HOTĂRÂRE nr. 43 din 26.03.2021   PARLAMENTUL   publicat 17.04.2021

privind Raportul anual 2018 al Curții de Conturi asupra administrării și întrebuințării resurselor financiare publice și a patrimoniului public și Raportul anual 2019 al Curții de Conturi asupra administrării și întrebuințării resurselor financiare publice și a patrimoniului public

În vigoare din 26.03.2021
pe legis.md/hotarare/2021/43-parlament
Trimiteri: 2 legate

În temeiul art. 6 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 260/2017 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a Republicii Moldova,

Parlamentul adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. – Se ia act de Raportul anual 2018 al Curții de Conturi asupra administrării și întrebuințării resurselor financiare publice și a patrimoniului public și de Raportul anual 2019 al Curții de Conturi asupra administrării și întrebuințării resurselor financiare publice și a patrimoniului public.

Art. 2. – Se constată:

– preocuparea redusă și nesatisfăcătoare a conducerii autorităților publice centrale și locale asupra instituirii și implementării sistemului de control intern managerial, care este direct proporțională cu neregulile, erorile și fraudele admise la gestionarea mijloacelor financiare și a patrimoniului public;

– majoritatea ministerelor auditate au obținut opinii de audit calificate asupra rapoartelor privind situațiile financiare consolidate, în care se indică o rată înaltă de erori în evidența contabilă și raportarea financiară;

– existența carențelor în cadrul normativ privind evidența contabilă și privind raportarea financiară, aplicabil în sectorul public, care au efecte negative asupra calității evidenței contabile și asupra întocmirii corecte și fidele a situațiilor financiare, în baza cărora sunt luate decizii privind stabilirea alocațiilor, subsidiilor, investițiilor etc.;

– circa 80% dintre entitățile auditate înregistrează nereguli privind ținerea evidenței contabile, inclusiv: privind reflectarea cheltuielilor aferente remunerării muncii, uzurii/amortizării mijloacelor fixe; privind contabilizarea activelor nemateriale și a valorii capitalului social al statului, a terenurilor aflate în folosință, a valorii creanțelor și a datoriilor; privind aplicarea corectă a regulilor de recunoaștere și clasificare a bunurilor; privind efectuarea inventarierii etc.;

– în mare parte, eficiența și economicitatea gestionării banilor publici la realizarea obiectivelor instituționale sunt afectate de existența unui proces defectuos al planificării și al desfășurării achizițiilor publice;

– iresponsabilitatea fondatorilor, precum și lipsa/insuficiența monitorizării gestionării eficiente și eficace a bunurilor statului transmise în gestiune afectează integritatea patrimoniului și permit gestionarea frauduloasă a acestuia, persistând riscul major de prejudiciere a statului;

– ignorarea de către persoanele responsabile din cadrul autorităților/instituțiilor publice a rigorilor elementare în materie de administrare prudentă și economă a bunurilor statului, creându-se astfel premise pentru apariția riscurilor iminente de dezintegrare și înstrăinare a bunurilor respective;

– existența unui șir de probleme sistemice, factori de risc și neconformități, care au impact negativ asupra eficienței și eficacității utilizării resurselor financiare alocate/utilizate în domeniul tehnologiilor informaționale, precum și existența riscurilor de fraudă, a riscurilor privind securitatea și integritatea datelor prelucrate prin intermediul sistemelor informaționale;

– preocuparea insuficientă a autorităților de toate nivelurile în materie de sustenabilitate și oportunitate a investițiilor capitale, care duce la imobilizarea/dezafectarea mijloacelor bugetare în obiectele în curs de execuție, la degradarea fizică și morală a construcțiilor nefinalizate, acțiuni care contravin principiilor bunei guvernări;

– omisiunea conformării entităților auditate privind implementarea integrală a recomandărilor Curții de Conturi, iar drept consecință, nu sunt eliminate neregulile, abaterile și carențele constatate în cadrul misiunilor de audit desfășurate anterior, acestea transformându-se în probleme sistemice.

Art. 3. – Guvernul:

– va dispune autorităților/instituțiilor publice să întreprindă acțiuni punctuale privind implementarea integrală a recomandărilor Curții de Conturi;

– va organiza ședințe de lucru în cadrul cărora vor fi examinate rapoartele Guvernului privind executarea bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat și a fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală, precum și rapoartele financiare ale ministerelor pentru exercițiul bugetar expirat, în lumina constatărilor, opiniilor și concluziilor Curții de Conturi;

– va examina în ședință de Guvern rapoartele anuale pentru anii 2019 și 2020 privind controlul financiar public intern, cu audierea factorilor responsabili de implementarea Planului de acțiuni pentru implementarea Programului de dezvoltare a controlului financiar public intern pentru anii 2018–2020;

– va iniția modificarea cadrului normativ privind evidența contabilă și raportarea financiară, aplicabil în sectorul public, cu scopul de a remedia carențele existente, în special cele care necesită soluționare urgentă;

– va asigura respectarea de către autoritățile publice a calendarului bugetar, în special în ceea ce ține de elaborarea și prezentarea în Parlament a politicilor fiscale și bugetare, de diminuarea datoriei publice, contribuind astfel la consolidarea sustenabilității finanțelor publice;

– va revalorifica politicile investiționale în vederea corelării priorităților sectoriale cu resursele financiare disponibile pentru lucrări de construcție la obiectivele cu grad înalt de finalizare, eliminând astfel irosirea fondurilor publice;

– va solicita Agenției Proprietății Publice și Agenției Servicii Publice întreprinderea unor acțiuni punctuale și coerente pentru evaluarea/reevaluarea și înregistrarea/reînregistrarea drepturilor patrimoniale asupra bunurilor imobile proprietate publică, cu scopul de a asigura integritatea bunurilor respective;

– va dispune entităților publice auditate să publice pe paginile web ale acestora rapoartele auditului public extern și informația privind executarea recomandărilor Curții de Conturi;

– va informa Parlamentul, până la data de 1 septembrie 2021, despre implementarea măsurilor prevăzute de prezentul articol.

Art. 4. – Procuratura Generală, în termen de 2 luni, va informa Parlamentul despre rezultatele examinării materialelor transmise de către Curtea de Conturi în anii 2016–2020.

Art. 5. – Centrul Național Anticorupție, în termen de 2 luni, va informa Parlamentul despre rezultatele examinării materialelor transmise de către Curtea de Conturi în anii 2016–2020.

Art. 6. – Curtea de Conturi:

– va continua procesul de dezvoltare a auditului public extern prin consolidarea capacităților instituționale ale acesteia în calitate de instituție supremă de audit;

– va asigura, prin activitățile de audit realizate, analiza evoluției în dinamică a problemelor sistemice perpetuate în procesul de administrare și utilizare a resurselor financiare publice și a patrimoniului public.

Art. 7. – Comisia de control al finanțelor publice:

– va elabora planul de audieri ale rapoartelor de audit public extern pentru anul 2021, corelat cu programul anual al activităților de audit ale Curții de Conturi;

– va promova proiecte de legi menite să contribuie la obținerea unui impact substanțial în urma realizării auditului public extern, la îmbunătățirea standardelor de guvernanță și la responsabilizarea conducerii entităților publice;

– va continua practica desfășurării audierilor publice pentru aplicarea instrumentelor controlului parlamentar asupra funcționării eficiente a instituțiilor publice și asupra gestionării resurselor alocate de la bugetul public național.

Art. 8. – Monitorizarea executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Comisiei de control al finanțelor publice.

Art. 9. – Prezenta hotărâre intră în vigoare la data adoptării.

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Zinaida GRECEANÎI

Nr. 43. Chişinău, 26 martie 2021.