HOTĂRÂRE nr. 309 din 03.11.2021   GUVERNUL   publicat 12.11.2021

pentru aprobarea Avizului asupra proiectului de lege cu privire la protecția socială a copiilor războiului

În vigoare din 12.11.2021
pe legis.md/hotarare/2021/309-guvern
Trimiteri: 25 legate   2 nerezolvate

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md.

Nerezolvate (2)
  • art. 7 alin. (1) lit. j) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • n) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat

Guvernul HOTĂRĂȘTE:

Se aprobă şi se prezintă Parlamentului Avizul asupra proiectului de lege cu privire la protecția socială a copiilor războiului.

PRIM-MINISTRU Natalia GAVRILIȚA

Contrasemnează:

Ministrul muncii

și protecției sociale Marcel Spatari

Ministrul finanțelor Dumitru Budianschi

Nr. 309. Chișinău, 3 noiembrie 2021.

Aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.309/2021

AVIZ asupra proiectului de lege cu privire la protecția socială a copiilor războiului

Guvernul a examinat proiectul de lege cu privire la protecția socială a copiilor războiului, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă (nr. 210 din 1 septembrie 2021) de către un grup de deputați în Parlament, şi comunică următoarele.

Potrivit notei informative, proiectul de lege în cauză stabilește statutul juridic al copiilor războiului (cetățeni ai Republicii Moldova care la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial (2 septembrie 1945) au avut vârsta mai mică de 18 ani) și reglementează drepturile și garanțiile economice și sociale ale acestora.

Menționăm că proiectul de lege supus avizării este discriminatoriu în raport cu cetățenii care aveau aceeași vârstă în perioada altor acțiuni de luptă din diferite perioade de timp, diminuând, simultan, importanța aportului veteranilor în anumite domenii de activitate.

Concomitent, categoria de persoane copiii războiului, propusă de autorii proiectului, include persoanele care în prezent depășesc vârsta de pensionare și se încadrează în categoria pensionarilor (conform legislației naționale).

Astfel, aceste persoane au dreptul la:

- alocații lunare de stat, în conformitate cu Legea nr. 121/2001 cu privire la protecția socială suplimentară a unor categorii de populație, pentru persoanele care fac parte din categoriile prevăzute în această lege;

- asistență medicală, în volumul prevăzut în Programul unic al asigurării obligatorii de asistență medicală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1387/2007, fără a fi necesare reglementări suplimentare pentru încadrarea persoanelor respective în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală;

- bilete de tratament balneosanatorial, în condițiile stabilite în Regulamentul cu privire la modul de evidență și distribuire a biletelor de reabilitare/recuperare acordate pensionarilor și beneficiarilor de alocații sociale de stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 372/2010;

- indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, în cazul în care aceste persoane sunt angajate în câmpul muncii;

- concediu de odihnă în perioada convenabilă, precum și concediu suplimentar neplătit pe un termen de până la 2 săptămâni, care se acordă în conformitate cu Codul muncii al Republicii Moldova nr. 154/2003, în cazul în care aceste persoane sunt angajate în câmpul muncii;

- alte măsuri de asistență socială (servicii și prestații sociale), prevăzute de legislație pentru persoane vârstnice și cele aflate în dificultate.

Prin urmare, se atestă că unele soluții legislative propuse de autorii proiectului se regăsesc deja în alte acte normative care reglementează acordarea prestațiilor și serviciilor sociale persoanelor vârstnice, iar adoptarea unor norme similare nu este necesară.

În conformitate cu prevederile Legii asistenței sociale nr. 547/2003, de asistenţă socială beneficiază persoanele şi familiile care, din cauza unor factori de natură economică, fizică, psihologică sau socială, nu au posibilitate prin propriile capacităţi şi competenţe să prevină şi să depăşească situaţiile de dificultate, inclusiv: persoanele vârstnice, persoanele cu dizabilităţi, persoanele care nu pot gospodări singure, care necesită îngrijire şi supraveghere sau sunt incapabile să facă faţă nevoilor sociomedicale, alte persoane şi familii aflate în dificultate.

Este de menționat că creşterea veniturilor populaţiei şi protecţia socială a grupurilor vulnerabile constituie o prioritate a politicii Guvernului. Una din măsurile imediate realizate în acest scop este majorarea substanțială a mărimii pensiei minime pentru limită de vârstă începând cu 1 octombrie 2021, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 162/2021 cu privire la indexarea prestaţiilor de asigurări sociale şi a unor prestaţii sociale de stat.

Referitor la reglementarea cheltuielilor legate de acordarea măsurilor propuse de autorii proiectului, cum ar fi acoperirea cheltuielilor pentru măsurile specificate la art. 7 alin. (1) lit. j) și n) din bugetul asigurărilor sociale de stat sau acordarea facilităților fiscale din sursele patronilor sau ale furnizorilor de servicii etc., menționăm că acestea sunt în contradicție cu cadrul normativ.

Potrivit art. 3 alin. (4) din Legea nr. 397/2003 privind finanțele publice locale, orice delegare de competenţe suplimentare din partea statului trebuie să fie însoţită de alocarea de resurse financiare necesare pentru a acoperi costul exerciţiului competenţei delegate.

Astfel, impunerea autorităților publice locale de a acorda, din bugetele proprii, copiilor războiului unele măsuri de protecție socială propuse în proiectul de lege în cauză necesită corelare cu principiul corespunderii resurselor cu competențele, statuat în art. 3 din Legea nr. 435/2006 privind descentralizarea administrativă. Acest principiu presupune corespunderea resurselor financiare şi materiale alocate autorităților publice locale cu volumul şi natura competențelor ce le sunt atribuite.

De asemenea, intenția de adoptare a proiectului de lege respectiv în formularea actuală nu este corelată cu principiul autonomiei locale, prevăzut în același articol al Legii nr. 435/2006 privind descentralizarea administrativă, care presupune garantarea dreptului şi capacităţii efective a autorităţilor publice locale de a reglementa şi gestiona, conform legii, sub propria lor responsabilitate şi în interesul populaţiei locale, o parte importantă din treburile publice.

În același context, propunerea ca cheltuielile legate de acordarea unor facilități să fie suportate de patroni sau furnizori de servicii va avea impact asupra activității de întreprinzător și, în acest sens, proiectul de lege urmează a fi conformat prevederilor art. 3 alin. (2) din Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative, potrivit cărora la elaborarea unui act normativ care reglementează activitatea de întreprinzător se respectă principiile stabilite de Legea nr. 235/2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător.

Adițional, remarcăm că, în corespundere cu prevederile Legii nr. 100/2017 cu privire la actele normative, elaborarea proiectelor de acte normative este precedată de efectuarea studiilor de cercetare, în scopul fundamentării necesității inițierii elaborării unui act normativ. Prin urmare, nota informativă anexată la proiect urmează să includă date ce ar justifica oportunitatea inițiativei lansate, condițiile ce au impus elaborarea proiectului actului normativ și finalitățile urmărite, astfel precum dispun prevederile art. 25 și 30 din legea nominalizată.

Menționăm că realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare considerabile, iar autorii proiectului nu au abordat aspectul acoperirii financiare. Or, potrivit legii, în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare și de altă natură, proiectul de act normativ trebuie să fie însoțit de fundamentarea economico-financiară, cu indicarea cheltuielilor necesare implementării acestuia.

Atragem atenția asupra faptului că doar pentru acordarea dreptului la alocații lunare de stat în cuantum de 500 de lei persoanelor din categoria copiii războiului vor fi necesare suplimentar circa 645,3 mil. lei pe an (107 551 persoane x 500 lei x 12 luni = 645 306 000 lei).

Din considerentul că propunerile expuse pot afecta bugetul public, urmează să fie aplicate cerințele prevăzute la art. 17 alin. (2) din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014, conform cărora „pe parcursul anului bugetar în curs nu pot fi puse în aplicare decizii care conduc la reducerea veniturilor și/sau majorarea cheltuielilor bugetare, dacă impactul financiar al acestora nu este prevăzut în buget”. În plus, potrivit art. 131 alin. (6) din Constituția Republicii Moldova, nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare.

Având în vedere cele menționate, proiectul de lege supus avizării nu se susține.