Politicii, aplicabil tuturor societăţilor de audit, auditorilor întreprinzători individuali. Fiecare societate de audit, auditor întreprinzător individual elaborează Politica utilizând o structură proprie, ţinînd cont de prevederile Indicaţiilor metodice. În anexa la prezentele Indicaţii metodice este prezentat un model de structură a Politicii, care poate fi utilizat ca bază la elaborarea propriei Politici.
Secţiunea a 5-a
Proceduri de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului
11. Societatea de audit, auditorul întreprinzător individual trebuie să asigure implementarea unor proceduri de control intern, pe care să le elaboreze ţinând cont de mărimea şi tipul activităţilor desfăşurate, suficiente pentru atingerea următoarelor scopuri:
a) determinarea şi perfectarea noilor proceduri de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţare a terorismului şi monitorizarea continuă a celor deja existente, precum şi aducerea la cunoştinţa personalului relevant a procedurilor respective;
b)elaborarea şi documentarea modalităţilor de evaluare a riscurilor asociate cu prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, ce rezultă din activităţile desfăşurate;
c)organizarea procesului de instruire a personalului relevant, inclusiv controale ce asigură că instruirea a fost efectuată şi că conţinutul acesteia corespunde tematicii;
d)testarea Politicii şi procedurilor în ceea ce priveşte corespunderea cu legislaţia în vigoare;
e)monitorizarea corespunderii activităţilor desfăşurate cu Politica elaborată, inclusiv raportarea rezultatelor organului executiv.
f) utilizarea tehnologiilor informaţionale în cadrul activităţii desfăşurate ;
12.Procedurile de evaluare a riscului aferent tranzacţiilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului pot fi integrate în sistemul existent de evaluare a riscului profesional sau celui legat de client sau tranzacţiile respective pot fi controlate în mod separat.
13.Societatea de audit, auditorul întreprinzător individual pot evalua riscul aferent tranzacţiilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului pentru următoarele categorii:
a) tipuri de servicii,
b)tipuri de clienţi,
c)domenii de activitate şi, în baza acestor categorii, pot aplica o divizare a riscurilor ca fiind redus/normal/ridicat.
14.Rezultatele evaluării riscului aferent tranzacţiilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului trebuie folosite pe deplin în cadrul procesului „identificarea clientului” , beneficiarului efectiv .
15.Societatea de audit, auditorul întreprinzător individual trebuie, de asemenea, să ia în considerare tipurile de riscuri la care aceştia sunt expuşi:
a) riscul imaginii;
b)riscul de a fi utilizat în scopuri de spălare a banilor şi finanţare a terorismului;
c) riscul că clienţii sau persoanele care efectuează tranzacţii cu clienţii , beneficiarii efectivi sunt implicaţi în tranzacţii de spălare a banilor şi finanţare a terorismului, iar societatea de audit, auditorul întreprinzător individual nu au depistat acest fapt.
16.Procedurile aferente procesului de identificare a clientului ,beneficiarului efectiv sunt considerate unele din principalele proceduri de prevenire a tranzacţiilor aferente spălării banilor şi finanţării terorismului. Cerinţele profesionale în vigoare prevăd aplicarea unor proceduri standarde de acceptare a clienţilor, de exemplu proceduri ce asigură corespunderea cu cerinţele profesionale de independenţă şi de evitare a conflictelor de interese. Procedurile de identificare a clientului ,beneficiarului efectiv ce trebuie elaborate în conformitate cu cerinţele legislaţiei de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului pot fi integrate în procedurile standarde de acceptare a clientului sau pot fi controlate separat.
17.Societatea de audit, auditorul întreprinzător individual trebuie să aplice procedurile de identificare a clientului ,beneficiarului efectiv pentru toţi clienţii, atât pentru cei noi cât şi pentru cei existenţi. Identificarea clienţilor precum şi a beneficiarilor efectivi trebuie efectuată, de regulă, în următoarele cazuri:
a) când are loc iniţierea unei relaţii de afaceri;
b)când are loc o tranzacţie neordinară;
c) când apar suspiciuni cu privire la spălarea banilor şi finanţarea terorismului;
d)când apar dubii referitor la veridicitatea informaţiilor colectate anterior.
18.Procedurile elaborate pentru colectarea informaţiilor despre client , beneficiarul efectiv trebuie să asigure obţinerea răspunsurilor la următoarele întrebări:
a)cine este clientul?
b)cine este beneficiarul efectiv al clientului?
c) care este scopul şi natura relaţiilor ce se iniţiază
d)care este tipul activităţii clientului?
e)care sunt sursele de finanţare a clientului?
f)care sunt scopurile economice şi de afaceri ale clientului?
19.Procedurile de identificare a clientului ,beneficiarului efectiv ce urmează a fi elaborate de către societăţile de audit, auditorii întreprinzători individuali şi aplicate până la iniţierea relaţiilor de afaceri urmează să:
a)stabilească şi verifice identitatea clientului ,beneficiarului efectiv prin utilizarea documentelor sau informaţiilor obţinute din surse independente şi veridice,
b)identifice beneficiarul efectiv clientului (când este aplicabil), inclusiv să obţină înţelegerea structurii de control a beneficiarului efectiv şi să verifice identitatea proprietarului,
c)obţină informaţii cu privire la scopul şi natura relaţiilor ce se iniţiază.
20.Procedurile de identificare a clientului ,beneficiarului efectiv ce trebuie aplicate în decursul relaţiilor de afaceri urmează să monitorizeze activitatea cu clientul în mod continuu. Monitorizarea respectivă include observarea atentă a tranzacţiilor, surselor de finanţare şi altor informaţii colectate la etapa iniţierii relaţiilor, pentru a se asigura că noua informaţie colectată corespunde cu cea existentă. La această etapă o atenţie deosebită se va acorda clienţilor care efectuează tranzacţii complexe şi neordinare şi/sau efectuează operaţiuni în valută străină.
20¹. Societățile de audit, auditorii întreprinzători individuali trebuie să aplice măsuri de precauție privind clienții conform prevederilor art. 5 din Legea nr. 308 din 22 decembrie 2017 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. Societățile de audit, auditorii întreprinzători individuali ţin evidenţa măsurilor luate în vederea identificării beneficiarilor efectivi pentru fiecare client în parte şi le prezintă, la cerere, Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor şi/sau Consiliului de supraveghere a activității de audit.
21.Societatea de audit, auditorul întreprinzător individual trebuie să elaboreze proceduri ce ar asigura că tot personalul relevant cunoaşte cerinţele legislaţiei în vigoare cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi ar asigura organizarea unor instruiri regulate care ar avea drept scop instruirea personalului în ceea ce priveşte modalitatea de recunoaştere şi de raportare a tranzacţiilor cu privire la spălarea banilor şi finanţarea terorismului.
22.Societatea de audit, auditorul întreprinzător individual decide desinestătător regularitatea organizării instruirilor. Aceasta poate fi influenţată de modificările în legislaţie, de rezultatele proceselor judiciare la nivel naţional şi/sau internaţional, de modificările riscului etc. În ceea ce priveşte personalul nou angajat, trebuie prevăzut termenul maxim în decursul căruia personalul respectiv va fi instruit în domeniul dat.
23.Societatea de audit, auditorul întreprinzător individual trebuie să elaboreze proceduri privind înregistrarea şi păstrarea informaţiei aferente prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului. Principalele informaţii ce urmează a fi înregistrate includ:
a)informaţii privind identificarea clientului ,beneficiarului efectiv inclusiv dovezile ce confirmă verificarea identităţii (dovezile pot fi deţinute atât pe suport de hârtie, cât şi în format electronic);
b)informaţii privind relaţiile de afaceri cu clientul, inclusiv detalii cu privire la orice tranzacţii neordinare şi detalii privind monitorizarea relaţiilor de afaceri;
c) informaţii privind activităţile suspicioase;
d)informaţii privind instruirea personalului.
24.Societatea de audit, auditorul întreprinzător individual trebuie să păstreze documentaţia de audit,informaţiile aferente prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului conform prevederilor standardelor de audit şi a art. 9 din Legea nr. 308 din 22 decembrie 2017 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.
25.Societăţile de audit, auditorii întreprinzători individuali trebuie să dispună de proceduri clare, reieşind din prevederile Legii nr. 308 din 22 decembrie 2017 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, aduse la cunoştinţa întregului personal relevant, care să prevadă raportarea asupra tuturor tranzacţiilor suspecte, determinate în conformitate cu Ghidul privind identificarea și raportarea activităților sau tranzacțiilor suspecte de spălare a banilor, aprobat prin ordinul nr. 15 din 8 iunie 2018 al SPCSB și Ghidul privind identificarea și raportarea activităților sau tranzacțiilor suspecte de finanțare a terorismului, aprobat prin ordinul nr. 16 din 8 iunie 2018 al SPCSB şi prezentei Indicaţii, unei persoane speciale din cadrul organului executiv, responsabile pentru acumularea informaţiei şi luarea măsurilor contra spălării banilor şi finanţării terorismului. De asemenea, trebuie să fie stabilit un anumit lanţ de comunicare, privind raportarea asupra problemelor ce ţin de spălarea banilor şi finanţarea terorismului.
26.În cazul depistării de către societăţile de audit, auditorii întreprinzători individuali a tranzacţiilor suspecte, acestea vor fi raportate Serviciului Prevenirea şi Combaterea
Spălării Banilor conform prevederilor art. 11 din Legea nr. 308 din 22 decembrie 2017 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului și a Instrucțiunii cu privire la raportarea activităților sau tranzacțiilor care cad sub incidența Legii cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, aprobată prin ordinul nr. 18 din 8 iunie 2018 al SPCSB.
27.Conform prevederilor art. 12 alin. (4) din Legii nr. 308 din 22 decembrie 2017 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, transmiterea informaţiilor aferente tranzacţiilor suspecte către Serviciului Prevenirea şi Combaterea
Spălării Banilor nu se consideră o încălcare a principiului confidenţialităţii, prevăzut de Legea nr. 61-XVI din 16.03.2007 privind activitatea de audit şi Codul etic al profesioniştilor contabili .
Secţiunea a 6-a
Dispoziţii finale şi tranzitorii
28.Societăţile de audit, auditorii întreprinzători individuali în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentelor Indicaţii metodice, vor elabora şi aproba Politica cu privire la prevenirea, depistarea şi raportarea cazurilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului.
Anexă
la Indicaţiile metodice privind aplicarea
de către societăţile de audit, auditorii întreprinzători
individuali a măsurilor de prevenire şi combatere a
spălării banilor şi finanţării terorismului
Modelul structurii Politicii cu privire la prevenirea, depistarea şi raportarea cazurilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului
Introducere
Compartimentul respectiv va include cel puţin:
descrierea necesităţii elaborării Politicii şi importanţa procedurilor conţinute în Politică;
definirea tranzacţiilor suspecte de spălare a banilor şi finanţare a terorismului, ţinând cont de particularităţile activităţii societăţii de audit.
Actele legislative utilizate la elaborarea Politicii
Compartimentul respectiv va include cel puţin enumerarea actelor legislative şi normative ce au stat la baza elaborării Politicii:
actele legislative şi normative ce descriu prevederile generale cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului;
actele legislative şi normative ce descriu prevederile specifice cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului;
actele legislative şi normative profesionale utilizate la elaborarea procedurilor de prevenire şi combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului.
Obiectivul Politicii
Compartimentul respectiv va include cel puţin:
descrierea scopului Politicii;
menţionarea domeniului de aplicare a cerinţelor Politicii. Informaţia respectivă va depinde de structura societăţii de audit, de tipurile de servicii pe care le prestează, de faptul dacă atrage sau nu societatea de audit persoane din afara societăţii etc.
Responsabilităţi
Compartimentul respectiv va include cel puţin:
persoana responsabilă de elaborarea şi implementarea Politicii;
modalitatea de aducere la cunoştinţa personalului relevant a cerinţelor Politicii;
modalitatea de monitorizare a procesului de conformare a activităţilor desfăşurate cu prevederile legislaţiei în vigoare în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului.
Proceduri
Compartimentul respectiv va include procedurile elaborate de societatea de audit pe următoarele domenii:
implementarea controlului intern
evaluarea şi gestionarea riscurilor (exemplu de procedură: Tranzacţiile neordinare trebuie estimate ca având un risc înalt şi trebuie în mod obligator comunicate organului executiv)
identificarea clientului (exemplu de procedură: Înainte de a semna scrisoarea de angajament atât cu clienţi noi cât şi cu cei existenţi, este obligator de acumulat informaţii de bază despre clientul respectiv cum ar fi:
copia certificatului de înregistrare a clientului şi a proprietarului/persoanei ce deţine controlul identificarea beneficiarului efectiv al clientului (exemplu de procedură : acumularea informadei de bază despre beneficiarul efectiv al clientului pe baza actelor de identitate, documentelor, datelor sau informaţiilor obţinute din surse veridice şi independente, cum ar fi: intervievarea personalului clientului şi a partenerilor de afaceri, obţinerea de date din baze relevante)
copia buletinului de identitate a persoanei autorizate să semneze scrisoarea de angajament, copia ultimului bilanţ contabil al clientului şi a proprietarului/persoanei ce deţine controlul etc.)
comunicarea şi instruirea personalului (exemplu de procedură: Persoana XXX este responsabilă de organizarea unor instruiri regulate de actualizare a responsabilităţii personalului, inclusiv informarea privind noile dezvoltări de domeniu)
înregistrarea şi păstrarea informaţiei (exemplu de procedură: Menţinerea unui registru al clienţilor pentru o perioadă de cel puţin cinci ani din momentul finalizării relaţiilor de afaceri sau exercitării activităţii de audit)
raportarea operaţiunilor suspecte (exemplu de procedură: La nivel intern personalul este responsabil de comunicarea oricăror tranzacţii suspecte persoanei XXX)