DECIZIE nr. 22/146 din 24.06.2021   CONSILIUL AUDIOVIZUALULUI   publicat 23.07.2021

cu privire la examinarea rezultatelor monitorizării postului de televiziune „Jurnal TV”, urmare a sesizării dlui Alexandru Statnîi

În vigoare din 24.06.2021
pe legis.md/decizie/2021/22-146-ca
Trimiteri: 29 legate   1 nerezolvată

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md.

Nerezolvate (1)

La data de 1 iunie 2021, pe adresa Consiliului Audiovizualului a parvenit plângerea f/nr. din aceeași dată din partea dlui Alexandru Statnîi, prin care invocă faptul că persoane necunoscute, ulterior prezentându-se ca jurnaliști de la „Jurnal TV”, i-au adresat întrebări referitoare la imobilul pe care îl deține cu drept de proprietate: „în care locuiesc eu cu familia mea și familia fratelui meu, Roman Statnîi, care este fost procuror și la moment este vizat în două cauze penale”, totodată, exprimându-și indignarea precum că jurnaliștii l-au filmat pe fratele său fără acordul în prealabil al acestuia.

Totodată, Alexandru Statnîi nu specifică în cadrul cărui program audiovizual a fost difuzat subiectul la care face referire în plângerea sa. În acest sens, este oportun de menționat că, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (5) din Codul serviciilor media audiovizuale, controlul conținutului serviciilor media audiovizuale înainte de difuzarea acestora este interzis.

La data de 3 iunie 2021, pe adresa Consiliului Audiovizualului a mai parvenit o plângere f/nr. din aceeași dată din partea dlui Alexandru Statnîi (care completează plângerea din 01 iunie 2021), prin care invocă aceleași obiecții, dar cu specificarea că postul de televiziune „Jurnal TV” a difuzat, în cadrul buletinului de știri din 02.06.2021, ora 19:00, „Imagini video și informații despre familia Statnîi, fără acordul acestora”.

Petiționarul mai susține că informațiile prezentate de postul de televiziune „Jurnal TV” nu corespund realității, au fost interpretate tendențios, pentru a-i denigra imaginea și onoarea fratelui său, nu s-a făcut delimitare între date concrete și cele obținute din surse neverificate, persoanele despre care s-a făcut materialul sunt persoane private și filmările au fost făcute în spații private fără acordul proprietarului.

Alexandru Statnîi mai afirmă că informația prezentată este una falsă din motiv că el niciodată nu a fost angajat la „Olimp Statnîi”, iar construcția a durat mai mult decât este indicat în material.

În acest sens, petiționarul invocă nerespectarea de către autorii materialului a art. 11 alin. (3) și art. 13 din Codul serviciilor media audiovizuale și, totodată, face trimitere la Codul civil, la Constituția Republicii Moldova, la Legea privind accesul la informație, la Legea cu privire la libertatea de exprimare, la Codul administrativ și CEDO.

În contextul celor expuse, Alexandru Statnîi solicită examinarea prezentei plângeri și aplicarea sancțiunilor ce se impun pentru comiterea încălcărilor de la art. 11 și 13 din Codul serviciilor media audiovizuale; informarea despre rezultatele examinării prezentei plângeri și întreprinderea măsurilor legale ce se impun pentru excluderea hărțuirii ulterioare a subsemnatului, pentru depunerea acestei plângeri.

În temeiul prevederilor art. 83 alin. (2) din Codul serviciilor media audiovizuale, precum și în scopul examinării obiective a tuturor circumstanțelor sesizate, Consiliul Audiovizualului a solicitat, prin scrisoarea nr. 730 din 9 iunie 2021, ÎCS „REFORMA ART” SRL, fondatoarea postului de televiziune „Jurnal TV”, prezentarea opiniei asupra celor invocate în plângerea dlui Alexandru Statnîi.

Prin scrisoarea nr. 081-R/21-E din 11 iunie 2021, ÎCS „REFORMA ART” SRL a comunicat următoarele: „De la început accentuăm că vom lăsa fără apreciere toate insinuările petentului ce nu pot constitui obiect de examinare, prin prisma competențelor Consiliului, dat fiind că marea lor majoritate țin de pretinsa lezare a onoarei, demnității, dar și de o pretinsă atentare la viața privată, și ne vom expune doar sub aspectul referitor la presupusa încălcare a prevederilor Codului serviciilor media audiovizuale. Art. 11 alin. (3) din Codul serviciilor media audiovizuale stabilește că furnizorii de servicii media sunt obligați să respecte legislația cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, precum și dreptul la respectarea și ocrotirea vieții intime, familiale și private. Pentru presupusa derogare de la această normă prin Codul serviciilor media audiovizuale și sunt stabilite sancțiuni, iar aceste fapte se constată și se examinează în temeiul Legii privind libertatea de exprimare, ele depășind competențele Consiliului Audiovizualului”.

Furnizorul de servicii media a mai declarat că la redactarea reportajului menționat s-a ținut cont de prevederile art. 13 din Codul serviciilor media audiovizuale, precum și alte prevederi relevante. Astfel, ÎCS „REFORMA ART” SRL susține: „Raționamentul efectuării investigației jurnalistice a avut ca fundament interesul public sporit față de situația ex-procurorului Roman Statnîi, asupra căruia planează suspiciuni întemeiate de implicare în activități infracționale… Suspiciunea a fost accentuată și de faptul că, în cadrul dosarului penal ce îl vizează, a fost sechestrată o casă ce din punct de vedere juridic nu îi aparține, dar este folosită de el și familia sa. Mai mult, s-a atestat necorespunderea evidentă dintre informația cadastrală aferentă acestui imobil (cea are suprafața înregistrată de 54 m.p.) cu situația reală, potrivit căreia imobilul are trei niveluri și o suprafață probabilă de peste 500 m.p.

Publicul larg a fost informat obiectiv despre toate aceste situații, fiind prezentate pozițiile persoanelor vizate: Alexandru Statnîi, Roman Statnîi, apărătorul său, precum și toate relatările legate de subiectul investigației s-au fundamentat pe documente oficiale, la care am făcut referire, pe informații publice (de exemplu, Google Eart), publicațiile anterioare din presă etc. Dimpotrivă, frații Statnîi au refuzat să se expună pe marginea investigației, au amenințat cu judecata, situație ce nu ne poate fi imputată, atât timp cât am reprodus fidel ceea ce au dorit ei să comunice…

O parte din informațiile prezentate în cadrul investigației parvin de la surse anonime, care nu au dorit să le divulgăm identitatea, iar referirea la ele a fost în modul corespunzător, fără a menționa numele sau denumirea lor, dat fiind și garanțiile legale de protejare a identității surselor noastre. Petiționarul, cu toate că a făcut referire la niște reglementări legale, nu a menționat cum ele pot fi raportate la prezentul reportaj, atât timp cât conținutul investigației nu deviază de la nicio normă legală.

În fapt, rezultatele investigației jurnalistice și developările rezultate din aceasta, înțelegem că ele nu au convenit familiei Statnîi, motiv din care, pentru a se răzbuna pe noi și a ne intimida, aceștia au înaintat mai multe plângeri în adresa unor autorități, miza fiind pedepsirea noastră pentru reportajul realizat.

Consiliul Audiovizualului urmează să țină cont de acest scop al semnatarului petiției și să acționeze în consecință, statuând ferm asupra inadmisibilității imixtiunii în politica editorială a unui furnizor de servicii media, precum și asupra inadmisibilității pedepsirii unui furnizor de servicii media pentru investigațiile jurnalistice realizate”.

Respectiv, ÎCS „REFORMA ART” SRL solicită respingerea sesizării, ca neîntemeiată.

În conformitate cu prevederile art. 75 alin. (4) lit. a) și art. 83 alin. (3) lit. c) din Codul serviciilor media audiovizuale, Consiliul Audiovizualului a efectuat monitorizarea postului de televiziune „Jurnal TV” prin prisma celor invocate în plângerile dlui Alexandru Statnîi.

Rezultatele monitorizării au atestat că la data de 2 iunie 2021, postul de televiziune „Jurnal TV” a difuzat, în cadrul buletinului de știri de la ora 19:00, un reportaj cu titlul „Căsuța de vacanță” a lui Roman Statnîi. Materialul realizat este o investigație jurnalistică despre fostul procuror anticorupție Roman Statnîi, care locuiește într-o casă de lux din suburbia Chișinăului, ce nu se regăsește în declarațiile sale de avere, fiind înregistrată pe fratele acestuia – Alexandru Statnîi. Conform celor relatate de reporteri, locuința familiei Statnîi, care, potrivit documentelor cadastrale, este o căsuță de vacanță cu o suprafață de 54 m.p., în realitate este o construcție amplă cu trei niveluri, a cărei suprafață este de două ori mai mare decât cea indicată, iar la finele anului 2020, casa a fost pusă sub sechestru într-un dosar în care Statnîi este bănuit de escrocherie în proporții deosebit de mari și exces de putere.

În cadrul subiectului a fost publicat documentul de la „Agenția Servicii Publice” –Departamentul Cadastru, conform căruia terenul și imobilul aparțin lui Alexandru Statnîi, fratele ex-procurorului Roman Statnîi.

Este de specificat că reportajul în cauză conține imagini video în care reporterul postului de televiziune „Jurnal TV” a mers la fața locului, încercând a obține pozițiile dlor Roman și Alexandru Statnîi, însă ambii au refuzat să răspundă la întrebările jurnalistului.

De asemenea, în cadrul materialului jurnalistic, prin intermediul telefonului, și-a expus opinia avocatul lui Roman Statnîi, care a venit cu explicații referitoare la subiectul ce ține de construcția imobilului: „Real, la Cadastru a fost înregistrată o casă care avea 54 m.p. După care casa a fost demolată și construită o altă casă cu o suprafață, poate, de trei sau patru ori mai mare, dar care încă nu a fost înregistrată la Cadastru... Casa este înregistrată pe un frate de-a domnului Statnîi... Eu presupun că casa a fost construită din banii ambilor frați”.

Conform art. 73 din Codul serviciilor media audiovizuale, Consiliul Audiovizualului este garant al interesului public în domeniul audiovizualului, iar interesul public în domeniul audiovizualului reprezintă interesul pentru asigurarea unei informări pluraliste și obiective a populației, un interes superior în raport cu interesele politice, economice, comerciale, ideologice sau de altă natură.

Totodată, este de specificat că art. 15 alin. (1) din Legea cu privire libertatea de exprimare stipulează expres: „Persoana care se consideră defăimată poate solicita, prin cerere prealabilă, autorului informației și/sau persoanei juridice care a răspândit-o rectificarea sau dezmințirea informației defăimătoare, acordarea dreptului la replică sau exprimarea scuzelor și compensarea prejudiciului cauzat”.

În cadrul dezbaterilor publice, președinta Consiliului Audiovizualului, Ala Ursu-Antoci, a declarat că la realizarea reportajului furnizorul de servicii media a respectat toate rigorile, ba chiar mai mult, a solicitat de nenumărate ori poziția, astfel, nu este clar care sunt pretențiile față de acest furnizor.

La rândul său, membra Consiliului Audiovizualului, Tatiana Buraga, a specificat că odată ce petiționarul consideră că informațiile nu au fost prezentate corect, există prevederi legale care asigură dreptul la replică, respectiv acesta se poate adresa nemijlocit furnizorului de servicii media audioviuale.

Membra Consiliului Audiovizualului, Larisa Manole, a opinat că investigația jurnalistică a corespuns tuturor rigorilor deontologice, fapt pentru care nu vede motive de a admite plângerea dlui Alexandru Statnîi.

În temeiul celor constatate și în conformitate cu prevederile Codului serviciilor media audiovizuale, adoptat prin Legea nr. 174 din 08.11.2018, Consiliul Audiovizualului

DECIDE:

1. A lua act de rezultatele monitorizării postului de televiziune „Jurnal TV” (PRO (9) UNANIM – A. URSU-ANTOCI, T. BURAGA, A. COZMA, L. MANOLE, C. MIHALACHE, I. ROBU, Iu. ROȘCA, D. VICOL și L. VIZIRU).

2. A respinge plângerea f/nr. din 1 iunie 2021 (completată prin plângerea din 3 iunie 2021), din partea dlui Alexandru Statnîi (PRO (9) UNANIM – A. URSU-ANTOCI, T. BURAGA, A. COZMA, L. MANOLE, C. MIHALACHE, I. ROBU, Iu. ROȘCA, D. VICOL și L. VIZIRU).

3. Prezenta decizie poate fi contestată cu o cerere prealabilă la Consiliul Audiovizualului în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei. În ordine de contencios administrativ, decizia poate fi contestată la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (MD-2068, mun. Chișinău, str. Kiev nr. 3), în termen de 30 de zile din data comunicării răspunsului cu privire la cererea prealabilă sau din data expirării termenului prevăzut pentru soluționarea acesteia.

4. Controlul asupra executării prezentei decizii îl exercită Direcția monitorizare TV.

5. Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării și va fi publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova și pe pagina web a Consiliului Audiovizualului.

PREȘEDINTE Ala URSU-ANTOCI

Nr. 22/146. Chișinău, 24 iunie 2021.