Secțiunea a II-a.
Obiectivele specifice
11. Dezvoltarea sistemului de coordonare a securității frontaliere, a cooperării interinstituționale în vederea asigurării eficienței și coerenței în acțiuni, precum și a interoperabilității dintre autoritățile și agențiile naționale și internaționale, realizarea schimburilor regulate de informații prin intermediul instrumentelor de cooperare
Cooperarea la nivel național. Scopul colaborării dintre autorități este de a îmbunătăți capacitatea de îndeplinire a sarcinilor în mod adecvat și eficient. Colaborarea se bazează pe legislație și acorduri guvernamentale.
La etapa inițială de implementare a prezentei Strategii se impune o revizuire a sistemului de cooperare între principalii actori cu atribuții în domeniu. Obiectivele prezentei Strategii urmează a fi definite drept prioritare în documentele de cooperare interinstituționale.
Ca urmare a reformei instituționale a Guvernului se conștientizează faptul că autoritățile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat trebuie să depună eforturi comune clar direcționate pentru sporirea eficacității cooperării. Pornind de la atribuțiile sale, Consiliul va asigura monitorizarea calității și capabilității de cooperare a autorităților din sistemul managementului integrat al frontierei de stat.
Cooperarea dintre autoritățile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat se va efectua prin acțiuni coordonate, pentru realizarea măsurilor prevăzute de acordurile de cooperare bilaterale și/sau multilaterale.
Măsurile necesare:
1) revizuirea acordurilor/planurilor de cooperare dintre autorități, inclusiv dintre cele specializate;
2) perfecționarea continuă a procedurilor și formelor de cooperare atît bilaterale, cît și multilaterale.
Sistemul de coordonare a securității frontaliere vizează corelarea activităților specifice, a acțiunilor și operațiunilor de frontieră, a celorlalte activități conexe, precum și cooperarea în cadrul autorităților din sistemul managementului integrat al frontierei de stat, care se realizează prin: monitorizarea continuă a evenimentelor produse la frontiera de stat ori în legătură cu securitatea frontalieră în scopul cunoașterii situației și sporirii capacității de acțiune; organizarea și desfășurarea în comun a acțiunilor și operațiunilor specifice; coordonarea cu alți parteneri a acțiunilor și măsurilor de prevenire și combatere a criminalității transfrontaliere și a migrației ilegale, a altor activități ilicite; desfășurarea activităților de colectare, prelucrare, păstrare și schimb de date și informații; cooperarea interinstituțională, națională și internațională; dezvoltarea și menținerea sistemelor informaționale și de comunicații.
Cooperarea, schimbul de date și informații în domeniul frontalier dintre autoritățile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat, precum și cu centrele de coordonare ale altor state se realizează, la nivel național, prin Sistemul de coordonare a securității frontaliere, care transpune Regulamentul (UE) nr.1052/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2013 de instituire a Sistemului european de supraveghere a frontierelor (în continuare – EUROSUR).
Menținerea capacității de reacție asigură un răspuns concludent la apariția eventualelor situații specifice și de criză la frontieră. Implementarea unui cadru normativ relevant contribuie la stratificarea etapelor/măsurilor de reacție în conformitate cu domeniul specific.
Conștientizarea situației la frontieră asigură întreprinderea la timp a activităților de prevenire, depistare, constatare și cercetare a acțiunilor ilegale la frontiera de stat, precum și de combatere a criminalității transfrontaliere.
Măsurile necesare:
1) dezvoltarea Sistemului de coordonare a securității frontaliere, compatibil cu EUROSUR;
2) asigurarea interoperabilității sistemelor informaționale ale autorităților din sistemul managementului integrat al frontierei de stat;
3) consolidarea mecanismului de colaborare privind schimbul de informații cu autoritățile competente din statele vecine;
4) dezvoltarea mecanismului de punere în aplicare și supraveghere a măsurilor restrictive internaționale;
5) asigurarea conștientizării situației la frontieră în timp real prin dezvoltarea sistemului de telecomunicații radio în standard „TETRA”.
Cooperarea internațională constituie unul dintre pilonii ce fundamentează conceptul de gestionare integrată a frontierelor. Republica Moldova realizează în mare măsură cadrul de cooperare internațională, întreprinde acțiunile planificate și continuă dezvoltarea cooperării cu parteneri internaționali.
Progresele recent înregistrate sînt: semnarea și intrarea în vigoare a Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind controlul în comun al persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor și obiectelor în punctele comune de trecere a frontierei de stat moldo-ucrainene; Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei cu privire la organizarea schimbului de informații privind persoanele și mijloacele de transport cu care persoanele traversează frontiera de stat moldo-ucraineană; a Protocoalelor interinstituționale moldo-ucrainene privind organizarea controlului în comun în punctele comune de trecere „Palanca– Maiaki–Udobnoe”, „Pervomaisk–Cuciurgan” și „Giurgiulești–Reni”, privind schimbul de informații statistice și analitice, precum și privind organizarea și funcționarea punctului de contact la frontiera de stat moldo-ucraineană. Este valorificat, de asemenea, sprijinul Misiunii Uniunii Europene de Asistență la Frontieră pentru Moldova și Ucraina (în continuare – EUBAM) și Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (în continuare – FRONTEX), activități ce produc efecte pozitive și evidente pe latura capacității operaționale a instituțiilor cu atribuții la frontieră.
Pentru perioada ulterioară rămîne a fi prioritară continuarea procesului de negociere și semnare a: Acordului interstatal cu Ucraina privind regimul de frontieră; Protocoalelor privind organizarea controlului în comun în alte puncte de trecere a frontierei moldo-ucrainene; Acordului interstatal cu România privind controlul în comun al persoanelor, mijloacelor de transport și mărfurilor; Acordului privind constituirea și activitățile echipelor mixte de patrulare la frontiera de stat comună; Acordurilor și planurilor de cooperare cu Ucraina, România, alte state-membre ale UE, precum și alte țări terțe.
Măsura necesară: extinderea colaborării dintre autoritățile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat din Republica Moldova și cele omoloage din statele vecine, Uniunea Europeană, Comunitatea Statelor Independente etc., precum și valorificarea mecanismelor de cooperare cu FRONTEX, EUBAM, Interpol, Europol, Centrul Sud-Est European de Aplicare a Legii, Oficiul European de Luptă Antifraudă, Organizația Mondială a Vămilor, Organizația pentru Democrație și Dezvoltare Economică și alte entități regionale și internaționale, a platformelor de cooperare multilaterală, a programelor și a inițiativelor internaționale pe aspecte de securizare a frontierei de stat.
12. Consolidarea capacităților de control al frontierei, de prevenire și combatere a infracționalității transfrontaliere
Supravegherea frontierei. La nivel național, Poliția de Frontieră este instituția responsabilă de supravegherea frontierei Republicii Moldova pe uscat și pe apele de frontieră. În limitele competențelor atribuite prin lege, la realizarea activității vizate participă și alte instituții naționale relevante.
Prin intermediul subdiviziunilor operaționale și tactice, al unităților fixe și mobile ale Poliției de Frontieră se asigură monitorizarea continuă a frontierei de stat, în baza unei analize prealabile de risc.
În activitatea lor specifică, forțele Poliției de Frontieră sînt sprijinite de sisteme de supraveghere fixă și mobilă, precum și de alte mijloace speciale. Vectorul de dezvoltare a supravegherii frontierei constă în asigurarea mentenanței capacităților existente și implementarea în continuare a noilor tehnologii de supraveghere, sisteme informaționale și integrarea acestora cu alte sisteme existente.
Capacitatea de supraveghere pe timp de noapte și dezvoltarea sistemelor aeriene fără pilot sînt principalele domenii de dezvoltare.
Măsurile necesare:
1) dezvoltarea capacităților de supraveghere a frontierei de stat; implementarea noilor tehnologii de supraveghere, a sistemelor de tehnologii informaționale și integrarea acestora cu alte sisteme existente;
2) dezvoltarea conceptului de patrulare comună la frontiera moldo-română și cea moldo-ucraineană;
3) dezvoltarea componentei chinologice prin armonizarea/adaptarea/ revizuirea bazei normative de activitate, instruirea inspectorilor-chinologi și dresarea cîinilor de serviciu;
4) dezvoltarea infrastructurii frontierei de stat și îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru personalul instituțiilor cu competențe nemijlocite la frontiera de stat.
Controlul la trecerea frontierei reprezintă un complex de măsuri efectuate de către Poliția de Frontieră și Serviciul Vamal pentru a autoriza trecerea frontierei de stat de către persoanele și mijloacele de transport, mărfurile și alte bunuri. Asigurarea echilibrului dintre măsurile întreprinse pentru simplificarea proceselor de traversare a frontierei de stat de către persoane și bunuri și măsurile de constrîngere, realizate în scopul prevenirii, depistării și al contracarării criminalității la frontieră rămîne a fi o prioritate și pentru viitor.
Acest obiectiv poate fi atins prin dezvoltarea infrastructurii punctelor de trecere a frontierei de stat; dezvoltarea sistemelor/tehnologiilor informaționale (APIS – Sistemul avansat pentru informații despre pasageri, FRS – Sistem de recunoaștere facială, ANPR – Sistem automatizat de recunoaștere a plăcuțelor cu numere de înmatriculare, E-gates – Sistem automatizat de control al pașapoartelor biometrice etc.); înregistrarea prealabilă la traversarea frontierei de stat; realizarea conceptului maritime single window (Interfața unică de raportare de la nave către autorități); realizarea și implementarea ghișeului unic și a noului Sistem computerizat de tranzit; dezvoltarea mecanismului de recunoaștere mutuală a statutului de agent economic autorizat; continuarea practicii de realizare a controlului în comun cu autoritățile statelor vecine.
Măsurile necesare:
1) dezvoltarea și integrarea sistemelor informaționale, precum și automatizarea procedurilor de control la trecerea frontierei de stat;
2) consolidarea capacităților de contracarare a traficului cu arme de distrugere în masă, a tehnologiilor și materialelor nucleare și radiologice, prin dotarea autorităților competente cu mijloacele și echipamentele necesare și pregătirea personalului pentru utilizarea eficace a acestora;
3) extinderea conceptului de control comun la frontieră cu Ucraina și implementarea acestuia la frontiera cu România;
4) modernizarea infrastructurii punctelor de trecere a frontierei de stat și înzestrarea acestora cu echipament modern și tehnică potrivit necesităților existente;
5) dezvoltarea capacităților autorităților naționale în domeniul controlului fluvial/portuar;
6) asigurarea capacităților minime de supraveghere a sănătății publice în cadrul punctelor de trecere a frontierei de stat, în conformitate cu prevederile Regulamentului sanitar internațional.
Prevenirea și combaterea criminalității, inclusiv desfășurarea operațiunilor în interiorul țării
Necesitatea securizării frontierei Republicii Moldova este determinată de: creșterea în complexitate a infracționalității transfrontaliere, extinderea la nivel internațional a fenomenului criminalității organizate, existența condițiilor favorizante, cum ar fi crizele economice, conflictele sociale, etnice și religioase, precum și proliferarea amenințărilor teroriste la adresa Republicii Moldova.
La nivel național, Poliția de Frontieră, Serviciul Vamal și Poliția dețin competențe și cooperează în domeniul investigațiilor speciale, al urmăririi penale, al analizei riscurilor și al expertizei documentelor, în scopul prevenirii și contracarării infracționalității.
Totuși, actualmente se atestă un nivel scăzut al capacității de investigare a subdiviziunilor din domeniu din cauza deficitului de pregătire a personalului și a lipsei echipamentului.
Avînd în vedere caracterul complex al migrației ilegale și al criminalității transfrontaliere, cooperarea se desfășoară la nivel național și internațional. Autoritățile naționale au creat mecanisme comune în domeniul prevenirii și combaterii criminalității transfrontaliere; actualmente însă există deficiențe de cooperare între structurile specializate, precum și în ceea ce privește coordonarea operațională și schimbul de informații la nivel interinstituțional.
Măsuri necesare:
1) consolidarea și valorificarea mecanismelor de cooperare între autoritățile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat, pentru coordonarea acțiunilor de prevenire și contracarare a migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere; autoritățile cu sarcini operative la frontieră vor constitui grupuri comune interinstituționale (operaționale, de investigații și de căutare), pentru coordonarea sub aspectul rolurilor și responsabilităților, organizarea operațiunilor și investigațiilor comune, elaborarea procedurilor standard de operare pentru activități de interes comun;
2) dotarea tehnică a structurilor de investigații speciale, urmărire penală, expertiză a documentelor în vederea consolidării capacităților acestora; dezvoltarea capacității profesionale a ofițerilor specializați prin formarea și participarea la activități relevante din țară și din străinătate;
3) intensificarea și extinderea cooperării cu structurile corespondente din alte state, cu misiunile diplomatice și consulare ale Republicii Moldova, ale țărilor de origine și terțe cu risc migrator, cu organismele europene și ale Organizației Națiunilor Unite (ONU), în vederea desfășurării de operațiuni comune, a schimbului de informații și analizei de risc.
13. Dezvoltarea capacităților de participare a autorităților din sistemul managementului integrat al frontierei de stat la misiuni și operațiuni internaționale
În contextul realizării Politicii de securitate și apărare comună a Uniunii Europene, Republica Moldova participă activ la misiuni și operațiuni internaționale, operate sub mandatul ONU sau al UE.
Inițiativele vizate aduc beneficii la dezvoltarea relațiilor bilaterale între țările participante și contribuie nemijlocit la promovarea stabilității și securității globale și regionale, ceea ce are o influență pozitivă asupra creșterii nivelului de securitate în Republica Moldova.
Avînd în vedere caracterul preponderent militar al misiunilor la care Republica Moldova participă, capacitățile autorităților din sistemul managementului integrat al frontierei de stat sînt mai puțin dezvoltate pentru a fi antrenate în misiuni și operațiuni internaționale polițienești și civile.
La nivel național, cadrul juridic prestabilit pentru îndeplinirea angajamentelor asumate de către Republica Moldova în cadrul Cartei ONU, a tratatelor încheiate cu UE, cu alte organizații internaționale și state străine care să contribuie la menținerea păcii, a securității și a stabilității internaționale, la supremația legii și respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului este reglementat prin Legea nr. 219/2015 privind participarea Republicii Moldova la misiuni și operații internaționale, Hotărîrea Guvernului nr.1009/2012 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de participare a Poliției de Frontieră la misiuni și operațiuni internaționale, precum și Ordinul ministrului afacerilor interne nr.43/2018 privind aprobarea Regulamentului privind recrutarea, selectarea, pregătirea, desemnarea și participarea personalului Ministerului Afacerilor Interne la misiuni și operațiuni internaționale.
Participarea în cadrul operațiunilor de frontieră internaționale rămîne a fi una dintre prioritățile naționale, deoarece reprezintă o dovadă a aspirațiilor statului în promovarea ideilor păcii, stabilității și securității atît în interiorul țării, cît și peste hotarele ei, devenind astfel un stat ce contribuie la fortificarea securității regionale.
Măsurile necesare:
1) ajustarea, elaborarea, aprobarea și punerea în aplicare a cadrului normativ în domeniu cu referire la misiunile și operațiunile internaționale;
2) consolidarea capacităților instituționale de pregătire a personalului pentru aplicare și participare în cadrul misiunilor și operațiunilor internaționale, precum și instruirea acestora în baza unor programe speciale comune ale autorităților de resort care deleagă angajați la operațiuni și misiuni internaționale.
14. Consolidarea domeniului analitic și amplificarea rolului analizei de risc în procesul decizional
Scopul sistemului de analiză a riscurilor în gestionarea frontierelor este de a sprijini procesul de luare a deciziilor la toate nivelurile organizaționale și de a asigura utilizarea flexibilă și eficientă a resurselor și concentrarea eforturilor în zonele în care riscurile sînt cele mai ridicate.
La nivel național au existat premise suficiente pentru a consolida domeniul prin dezvoltarea cadrului regulator, prin instituirea subdiviziunilor responsabile, precum și prin asigurarea interacțiunii sistematice între acestea.
La momentul actual, este asigurată funcționalitatea Grupului comun de analiză a riscurilor în domeniul combaterii criminalității transfrontaliere, a traficului de ființe umane și a migrației ilegale, la care participă Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informații și Securitate, Procuratura Generală și Serviciul Vamal.
Totodată, tendințele de evoluție a principalelor riscuri la frontieră și tablourile situaționale în domeniul criminalității transfrontaliere sînt descrise în produsele analitice elaborate inclusiv în comun cu experții unităților de analiză a riscurilor din România, Ucraina, FRONTEX și EUBAM.
Acțiunile de cooperare în domeniul analizei de risc urmează a fi dezvoltate și în continuare cu statele vecine.
În vederea consolidării și dezvoltării sistemului de analiză a riscurilor, urmează a fi dezvoltat cadrul de cooperare între autoritățile cu atribuții în domeniu la nivel regional, prin dezvoltarea activității grupurilor comune de lucru interinstituționale privind migrația ilegală, traficul de ființe umane și criminalitatea transfrontalieră.
Măsurile necesare:
1) consolidarea sistemului de analiză a riscurilor prin dezvoltarea activității grupurilor comune de lucru interinstituționale;
2) elaborarea produselor analitice bazate pe CIRAM (Common Integrated Risk Analysis Model).
15. Eficientizarea acțiunilor statului în domeniul migrației, returnării și al readmisiei, precum și a acțiunilor de asistență a persoanelor care solicită protecție internațională
Eficientizarea acțiunilor statului în domeniul migrației, returnării și readmisiei
Una dintre prerogativele Ministerului Afacerilor Interne ține de controlul legalității intrării, șederii și aflării străinilor pe teritoriul Republicii Moldova, precum și aplicarea corespunzătoare a instrumentului readmisiei, a măsurilor de îndepărtare și a celor restrictive. Combaterea migrației ilegale ține de domeniul unor activități comune promovate de către toate autoritățile publice cu competențe în domeniu, împreună cu statele Uniunii Europene, țările vecine, statele de origine și de destinație pentru migranții în/din Republica Moldova. La etapa actuală, Republica Moldova s-a aliniat la politicile Uniunii Europene din domeniul respectiv.
Măsurile necesare:
1) consolidarea capacităților de depistare și îndepărtare a migranților ilegali la traversarea frontierei sau în interiorul țării pentru asigurarea unui sistem eficient și funcțional;
2) consolidarea cooperării în domeniul readmisiei persoanelor, continuarea consultărilor bilaterale și negocierea acordurilor de readmisie, în special cu statele cu un potențial migrațional sporit, în scopul reducerii numărului migranților ilegali;
3) creșterea gradului de informare și conștientizare a străinilor cu privire la riscurile migrației ilegale.
Acordarea asistenței persoanelor care solicită protecție internațională
Ca urmare a circumstanțelor dificile de astăzi, tot mai mulți oameni își părăsesc țara de origine pentru a cere protecție internațională, conform Convenției de la Geneva din 1951 privind statutul refugiaților. În acest sens, pentru a gestiona frontiera statului într-o manieră coordonată, care să asigure securitatea și facilitarea circulației persoanelor, acțiunile autorităților trebuie să fie bazate pe principiile respectării depline a drepturilor omului și a principiilor statului de drept.
Republica Moldova dispune de instrumente juridice și instituționale de funcționare a sistemului de azil, în mare parte racordate la cerințele dreptului internațional. Legislația determină modul de acordare a unei forme de protecție (statut de refugiat, protecție umanitară, protecție temporară, azil politic).
Acest obiectiv are drept scop consolidarea cooperării dintre autoritățile cu responsabilități în domeniu, pentru a asigura acordarea protecției internaționale de cea mai înaltă calitate tuturor persoanelor care au solicitat o formă de protecție din partea statului Republicii Moldova.
Măsurile necesare:
1) perfecționarea cadrului legal în domeniul azilului;
2) consolidarea capacităților de acordare a asistenței persoanelor care solicită protecție internațională din partea statului Republica Moldova.
16. Instituirea și consolidarea mecanismelor de asigurare a calității la nivelul autorităților din sistemul managementului integrat al frontierei de stat, precum și a mecanismelor naționale de evaluare și punere în aplicare a legislației în domeniul gestionării frontierei
Obiectivul specific vizat urmează a fi implementat odată cu crearea și punerea în aplicare a cadrului regulator și instituțional relevant, aferent domeniului managementului integrat al frontierei de stat, conform reglementărilor UE adaptate la situația din Republica Moldova. Acest obiectiv presupune, în primul rînd, constituirea mecanismelor viabile de evaluare și control al calității și conformității proceselor, procedurilor, legislației și altor componente realizate la nivel național, cu cele efectuate și puse în aplicare la nivelul UE în domeniul managementului integrat al frontierei de stat.
Chiar dacă anterior au fost realizate evaluări de sistem la nivelul Republicii Moldova cu participarea experților internaționali, acestea au fost realizate fragmentar și au țintit scopuri separate, nefiind evaluată situația de ansamblu. Astfel de evaluări au fost realizate mai ales în procesul de reorganizare și restructurare instituțională prin care au trecut autoritățile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat.
În vederea evaluării calității serviciilor prestate, s-au organizat și unele instruiri, dar care au fost într-un număr nesemnificativ și pentru un cerc restrîns de persoane, din care puține au mai rămas să activeze.
Altfel spus, prin acest obiectiv specific se urmărește, în primul rînd, instruirea personalului în domeniile aplicării legislației, standardelor și recomandărilor UE și aplicării mecanismelor de evaluare aferente managementului frontalier, precum și instituirea de grupuri/echipe de lucru interinstituționale (angajați ai Poliției de Frontieră, Serviciului Vamal, Biroului migrație și azil etc.), care vor evalua sistematic situația în baza unor criterii prestabilite, vor elabora rapoarte și vor înainta recomandări corespunzătoare pentru îmbunătățirea activității, precum și vor urmări modul în care acestea sînt îndeplinite.
Accentul prioritar va fi pus pe calitatea organizării controalelor la frontieră, asigurarea securității persoanei la traversarea frontierei, precum și pe respectarea drepturilor fundamentale ale omului.
Măsurile necesare:
1) instituirea unui mecanism de evaluare la nivel național, în vederea verificării aplicării de către autorități a legislației UE, a recomandărilor și a bunelor practici din domeniul managementului integrat al frontierei de stat;
2) aplicarea aquis-ului, a recomandărilor și a bunelor practici ale UE într-o manieră uniformă și constantă.
17. Consolidarea mecanismului sectorial de accesare și implementare a programelor și proiectelor internaționale de asistență tehnică și investițională în domeniul managementului integrat al frontierei de stat
Capacitatea redusă de absorbție a fondurilor externe alocate în sectorul public, mai cu seamă în sectorul de securitate, este cauzată de mai mulți factori, cum ar fi fluctuația de personal, mecanismele interne birocratice de programare, coordonare și utilizare ineficientă a asistenței oferite, limitarea în acțiuni a actorilor neguvernamentali.
De asemenea, în condițiile situației economice actuale și bugetului auster, consumarea investițiilor externe de către actorii sectorului de securitate devine mai puțin importantă decît implementarea proiectelor investiționale care aduc venit pentru stat.
Deschiderea fondurilor externe și a partenerilor de dezvoltare pentru sectorul de securitate națională și pentru autoritățile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat, ca parte componentă a acestuia, creează premise pentru abordarea pragmatică a domeniului de referință, avînd ca rezultat scontat creșterea considerabilă a capacității instituționale prin intermediul transferului de tehnologii moderne din exterior, precum și investiții în infrastructură din contul surselor extrabugetare.
Consiliul va asigura interacționarea activă cu partenerii de dezvoltare, societatea civilă și alți actori interesați în vederea dezvoltării cooperării și parteneriatelor, precum și a asigurării acoperirii financiare a activităților din cadrul Strategiei.
Măsura necesară: consolidarea potențialului instituțiilor naționale de identificare, accesare și implementare corespunzătoare a programelor și proiectelor de asistență externă.
18. Consolidarea domeniului de management al resurselor umane, dezvoltarea și perfecționarea domeniului de formare profesională a angajaților autorităților din sistemul managementului integrat al frontierei de stat
Politicile de cadre aplicate de către autoritățile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat trebuie să răspundă pe deplin tendințelor de dezvoltare strategică a instituțiilor atît în mod particular, cît și ca parte integrată în domeniul managementului integrat al frontierei de stat, sarcina de bază fiind asigurarea domeniilor din gestiune cu numărul necesar de angajați profesioniști, în conformitate cu cele mai bune practici.
În acest context, dezvoltarea managementului resurselor umane trebuie să cunoască două căi esențiale de dezvoltare în paralel, asigurarea necesarului de angajați și dezvoltarea profesională a angajaților.
Una dintre problemele de bază cu care se confruntă autoritățile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat este anume insuficiența de personal, în special în cadrul Poliției de Frontieră și Serviciului Vamal.
Ajustarea numărului de angajați este necesar, în special pentru consolidarea capacității de control al frontierei pe segmentul central.
Consolidarea sistemului de formare profesională a angajaților trebuie să sporească abilitățile tehnice, cognitive și interpersonale a acestora, fiind un element-cheie care contribuie la calitatea controlului frontierei de stat.
Măsurile necesare:
1) ajustarea numărului de angajați antrenați la controlul frontierei de stat (conform necesarului);
2) eficientizarea sistemelor de pregătire a personalului pe baza Curriculei de bază comune.