Aprobat: prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr. 53 din 23 noiembrie 2012
RAPORTUL auditului bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale şi gestionării patrimoniului public din raionul Cahul pe anul 2011
II.
CONSTATĂRI, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Obiectivul I: Au evaluat, prognozat și administrat UAT veniturile bugetare în conformitate cu Legea privind finanţele publice locale şi cu alte acte normative în vigoare?
Reieşind din reglementările Legii nr.397-XV din 16.10.2003, autorităţile administraţiei publice ale UAT din raion sînt responsabile de asigurarea procesului bugetar, conform clasificaţiei bugetare unice. În conformitate cu Regulamentul de activitate, aceste atribuţii revin DGF, care asigură estimarea veridică şi economic fundamentată a veniturilor şi cheltuielilor bugetelor UAT, precum şi ajustarea la indicatorii de dezvoltare social-economică a unităţii administrativ-teritoriale respective. De asemenea, DGF este responsabilă de iniţierea, adoptarea şi realizarea planului organizatoric de elaborare a proiectului bugetului şi, în special, de evaluarea bazei de impozitare aferente veniturilor bugetare generale, inclusiv în bugetele locale, precum şi de estimarea cheltuielilor destinate finanţării acţiunilor de importanţă locală. În procesul elaborării şi executării bugetului UAT de nivelul II, DGF colaborează cu Inspectoratul fiscal de stat teritorial, Trezoreria teritorială din cadrul Ministerului Finanţelor, organele abilitate cu funcţii de control din subordinea ministerului nominalizat, precum şi cu alte instituţii şi organizaţii.
Deficienţele constatate de audit în procesele de estimare bugetară şi de administrare a veniturilor proprii ale UAT (de nivelul I şi nivelul II) din raion sînt generate, în principal, de: lipsa instrumentelor analitice şi reglementărilor privind evaluarea şi stabilirea indicatorilor fiscali; conlucrarea ineficientă între diferite autorităţi (DGF, primării şi IFS Cahul); interpretarea eronată de către unii factori responsabili a normelor şi prevederilor legale la determinarea bazei de impozitare pe unele taxe locale; neelaborarea şi neimplementarea unor proceduri ale controlului intern în diferite subdiviziuni ale AAPL , unele cerinţe fiind expuse și în Regulamentele de activitate a acestora.
De menționat că un impediment în procesul de estimare bugetară îl constituie imposibilitatea evaluării unor indicatori ce țin de baza de impozitare la nivelul UAT (impozitul pe venit și impozitul pe proprietate) în mod operativ și cu exactitate[12]. Potrivit constatărilor de audit, DGF urmează să îmbunătăţească procesul de planificare a veniturilor bugetare, precum și monitorizarea executării acestora. Unele decizii privind aprobările și modificările de rigoare nu au la bază justificări relevante. În contextul celor indicate, este necesar de menţionat că lipsa unei informaţii exhaustive şi credibile referitor la unele din principalele componente ale bazei de impozitare (fondul de salarizare în ansamblu, fondul funciar, fondul imobiliar) atît la DGF, IFS, cît şi la primăriile din raion, precum şi disfuncţionalitatea reglementărilor existente în domeniu au generat un sistem defectuos în materie de evaluări/prognozări ale veniturilor bugetare, care se exprimă prin: neplanificarea sau planificarea necorespunzătoare a unor tipuri de venituri, ceea ce a influenţat în mod neadecvat mărimea transferurilor pentru susţinerea financiară a teritoriului, existenţa discrepanţelor semnificative dintre indicii prognozaţi şi cei executaţi.
Constatările de audit relevă că AAPL din raionul Cahul nu au fost motivate pentru extinderea şi consolidarea bazei de impozitare, fapt ce limitează sursele de formare a finanţelor teritoriilor administrate, acestea fiind compensate din contul majorării mărimii transferurilor pentru susţinerea financiară a teritoriului. În procesul de elaborare şi estimare a proiectelor bugetelor UAT pe anul 2011, DGF și unele AAPL (de nivelul I și nivelul II) din raion au subestimat veniturile bugetare cu circa 5,5 mil.lei, inclusiv la: impozitul pe venit din salariu - cu 4,0 mil.lei; alte impozite pe venit – cu 0,9 mil.lei; taxa de amplasare a publicității și unităților comerciale - cu 0,4 mil.lei; impozitele funciare - cu 0,2 mil.lei etc.
Lipsa obiectivelor propuse de către AAPL din raion pentru mobilizarea veniturilor, neaprobarea cadrului metodologic adecvat de evaluare a prognozelor bugetare, incapacitatea existentă în procesul de prognoză și planificare bugetară, precum și iresponsabilitatea și lipsa de interes a AAPL privind dezvoltarea capacităților instituţionale de extindere a veniturilor proprii au determinat ratarea veniturilor în bugetele locale în sumă totală de 21,4 mil lei, inclusiv: 13,0 mil.lei – venituri din arenda terenurilor aferente obiectivelor privatizate, sau care urmează a fi privatizate, și 6,5 mil.lei - veniturile din arenda funciară; 0,3 mil.lei – impozitul funciar; 0,3 mil.lei – venituri din realizarea terenurilor; 0,7 mil.lei – venituri din locațiune; 0,6 mil.lei – taxe rezultate din amplasarea publicității și unităților comerciale.
AAPL nu au dat dovadă de o preocupare punctuală și sistematică privind evaluarea şi colectarea tuturor veniturilor proprii, iar subestimarea veniturilor și majorarea cheltuielilor au generat transferuri și alocații majorate. Totodată, DGF nu a asigurat reglementarea procedurilor tehnico-analitice, a procesului de elaborare a proiectului bugetului. În acest context, se relevă că, la elaborarea pronosticului bugetar, DGF nu a întocmit și nu a prezentat spre aprobare CR un plan de măsuri organizaționale ce ar asigura evaluarea indicilor fiscal-bugetari; nu a stabilit obiective pentru AAPL de nivelul I, în scopul evaluării potențialului economic și estimării bazei impozabile. Atît DGF, cît şi AAPL de nivelul I nu dispun de o bază informațională privind contribuabilii, în scopul evidențierii bazei de impozitare relevante; au comunicat insuficient cu agenţii economici din teritoriul respectiv; nu au analizat/estimat prognoza veniturilor, reieşind din evaluările potenţialului economico-financiar şi, implicit, ale încasărilor din anii precedenți în corelație cu cadrul legal/normativ, fără să analizeze baza de impozitare relevantă.
Problemele cele mai semnificative, precum și aspectele ce au generat nereguli și riscuri la compartimentul dat sînt expuse în subcapitolele următoare, însoțite de recomandările de rigoare întru remedierea acestora.
Se atestă administrarea necorespunzătoare a procesului de elaborare a bugetelor UAT şi lipsa unei baze de impozitare relevante, ceea ce generează discrepanţe între veniturile aprobate și cele realizate.
Necesită îmbunătățiri subprocesele de identificare, evaluare, planificare și administrare a impozitului pe venit din salariu, acest domeniu fiind afectat de incorectitudini. Astfel, acțiunile de audit relevă că, în procesul de prognozare, AAPL de nivelul I au prezentat DGF indici irelevanţi la acest tip de impozit privind fondul de salarizare, alți indicatori necesari, precum: numărul salariaților, grila de salarizare, numărul persoanelor întreținute etc. DGF, la rîndul său, nu a verificat corectitudinea datelor prezentate de AAPL, nesolicitînd fundamentările corespunzătoare ale calculelor prezentate. Mai mult decît atît, prin decizia sa (nr.04/03-II din 10.06.2011), CR Cahul a dispus ca veniturile persoanelor fizice și juridice din toate UAT din raion să fie acumulate integral la bugetul raional, aprobînd și normativele defalcărilor către bugetele UAT de nivelul I, ceea ce face imposibilă monitorizarea datelor precizate privind venitul din sursa menționată în interior pe fiecare UAT de nivelul I, acestea fiind disponibile doar la momentul aprobării și executării bugetare. Totodată, principiile de asigurare a descentralizării, expuse în art.3 din Legea nr.435-XVI din 28.12.2006 și art.3 din Legea nr.397-XV din 16.10.2003, impun prezența unei anumite autonomii financiare, care se bazează pe existenţa unor anumite surse şi a unui buget propriu. Prin urmare, aprobarea impozitului pe venit la nivelul bugetului raional favorizează apariția unor riscuri generate de subiectivism la estimarea veniturilor bugetare ale UAT de nivelul I și nivelul II. În acest context, auditul relevă că AAPL de nivelul I nu sînt cointeresate în vederea monitorizării agenților economici din teritoriu și determinării bazei de impozitare relevante referitor la impozitul pe venit. Nu este efectuată o monitorizare eficientă la acest capitol de venituri nici la nivelul DGF.
Potrivit datelor IFS Cahul, în anul 2011, impozitul pe venitul din salariu (art.111.01) a fost înregistrat în sumă totală de 33527,7 mii lei, sau cu 1287,7 mii lei mai mult față de suma rectificată în bugetele UAT din raionul Cahul de 32240,0 mii lei. Neajustarea planului precizat pentru anul 2011 cu suma de 1287,7 mii lei denotă subestimarea neîntemeiată a veniturilor proprii, suma menționată constituind o rezervă semnificativă, care nu a fost luată în considerație în exercițiul bugetar, influențînd direct asupra realității rapoartelor de executare a bugetelor UAT din raion atît pe anul de gestiune, cît și pe cel premergător, rezultate care contribuie la aprobarea volumului transferurilor de la bugetul de stat către UAT. Această tendință este caracteristică și pentru perioada anului 2010, diferența constituind 1814,8 mii lei.
În pofida faptului că unul dintre reperele estimării și prognozării veniturilor este rezultatul realizării acestora în perioadele precedente, confruntarea datelor IFS Cahul privind impozitul pe venit cu cele ale DGF relevă că 16 primării au aprobat pentru bugetele pe anul 2011 venituri cu 636,7 mii lei mai mici decît indicii realizați în anul 2010 (datele IFS).
De menționat că, la elaborarea proiectelor de buget, la art.111.01, AAPL de nivelul I, în comun cu DGF, au estimat veniturile din impozitul pe venitul din salariu în sumă totală de 27315,7 mii lei, acestea fiind aprobate în sumă de 29240,0 mii lei, care ulterior au fost rectificate în sumă de 32240,0 mii lei, sau cu 3000,0 mii lei mai mult decît cifra aprobată, fără documentarea corespunzătoare a modificărilor operate. În pofida faptului că indicii bugetari la capitolul dat au fost rectificați, la 28.12.2011, în sumă de 32240,0 mii lei, efectiv veniturile s-au executat în sumă de 33165,8 mii lei, sau cu 925,8 mii lei mai mult. Totodată, probele de audit colectate denotă că, din 37 UAT de nivelul I, la 33 UAT prognoza veniturilor a fost diminuată cu circa 4012,6 mii lei, altele 4 UAT executînd venituri la acest capitol sub nivelul bugetului aprobat cu 86,8 mii lei.
Nu corespunde rigorilor procesul de prognozare și încasare a impozitului pe venitul din alte surse, iar deficiențele existente la planificarea, aprobarea, rectificarea și executarea veniturilor din sursele menționate denotă existența unor neconformități în procesul dat. Astfel, probele de audit acumulate la acest compartiment relevă că, la art.111.20 „Impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător reținut la sursa de plata” au fost aprobate venituri în sumă totală de 1500,0 mii lei, acestea urmînd a fi acumulate integral de către primăria or.Cahul. În anul 2011, veniturile reale din sursa menționată au fost realizate în sumă totală de 2367,4 mii lei, sau cu 867,4 mii lei (sau 57,8%) mai mult decît planul inițial aprobat și cu 121,4 mii lei față de datele rectificate. Mai mult decît atît, în pofida faptului că veniturile la compartimentul dat urmau să fie acumulate în totalitate de primăria or.Cahul, în realitate acestea au fost acumulate, inclusiv de către 27 UAT de nivelul I - în sumă totală de 419,9 mii lei.
În contextul celor relatate, se menționează lipsa de control și monitorizarea neadecvată din partea AAPL din raion asupra proceselor de evaluare, prognozare, planificare și acumulare a veniturilor din sursele sus-indicate.
Necesită îmbunătățiri și subprocesul de planificare a veniturilor din alte surse. Astfel:
În pofida faptului că, în anul 2010, la art.115.44 „Taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova” s-au încasat venituri în sumă totală de 1482,8 mii lei, pentru anul 2011 veniturile din această sursă au fost aprobate în sumă totală de 1200,0 mii lei, acestea fiind executate în sumă de 1481,6 mii lei (sau 123,5%), ceea ce denotă o planificare neconformă, ca urmare a utilizării unor date irelevante privind numărul unităților de transport, astfel veniturile la acest capitol fiind diminuate nejustificat cu 281,6 mii lei.
Din lipsa controlului corespunzător din partea DGF, la aprobarea bugetelor pe anul 2011, nu au fost luate integral în calcul unele impozite și taxe (plăți componente ale veniturilor proprii), reieșind din executarea pe anul 2010 și politica fiscală. Deşi pe parcursul anului 2011 au fost efectuate un șir de rectificări, discrepanţe semnificative privind nivelul de execuţie a veniturilor la art.114.12 „Impozitul pe bunurile imobiliare cu destinație comercială și industrială” s-au constatat atît la nivelul bugetului raional, cît şi la nivelul bugetelor primăriilor. Totodată, executarea planului rectificat cu o depășire în sumă totală de 722,5 mii lei relevă faptul că atît planul inițial, cît și rectificările efectuate nu au fost justificate prin calcule argumentate. Cu toate că în anul 2010 veniturile din sursa analizată s-au executat în sumă totală de 607,7 mii lei, la art.114.12 au fost aprobate venituri în sumă totală de 218,6 mii lei, încasările (în anul 2011) constituind 933,4 mii lei (sau la nivel de 427,0% față de cele aprobate). Mai mult decît atît, în lipsa unor justificări argumentate, planul inițial la această sursă de venituri a fost rectificat prin diminuare cu suma de 210,9 mii lei. Nu s-a conformat rigorilor în această privință nici primăria or.Cahul, care, în pofida faptului că sursa menționată de venituri a fost executată în anii 2010 și 2011 în sumă, respectiv, de 429,4 mii lei și 791,6 mii lei, nu a efectuat careva estimări și rectificări la acest capitol.
La estimarea și aprobarea veniturilor la art.115.51 „Taxa pentru apă” și art.115.54 „Taxa pentru extragerea mineralelor utile”, nu s-a asigurat, prin documente justificative, baza de impozitare relevantă, fiind aprobate venituri sub nivelul mediei înregistrate pe anii 2008-2010, respectiv, cu 42,5 mii lei și 15,1 mii lei.
Ca urmare a preocupării insuficiente din partea AAPL de nivelul I în vederea gestionării regulamentare și eficiente a patrimoniului public (riscuri confirmate în cadrul procedurilor de audit), nu au fost evaluate suficient veniturile la art.121.32 „Plata pentru arenda terenurilor cu destinație agricolă” și la art.121.33 „Plata pentru arenda terenurilor cu o altă destinație decît cea agricolă”, veniturile real acumulate depășind planul inițial aprobat, respectiv, cu 177,1 mii lei și 69,0 mii lei.
Sistemul de administrare a taxelor locale este afectat de multiple neregularități, care au ca impact neîncasarea veniturilor respective la buget în sumă totală de 579,0 mii lei, cauzată, în principal, de sistemul de control insuficient al veniturilor din partea autorităților locale.
Probele de audit acumulate relevă că primăria or.Cahul nu şi-a exercitat corespunzător atribuţiile stipulate în Regulamentul intern cu privire la punerea în aplicare și stabilirea taxelor locale pentru anul 2011, ceea ce a dus la estimarea incorectă a bazei fiscale la taxa pentru amplasarea publicității și la taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii de deservire socială. Astfel, pronosticul bugetar s-a elaborat: în lipsa informației privind baza de impozitare relevantă a acestora; fără stabilirea subiecților impunerii, precum și fără asigurarea unei conlucrări eficiente între primăria or. Cahul și IFS Cahul, întru determinarea numărului real al subiecților impunerii înregistrați în calitate de întreprinzător; fără elaborarea și implementarea unor proceduri eficiente ale controlului intern. Totodată, estimarea veniturilor din taxele locale la primăria or.Cahul s-a efectuat în lipsa: registrului autorizațiilor de amplasare a publicității și a suprafețelor de publicitate exterioară; informaţiilor generalizate privind suprafaţa ocupată de unităţile de comerţ şi/sau de prestări servicii, amplasarea lor, tipul mărfurilor realizate şi serviciilor prestate. Întru argumentarea celor menționate, se exemplifică următoarele:
· Necesită îmbunătăţire mecanismul de monitorizare a plasării obiectelor de publicitate, iar lipsa conlucrării cu IFS Cahul în această privinţă a cauzat ratarea unor venituri estimate la suma de 372,9 mii lei.
În conformitate cu prevederile art.290 din Codul fiscal[13], subiectul impunerii cu taxa de amplasare a publicităţii (reclamei) sînt persoanele juridice sau fizice înregistrate în calitate de întreprinzător, care plasează şi/sau difuzează informaţii publicitare.
Pentru anul 2011, primăria or.Cahul a prognozat și a stabilit venituri bugetare din taxa de amplasare a publicității (art.115.41) în sumă totală de 480,0 mii lei, în lipsa informaţiilor exhaustive privind obiectele impozabile la acest compartiment și listelor precizate ale panourilor publicitare. Totodată, probele de audit acumulate (inclusiv prin inventarierea panourilor publicitare amplasate în or. Cahul, cu ieşirea pe teren) denotă că veniturile din taxa de amplasare a publicităţii au o bază de calcul de 656,7 mii lei. Ca urmare, la estimarea veniturilor la acest capitol (pe anul 2011), acestea au fost diminuate cu circa 176,7 mii lei.
Ca rezultat al nerespectării normelor regulamentare şi al lipsei unor proceduri bine determinate privind controlul intern, AAPL din or.Cahul nu au organizat o monitorizare conformă a legalităţii amplasării obiectelor de publicitate exterioară şi nu au estimat corect veniturile de la taxa pentru amplasarea publicităţii (reclamei), ceea ce a generat diminuarea nejustificată a resurselor financiare ale bugetului primăriei. În urma testării legalităţii amplasării obiectelor de publicitate exterioară, efectuată în comun cu arhitectul primăriei (cu ieşirea la faţa locului), s-a constatat că, în contradicţie cu Legea cu privire la publicitate[14] şi cu Codul fiscal, 35 de subiecţi ai impunerii (dintre care 7 agenți economici în lipsa autorizării corespunzătoare) au amplasat pe străzile oraşului Cahul publicitate exterioară pe o suprafaţă totală de 1907 m2, nefiind calculată şi achitată integral taxa respectivă în sumă totală de 372,9 mii lei, din care pe anul 2011 urma să constituie 268,9 mii lei și pe I semestru 2012 – 104,0 mii lei.
Totodată, AAPL din or.Cahul nu au întreprins măsurile de rigoare conform art.364 din Codul contravenţional,[15] care prevede sancţionarea pentru încălcarea legislaţiei cu privire la publicitate. Este important de menţionat că primăria or. Cahul, o perioadă îndelungată, tolerează existenţa panourilor cu termenul de autorizare expirat (nefuncţionabile), care afectează imaginea localităţii.
· Se relevă un sistem neconform de planificare şi o administrare ineficientă a veniturilor proprii, fapt care a determinat neîncasarea în bugetul primăriei or.Cahul (în anul 2011) a veniturilor din taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii de deservire socială în sumă de circa 206,1 mii lei, unii agenţi economici desfăşurînd activităţi comerciale în lipsa autorizaţiilor de funcţionare. Astfel:
La estimarea, prognozarea și aprobarea veniturilor din taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii de deservire socială (art.122.30), primăria or.Cahul a admis discrepanțe la indicii totalizatori față de datele IFS Cahul. Mai mult decît atît, primăria or.Cahul, avînd stabilită taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii de deservire socială de la 800 lei pînă la 5400 lei, în dependență de domeniul de activitate și de suprafața ocupată (în baza deciziei CO Cahul nr.14/3(50/3)-XXII din 14.12.2010), de fapt, la prognozarea bugetului orășenesc pe anul 2011, a aplicat taxa medie de 3070 lei pentru un agent economic, veniturile aprobate la acest capitol constituind 3202,8 mii lei. Bugetul primăriei or. Cahul la acest tip de venituri a fost executat în sumă totală de 3334,6 mii lei (104 %), sau cu 131,8 mii lei mai mult față de suma aprobată, ceea ce denotă o estimare, prognozare și aprobare neconformă a veniturilor la sursa indicată.
De menţionat că primăria or.Cahul, la momentul eliberării autorizaţiei de funcţionare, nu verifică dacă s-a efectuat sau nu achitarea taxei respective în bugetul primăriei, iar persoanele responsabile din cadrul acesteia nu țin un registru al autorizațiilor eliberate unităților comerciale și/sau de prestări servicii de deservire socială, ceea ce a condiționat faptul eschivării unor agenţi economici de la achitarea taxei pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii de deservire socială. Prin urmare, testările la fața locului, efectuate în comun cu responsabilii respectivi din cadrul primăriei şi organului fiscal, relevă că, din 118 unități comerciale și/sau de prestări servicii de deservire socială verificate, 20 de unități (17%) activau pe o suprafață comercială de 1068 m2 în lipsa autorizațiilor și/sau a în baza autorizațiilor cu termenul de valabilitate expirat, suma neîncasată în buget în urma acestor iregularități constituind 52,1 mii lei. De menționat că, în rezultatul controalelor comune, IFS Cahul a aplicat la 24 de agenți economici sancțiuni în sumă totală de 58,0 mii lei.
Urmare lipsei unui control corespunzător, precum și neasigurării eliberării regulamentare a autorizațiilor de amplasare pentru 8 obiecte comerciale (5 oficii poștale și 3 gherete) pe teritoriul primăriei or.Cahul și 39 de oficii poștale pe teritoriul altor primării din raion, acestea desfășurau activitatea de comerț (realizarea cu amănuntul a jurnalelor, revistelor, mărfurilor de larg consum) fără a fi determinate ca subiecți ai impunerii și fără să achite taxa pentru unitățile comerciale. Ca rezultat, au fost ratate venituri, care, potrivit mărimii stabilite în Anexa la Titlul VII din Codul fiscal, au constituit suma de 154,0 mii lei, pentru perioada anilor 2011-2012 (9 luni), din care la primăria or.Cahul – 31,2 mii lei.
AAPL din raion nu au demonstrat un interes vădit privind calcularea și colectarea la buget a impozitelor pe proprietate, totodată neasigurînd o evaluare autentică a bazei de impozitare pentru identificarea rezervelor pasibile.
Aplicarea neuniformă a bonității medii pentru terenuri condiționează neaprecierea corectă a veniturilor bugetare. Astfel, analiza modalității de estimare a veniturilor la etapa de aprobare relevă că în cadrul aprobării veniturilor pe anul 2011 nu există o concordanță și un sistem unic de apreciere a bonității pentru terenuri. Prin urmare, DGF a acceptat calculul veniturilor din impozitele pe terenurile cu destinație agricolă ( art.114.01 și art.114.07) cu o bonitate ce diferă de bonitatea înregistrată la SCFR, în unele cazuri veniturile fiind diminuate cu 75,4 mii lei (10 primării), iar în altele - majorate cu 40,9 mii lei (15 primării).
Planificarea veniturilor din impozitul funciar s-a efectuat fără a se ține cont de baza de impozitare. Astfel, unele AAPL nu deţin o informaţie exhaustivă privind fondul funciar aflat în proprietatea sa şi modul de utilizare a acestuia, ceea ce determină folosirea neautorizată a terenurilor proprietate publică locală şi neîncasarea plăţilor cuvenite. Cauza principală a acestor nereguli se prezintă a fi nedelimitarea terenurilor proprietate publică a statului, a UAT din raion, din domeniul public şi cel privat.
Totodată, probele de audit denotă că planificarea încasărilor impozitului funciar s-a efectuat fără a se ține cont de baza de impozitare credibilă. Reieșind din analiza datelor privind suprafaţa terenurilor folosite de UAT din raion la estimarea veniturilor din impozitele funciare pe anul 2011 (art.114.01 și art.114.07), 20 AAPL au indicat suprafaţa terenurilor impozitate şi scutite de impozitare mai mare decît suprafaţa totală din domeniul privat cu circa 1988 ha, pe cînd alte 9 primării au indicat suprafețe mai mici cu 356 ha, ceea ce a condiționat neestimarea/diminuarea unor venituri cu circa 33,9 mii lei. Aceeași situație se atestă și la estimarea veniturilor la art.114.03 (loturi de pe lîngă casă, grădini), unele UAT indicînd suprafaţa terenurilor impozitate şi scutite de impozitare cu circa 268 ha mai mult decît suprafaţa totală a localităţii, iar altele (15 primării) - cu circa 406 ha mai puțin, veniturile neestimate/diminuate la aprobarea bugetului constituind 40,6 mii lei.
O evaluare a auditului în materie de estimări și prognoze fiscale, care necesita a fi luată în calcul la elaborarea indicatorilor bugetari pe anul 2011, denotă subestimarea neîntemeiată a veniturilor proprii în sumă de 26,5 mii lei aferentă loturilor pomicole cu suprafața de 266 ha. Aceste terenuri nu au fost impozitate pe parcursul anilor 2007-2011, veniturile ratate însumînd 133,0 mii lei.
Verificarea corectitudinii estimării și prognozei fiscale, care necesita a fi luată în considerație la elaborarea indicatorilor bugetari pe anul 2011, efectuată la 3 primării verificate, denotă subestimarea veniturilor din impozitul funciar în sumă de 70,0 mii lei [16], din care veniturile neîncasate în bugetele celor 3 primării constituie 46,0 mii lei. Aceste primării nu au soluționat corect această problemă nici în perioadele precedente (2009-2010), nefiind încasat impozitul funciar în sumă totală de 92,0 mii lei[17].
AAPL nu au dat dovadă de responsabilitatea necesară în vederea evaluării și colectării tuturor veniturilor proprii provenite din gestionarea terenurilor proprietate publică. Totodată, nerespectarea legislației funciare și insuficiența implementării procedurilor de control intern au determinat utilizarea ineficientă a terenurilor proprietate publică a UAT din raion și nerealizarea veniturilor la bugetul local în sumă totală de la 4781,1 mii lei pînă la 19549,0 mii lei.
Potrivit art.9 alin.(2) lit.i) şi lit.j), art.53 din Legea nr.121–XVI din 04.05.2007[18] și art.14 alin.(2) lit.b) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006, de competenţa administraţiei publice locale ţine evidenţa patrimoniului UAT şi exercitarea controlului asupra integrităţii şi folosirii eficiente a acestuia. În acest context, auditul relevă necesitatea de îmbunătățire a managementului la componenta dată, inclusiv prin elaborarea unor reglementări referitor la evidenţa și urmărirea plăţilor provenite din gestionarea terenurilor proprietate publică, menite să asigure atît calcularea şi încasarea integrală a plăţilor funciare, cît și evidența datoriilor.
În conformitate cu prevederile art.101 alin.(1) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997[19], în cazul în care proprietarii obiectelor privatizate sau ai întreprinderilor şi obiectelor private nu au achiziționat sau nu au arendat terenuri aferente unităților respective, de la aceştia urmează a fi încasată anual plata pentru folosirea terenului, stabilită în mod unilateral de consiliile locale, în mărime nu mai mică decît plata anuală pentru arendă şi nu mai mare de 10% din preţul normativ al pămîntului, calculat pentru destinaţia respectivă. Prin urmare, plata specificată urma a fi încasată în termenele fixate de consiliile locale, pentru perioada ulterioară momentului adoptării de către consiliul local a deciziei corespunzătoare pînă la încheierea contractului de vînzare-cumpărare sau de arendă. Însă, contrar prevederilor legale, pentru acumularea veniturilor proprii, AAPL au admis folosirea terenurilor aferente obiectivelor private cu suprafața totală de 233,7 ha fără calcularea și încasarea plăților corespunzătoare. Ca urmare, APPL nu și-au realizat competențele, astfel ratînd venituri pentru completarea resurselor financiare proprii în sumă de la 2661,6 mii lei pînă la 13033,1 mii lei.
Cele constatate sînt cauzate de faptul că, pînă la momentul auditării, AAPL nu au întreprins măsuri în vederea delimitării terenurilor proprietate publică a statului, a UAT și privată. Totodată, se relevă că primăria or.Cahul nu deține informaţia juridică şi tehnico-economică sistematizată în Registrul cadastral al deţinătorilor de terenuri, conform Anexei nr.1 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.24 din 11.01.1995[20].
Deficiențe care au generat ratarea veniturilor la bugetele UAT au fost admise și la stabilirea și încasarea plăților din arenda terenurilor cu destinație agricolă proprietate a UAT. Astfel, lipsa unui control adecvat din partea AAPL asupra plenitudinii și integrității patrimoniului public, precum și monitorizarea insuficientă a relațiilor privind stabilirea și încasarea plăților pentru folosința terenurilor au afectat capacitatea AAPL de a realiza integral veniturile cuvenite bugetelor locale, în consecință fiind ratate mijloace bugetare în sumă totală de la 1868,6 mii lei pînă la 6265,0 mii lei. Întru susținerea celor invocate, se exemplifică următoarele:
Avînd o sursă de venit neevaluată, constituită din terenurile cu suprafața de 50 ha proprietate a UAT, aflate în folosința S.R.L. „Valiexchimp”, primăria s.Văleni nu a întreprins măsurile corespunzătoare în vederea stabilirii şi încasării tuturor plăţilor pasibile de la folosirea terenurilor. Ca urmare, pe parcursul anilor 2007-2012, în bugetul primăriei nu au fost achitate impozitul funciar și plata pentru folosința terenurilor menționate, veniturile ratate (în anii 2007-2011) constituind, respectiv, 11,5 mii lei (cîte 2,5 mii lei anual) și 381,7 mii lei (93,3 mii lei, în anul 2011). De menționat că situația sus-indicată a fost generată de următoarele fapte:
a) Acordul de concesiune încheiat cu agentul economic „Redeco” LTD (succesor – S.R.L. „Valiexchimp”) întruneşte clauze ce nu se regăsesc în Codul fiscal şi Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997, în ce priveşte scutirea de alte taxe şi impozite. Totodată, conform Acordului menționat, eliberarea de plata oricăror impozite şi taxe s-a efectuat reieşind din faptul că concesionarul („Redeco” LTD) trebuia să efectueze prospecţiuni şi explorări ale resurselor de ţiţei şi gaze, riscante din punct de vedere financiar. Însă, deşi a beneficiat de scutiri la plata impozitelor şi taxelor, Compania „Redeco” LTD n-a finalizat prospecţiunile şi explorările geologice iniţiate în perioada anilor 1999-2008, astfel neonorîndu-şi obligaţiunile asumate, iar S.R.L. „Valiexchimp” nici nu i-au fost impuse asemenea condiţii. Prin urmare, scutirea, în perioada anilor 2007-2011, atît a Companiei „Redeco” LTD, cît şi a S.R.L. „Valiexchimp” de plata impozitului funciar, taxei pentru extragerea mineralelor utile, plății pentru arenda terenurilor pe care se află zăcămintele, legate de extragerea resurselor de petrol şi gaze, nu corespunde cadrului legal şi prevederilor acordului de concesiune;
b) nu au fost întreprinse măsuri în vederea implementării cerințelor Curții de Conturi în conformitate cu Hotărîrea nr.55 din 24.12.2009[21]. Ca urmare, pînă la momentul auditării, a rămas nesoluționată problema privind calcularea şi achitarea în bugetul local a impozitului funciar, a taxei pentru extragerea mineralelor utile, a plații pentru arenda terenurilor pe care se află zăcămintele, legate de extragerea resurselor de petrol şi gaze.
În anul 2011, primăria s.Crihana Veche nu a întreprins măsuri în vederea aprobării folosinței terenului aferent fondului apelor cu suprafața de circa 1485 ha (din gestiunea S.A. „Pepiniera piscicolă zonală Cahul”). Prin urmare, potrivit prevederilor regulamentare[22], suma veniturilor nerealizate din folosința terenurilor menţionate constituie de la 1099,1 mii lei pînă la 5495,5 mii lei.
Lipsa controlului din partea AAPL din com.Moscovei asupra gestionării terenurilor a condiționat neîncasarea veniturilor în bugetul localității din arenda acestora în sumă totală de 387,8 mii lei. Urmare a unor decizii contradictorii ale Consiliului comunei Moscovei, care au rezultat în implicarea primăriei ca parte în dosarele penale inițiate de către organele de drept, în conformitate cu rezultatul concursului prin licitație din 15.10.2007, unei persoane fizice i-a fost atribuit în arendă teren (5,0 ha) cu destinație agricolă aferent rezervelor minerale utile (de nisip), pe un termen de 20 ani, prețul licitat al lotului fiind de 114,1 mii lei. Ulterior, la data de 07.07.2008, printr-un alt contract de arendă încheiat de către primăria com.Moscovei cu S.R.L. „Colomeeț Valentin”, același teren a fost atribuit în arendă ultimei, pe un termen de 10 ani, fiind stabilită plata pentru folosința terenului diferită de cea licitată, reieșind din destinația agricolă a acestuia, în sumă de 14,1 mii lei, sau cu 100,0 mii lei mai puțin decît prețul licitat al lotului. Ca rezultat al situației menționate, precum și reieșind din condițiile licitației, veniturile necalculate și neîncasate în perioada anilor 2007-2012 au constituit 387,8 mii lei. Mai mult decît atît, primăria com.Moscovei a încheiat nejustificat contractul de arendă, cu stabilirea plății reieșind din destinația agricolă a terenului, neluînd în considerație că acesta urma a fi exclus din categoria dată, fapt care a cauzat diminuarea considerabilă a plații pentru folosința terenului pe parcursul anilor 2008-2011, totodată nefiind luate măsuri nici în privința compensării prejudiciului în legătură cu scoaterea terenului din circuitul agricol.
Monitorizarea ineficientă din partea CO Cahul a activității Î.M.„Piața Centrală” s-a soldat cu administrarea ineficientă a patrimoniului public, ceea ce a condiționat subevaluarea și neîncasarea veniturilor în sumă de 250,9 mii lei.
În aprilie 2003, primăria or.Cahul a aprobat demolarea construcției și edificarea unei noi clădiri pe terenul proprietate publică din gestiunea Î.M „Piața Centrală”. Noua construcție comercială a fost edificată din contul propriu al 16 persoane fizice, cu transmiterea imobilului (conform prevederilor contractuale), după finisarea lucrărilor, către Î.M. „Piața Centrală”. Conform condițiilor contractuale, plata pentru folosința terenului ocupat de construcție (381,7 m2) urma a fi efectuată în decursul a circa 30 de ani, din contul cheltuielilor în sumă de 1723,5 mii lei, suportate de către persoanele fizice la edificarea construcției menționate. Se relevă că, la momentul oportun, CO Cahul nu a întreprins măsuri în vederea aprobării regulamentare a cheltuielilor, nefiind înregistrat în evidența contabilă a primăriei imobilul respectiv, prin ce nu au fost respectate prevederile regulamentare și clauzele contractuale. Mai mult decît atît, pe toată perioada anilor 2003-2012 nu a fost revizuită plata pentru folosirea terenului destinat construcției, aceasta constituind 12 lei/m2. Totodată, în anii 2004-2012, în baza unor acte judecătorești, CO Cahul a aprobat privatizarea încăperilor edificate pe terenul din gestiunea Î.M „Piața Centrală” fără a calcula și a încasa plata respectivă pentru folosirea acestuia, ceea ce a condiționat nerealizarea veniturilor în sumă de minimum 250,9 mii lei. Ca urmare a celor relatate, primăria or.Cahul a fost lipsită de imobil, persistînd în continuare riscul de înstrăinare a terenului la un preț diminuat față de cel de piață, cu ratarea veniturilor la bugetul local.
Acordarea dreptului de a edifica construcții în condițiile relațiilor de arendă a cauzat neîncasarea veniturilor în bugetul or.Cahul în sumă totală de minimum 335,9 mii lei.
Conform art.4 alin.(9) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997, vînzarea-cumpărarea terenurilor proprietate publică utilizate în procesul tehnologic, aferente obiectivelor privatizate sau supuse privatizării, obiectivelor private, precum şi construcţiilor nefinalizate, se efectuează la preţul normativ al pămîntului, această prevedere aplicîndu-se şi la relaţiile de arendă a unor astfel de terenuri. Totodată, în conformitate cu pct.8 din Hotărîrea Guvernului nr.901 din 10.07.2002[23], s-a stabilit că ÎCS „Bemol Retail” S.R.L. (succesoare a S.R.L. „Azpetrol”) urma să achiziționeze de la AAPL terenurile pentru construcția stațiilor de alimentare cu combustibil. Însă, contrar celor menționate, primăria or.Cahul nu a luat măsuri în vederea reglementării relațiilor cu agentul economic indicat privind terenul cu suprafața de 0,33 ha, acordînd în martie 2006 dreptul de a construi pe suprafața acestuia o stație de alimentare cu petrol. Prin urmare, obținînd dreptul de proprietate asupra construcțiilor, ÎCS „Bemol Retail” S.R.L. a obţinut în anul 2011 şi dreptul de a cumpăra terenul aferent acestui imobil la prețul de 90,4 mii lei, cu aplicarea coeficientului de 0,2, față de prețul normativ al terenului de 426,3 mii lei. Astfel, în rezultatul nereglementării relațiilor funciare, în anul 2011, primăria or.Cahul nu a acumulat venituri posibile, în cazul dat, în sumă totală de 335,9 mii lei.
Nu a fost asigurată gestionarea conformă a veniturilor din vînzarea terenurilor proprietate publică. Astfel, în anul 2011, primăria or.Cahul, nerespectînd prevederile art.4 alin.(4) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997 și clauzele contractuale, nu a ajustat (pînă la momentul stingerii datoriilor) plățile periodice conform ratelor inflației în sumă de circa 54,8 mii lei. Totodată, contrar acelorași prevederi, la situația din 31.12.2011, primăria or.Cahul nu a încasat în termen plățile eșalonate aferente terenurilor realizate, astfel înregistrînd restanțe la acest capitol în sumă totală de 115,7 mii lei.
Nu s-au întreprins măsuri regulamentare privind calcularea și încasarea integrală a mijloacelor speciale.
Probele de audit acumulate la acest compartiment denotă că veniturile din contul mijloacelor speciale au fost aprobate cu o diminuare față de media obținută în anii 2008-2010. Astfel, în pofida faptului că media obținută în perioadele anterioare a constituit 5301,0 mii lei, veniturile din contul mijloacelor speciale pentru anul 2011 au fost aprobate în sumă totală de 3880,0 mii lei, acestea fiind executate în sumă totală de 4603,1 mii lei, ceea ce denotă o evaluare, prognozare și planificare neconformă a veniturilor din sursa dată. Totodată, reieșind din datele raportate către DGF Cahul, în perioada auditată, 24 UAT de nivelul I nu au calculat (în conformitate cu tarifele aprobate de consiliile locale) venituri la componenta „Mijloace speciale” în sumă de 236,7 mii lei, provenite din plata părinților pentru alimentația copiilor în instituțiile preșcolare, ceea ce denotă o preocupare ineficientă din partea AAPL privind raportarea și administrarea regulamentară a mijloacelor speciale.
Unele AAPL din raion nu au întreprins măsuri suficiente în vederea formării și administrării regulamentare a mijloacelor speciale; nu au asigurat o monitorizare și administrare conformă a procesului de dare în locațiune a bunurilor domeniului public, ca urmare fiind neacumulate venituri în sumă totală de 703,2 mii lei (în anul 2011 - 229,3 mii lei), precum și formate alte datorii cu termenul de achitare expirat în sumă de 222,5 mii lei. Astfel:
Aparatul președintelui raionului nu a întreprins măsuri suficiente în vederea asigurării monitorizării privind utilizarea eficientă a bunurilor transmise în comodat. Mai mult decît atît, la darea în folosință a activelor neutilizate nu s-a ținut cont de prevederile art.9 și art.12 din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007, Legii bugetului de stat pe anul 2011[24] și ale Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.483 din 29.03.2008[25], nefiind revizuite nici relațiile contractuale reieșind din prevederile legale. În consecință, în baza Deciziei CR Cahul (nr.04/15-I din 04.09.2003), contrar prevederilor propriului Regulament, IMSP „Spitalul raional Cahul” a încheiat cu Agenția teritorială Cahul a CNAM contractul de comodat privind transmiterea în posesiune și folosință temporară, cu titlu gratuit, pe un termen de 10 ani, a clădirii Spitalului raional Cahul cu suprafața totală de 480 m2, plata pentru locațiunea clădirii menționate, conform calculelor pentru perioada anilor 2009-2011, constituind 357,7 mii lei (în anul 2011 – 119,2, mii lei).
În anii 2010-2011, primăria or.Cahul, fără a ține cont de prevederile regulamentare, a transmis în folosință gratuită încăperi cu suprafața de 357 m2, ceea ce a condiționat ratarea veniturilor în sumă de 239,4 mii lei. Totodată, în lipsa contractelor de locațiune aprobate regulamentar, a fost admisă utilizarea unor încăperi cu suprafața de 138,6 m2 din gestiunea Î.M.„GCL” (pentru oficii), pentru care nu au fost calculate și încasate venituri în sumă totală de 106,1 mii lei. Mai mult decît atît, primăria or.Cahul nu a întreprins măsuri eficiente pentru încasarea datoriilor debitoare cu termenul de achitare expirat în sumă totală de 222,5 mii lei, formate în anii 2000-2008 de la darea în folosință a încăperilor, aceste datorii debitoare nefiind raportate de către primăria or.Cahul ca datorii debitoare cu termenul de achitare expirat.
AAPL de nivelul I și nivelul II din raion nu și-au asumat pe deplin responsabilităţile privind colectarea integrală a veniturilor bugetelor UAT, acest compartiment necesitînd a fi îmbunătățit esențial. Totodată, nu au fost efective nici controlul existent și nici măsurile întreprinse în vederea colectării veniturilor și micşorării restanţelor față de bugetele locale.
În conformitate cu prevederile art.32 și art.35 din Legea nr.397-XV din 16.10.2003, responsabilitatea pentru încasarea veniturilor legale revine executorilor de buget; pentru executarea bugetului UAT de nivelul I – primarului, iar pentru executarea bugetului de nivelul II – președintelui raionului. În pofida faptului că, pe parcursul mai multor ani, veniturile bugetelor UAT au avut o tendință de majorare (de la 204,2 mil.lei – în anul 2009, pînă la 266,6 mil. lei – în anul 2011), fapt ce reiese din constatările expuse în compartimentele anterioare ale acestui Raport de audit, s-a relevat că există iregularități rezonabile în administrarea impozitelor, taxelor şi a altor venituri aferente bugetelor locale, care au influențat asupra acumulării veniturilor bugetare și demonstrează că AAPL nu și-au asumat pe deplin responsabilitățile pentru încasarea veniturilor, precum și că procesul de planificare și executare bugetară în raionul Cahul este imperfect şi necesită ajustări de fond.
Atît preşedintele raionului, cît şi primarii localităţilor nu şi-au onorat pe deplin obligaţiunile privind monitorizarea activităţii organelor responsabile de încasarea veniturilor bugetare, fapt ce a cauzat majorarea, în anul 2011, a restanţelor faţă de bugetele locale. Prin urmare, o rezervă semnificativă la acumularea veniturilor proprii o constituie restanţele contribuabililor faţă de bugetele UAT, care la situația din 01.01.2012 a însumat 6,4 mil.lei, menținîndu-se la același nivel față de începutul anului. Totodată, restanțele contribuabililor față de toate componentele BPN au constituit 34,0 mil.lei, sau cu 15,2 mil.lei mai mult față de începutul anului (18,8 mil.lei). Creșterea semnificativă a restanțelor a fost înregistrată față de BASS- cu 10,2 mil.lei , și față de bugetul de stat - cu 4,8 mil.lei. Datorii constante la BPN în sumă de 2,6 mil. lei[26] le mențin 7 societăți, inclusiv față de bugetul local - 0,2 mil.lei.
Totodată, auditul relevă supraplăți înregistrate la unele impozite și taxe. Astfel, la situația din 01.01.2011, au fost înregistrate supraplăți semnificative față de bugetul local, care au însumat 14,1 mil.lei, la sfîrșit de an constituind 14,0 mil.lei. De menționat că, pe parcursul auditului, au fost corectate supraplățile la bugetul de stat în sumă totală de 3,4 mil.lei, rezultate din plata pentru extragerea mineralelor utile (art.115.54).
Deficienţele constatate la planificarea şi realizarea veniturilor proprii ale UAT din raion au fost generate de: lipsa unor tradiţii profesionale şi reglementări procedurale ale procesului de elaborare a bugetului UAT; indisciplina executivă şi responsabilitatea necorespunzătoare privind interacţiunea organelor financiare, economice şi fiscale în crearea şi monitorizarea potenţialului economic şi, respectiv, a bazei de impozitare pe fiecare UAT, gen de activitate şi tip de impozit (taxă); neelaborarea şi neimplementarea unor proceduri de control intern care ar responsabiliza părţile implicate în aceste procese.
Recomandări:
1. Președintele raionului și DGF:
1.1. să asigure o conlucrare eficientă cu AAPL de nivelul I din raion privind reglementarea şi stabilirea metodelor de evaluare a bazei de impozitare relevante, pentru elaborarea prognozei bugetare pe toate tipurile de venituri fiscale şi nefiscale şi planificarea conformă a acestora;
1.2. să elaboreze proceduri metodologice în materie de evaluări şi prognozări fiscale pe fiecare categorie de impozit/taxă în parte, care să asigure o conlucrare eficientă cu toate părțile implicate în procesul de planificare a bugetului, în vederea prognozării şi evaluării optime a veniturilor bugetelor UAT din raion.
2. Președintele raionului și DGF, în comun cu AAPL de nivelul I din raion:
2.1. să studieze cauzele diminuării ponderii veniturilor proprii în cadrul UAT (de nivelul I și nivelul II) din raion, cu întreprinderea unor măsuri concrete în scopul majorării acesteia;
2.2. să efectueze monitorizarea conformă a procesului de colectare a impozitelor şi a micşorării restanţelor contribuabililor faţă de bugetul local.
3. Primăria or.Cahul:
3.1. să asigure o monitorizare adecvată a plasării obiectelor de publicitate în teritoriul administrat, cu planificarea relevantă a veniturilor respective și încasarea regulamentară a taxei de amplasare a publicităţii;
3.2. să asigure executarea conformă a obligaţiunilor atribuite, controlul corespunzător privind activitatea comercianţilor, precum şi prognozarea corectă a veniturilor din taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii de deservire socială, cu acumularea integrală a acestora.
4. Primăriile or.Cahul, satelor Crihana Veche, Roșu, Văleni, Vadul lui Isac, com.Moscovei:
4.1. să efectueze inventarierea terenurilor proprietate publică, cu asigurarea înregistrării informaţiei exhaustive privind fondul funciar aflat în proprietatea UAT, modul de utilizare şi beneficiarii acestuia;
4.2. să stabilească, conform prevederilor legale și contractuale, plata pentru folosirea terenurilor proprietate publică aferente întreprinderilor şi obiectelor private, să calculeze şi să încaseze aceste plăţi, asigurînd, totodată, evidenţa conformă a calculelor, plăţilor şi restanţelor pentru arenda şi vînzarea terenurilor.
5. Președintele raionului și primăria or.Cahul să asigure monitorizarea și administrarea conformă a procesului de dare în locațiune a bunurilor domeniului public, cu implementarea unor proceduri de control menite să contribuie la acumularea veniturilor din sursa dată.
Obiectivul II: Au format și realizat UAT partea de cheltuieli a bugetelor în conformitate cu actele normative în vigoare?
Preocuparea insuficientă a AAPL din raionul Cahul faţă de procesul de planificare și executare conformă a cheltuielilor determină executarea neregulamentară și ineficientă a acestora, ceea ce duce la neatingerea scopurilor stabilite. Nerespectarea de către factorii de decizie din cadrul AAPL a actelor normative și a principiilor de bună gestiune a determinat efectuarea cheltuielilor neregulamentare și neeficiente la valorificarea mijloacelor financiare pentru investiţiile şi reparaţiile capitale în sumă de 1,0 mil.lei; cheltuielilor ineficiente și neconforme pentru retribuirea muncii – de 2,7 mil.lei. Nu este asigurată transparența și argumentarea indicilor privind distribuirea surselor destinate domeniului învăţămîntului în sumă de 17,5 mil.lei. Sînt afectate de nereguli şi domeniile ce țin de achiziţiile de mărfuri şi servicii, de asigurarea cerințelor de alimentare a copiilor din instituțiile preșcolare, de utilizarea fondului de rezervă. În acest context, se menţionează necesitatea de implementare a prevederilor Legii privind controlul financiar public intern[27], în scopul sporirii responsabilităţilor manageriale privind gestionarea conformă şi eficientă a resurselor publice.
Întru argumentarea celor menționate, se exemplifică următoarele:
Tratarea subiectivă în procesul de realocare a mijloacelor bugetare determină crearea soldurilor disponibile şi „facilitarea” autorităţilor raionale privind sprijinirea selectivă şi fără criteriile corespunzătoare a anumitor măsuri şi instituţii. Totodată, nu a fost asigurată argumentarea conformă a indicilor privind distribuirea surselor destinate domeniului învăţămîntului, datorită cadrului normativ metodologic imperfect privind calculul transferurilor de la bugetul de nivelul II la bugetul de nivelul I pentru uniformizarea asigurării financiare a acestora, precum şi lipsei unui mecanism bine definit de stabilire a normativelor de cheltuieli, ceea ce a generat reduceri şi realocări ale mijloacelor transferate din bugetul de stat pentru unele primării în sumă de 17,5 mil.lei. Astfel:
În anul 2011, transferurile din bugetul raional către UAT de nivelul I au fost executate în sumă totală de 195945,8 mii lei, sau cu 3306,3 mii lei mai puțin decît datele rectificate, care au rămas în soldul bugetului raional, din care: 2317,1 mii lei – plata salariilor și contribuțiilor; 757,7 mii lei – plăți cu destinație specială; 231,5 mii lei – alte transferuri. În contextul celor menționate, atît CR, cît şi consiliile locale de nivelul I nu au rectificat bugetele sale, cu schimbarea statutului acestor mijloace. Totodată, în aspect financiar (conform cadrului legal), bugetele UAT constituie elemente independente, care se elaborează, se aprobă şi se execută în condiţii de autonomie financiară, AAPL urmînd a fi consultate în modul corespunzător asupra procedurilor de redistribuire a resurselor ce urmează a fi alocate acestora. Prin urmare, nu au fost efectuate modificări spre micșorare a veniturilor și cheltuielilor AAPL în mărimea sumei transferurilor neexecutate. De menționat că cadrul legal existent nu stabilește în mod expres norme care ar reglementa modul de majorare sau de micşorare a transferurilor pe parcursul anului bugetar în cazurile de subestimare sau de supraestimare a veniturilor bugetelor UAT, precum și în cazurile de nealocare de la bugetul raional a transferurilor aprobate la UAT de nivelul I.
DGF nu a justificat, sub aspect normativ-metodologic și prin documente confirmative din partea AAPL de nivelul I, aprobarea transferurilor cu destinație specială către primării în sumă totală de 7135,9 mii lei, acestea fiind executate în sumă de 6378,2 mii lei, cu o economie de 757,7 mii lei, rămasă în soldul bugetului raional. Se relevă că transferurile menționate reprezintă de fapt mijloace preconizate pentru nivelarea posibilităților financiare ale teritoriilor, destinate achitării privind: resursele energetice – 4516,4 mii lei; tutela – 1200,0 mii lei; întreținerea drumurilor – 800,0 mii lei; fondul de rezervă – 600,0 mii lei (primăria or. Cahul). Totodată, acordarea unui statut special acestor surse oferă posibilitatea autorităților raionale să influențeze și să rețină plățile aprobate către primării, care pentru anul 2011 au constituit 757,7 mii lei.
Distribuirea către bugetele de nivelul I a resurselor financiare destinate domeniului învăţămîntului s-a efectuat într-un mod necorespunzător și netransparent. Astfel, conform notelor metodologice, DGF a elaborat criteriile de bază ale politicii în domeniul veniturilor şi cheltuielilor bugetare, inclusiv la stabilirea relaţiilor interbugetare cu UAT de nivelul I, însă acestea nu au fost respectate la distribuirea transferurilor alocate din bugetul de stat pentru nivelarea posibilităţilor financiare ale primăriilor. Conform notelor metodologice, normativele de cheltuieli au fost stabilite în mărimi egale pentru toate UAT. Efectiv, DGF a distribuit transferurile în lipsa unor calcule argumentate și aprobate, astfel formîndu-se o discrepanţă între transferurile calculate potrivit normativelor prestabilite şi cele real alocate UAT de nivelul I.
La calcularea surselor destinate domeniului învăţământului, din bugetul de stat au fost alocate transferuri pentru contingentul de copii în baza datelor Biroului Naţional de Statistică, pe cînd din bugetul raionului s-au alocat transferuri bugetelor UAT de nivelul I în baza datelor privind numărul real al copiilor care frecventează instituţiile de învăţămînt. În acest context, în bugetul raional s-a format o rezervă semnificativă de mijloace în sumă de 17,5 mil.lei, alocate din bugetul de stat pentru întreţinerea copiilor şi elevilor în instituţiile preuniversitare.
Conform art.9 din Legea nr.397-XV din 16.10.2003, pentru uniformizarea gradului de satisfacere a necesităţilor de resurse bugetare ale unităţilor administrativ-teritoriale, prin legea bugetară anuală, de la bugetul de stat pentru bugetele UAT de nivelul II, se stabilesc transferuri din contul fondului de susţinere financiară a unităţilor administrativ-teritoriale. Procedura de stabilire a transferurilor este reglementată prin Notele metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor[28], care prevăd principiile de bază ale politicii statului în domeniul veniturilor şi cheltuielilor bugetare pe anul următor, prognozele normativelor de defalcări de la veniturile generale de stat. Totodată, Notele metodologice nu stabilesc componenţa cheltuielilor ce stau la baza acestui normativ.
De fapt, AAPL de nivelul II din raionul Cahul au aprobat pe anul 2011 transferuri pentru întreţinerea unui copil în instituţiile preşcolare de nivelul I în baza unor normative diferenţiate, care au variat la aceleaşi categorii de instituţii de la 5362,5 lei pînă la 11715,0 lei pentru un copil, constituind, în medie, 7440,6 lei pentru un copil, sau cu 1358,1 lei mai puțin decît a fost stabilit de Ministerul Finanţelor la calcularea transferurilor (8798,7 lei). Numărul real de elevi în teritorii este de 5346, sau cu 137 copii mai mult față de cei luați în calcul de MF (5209). În cazul calculării transferurilor pentru întreţinerea unui elev în şcoli, gimnazii şi licee, numărul elevilor luați în calcul de către Ministerul Finanțelor este de 17547 elevi, în realitate fiind de 14619 elevi, sau cu 2928 elevi mai puțin, urmare cărui fapt s-au calculat transferuri majorate cu 3,2 mil.lei.
AAPL de nivelul II, pentru activităţile extraşcolare, ca urmare a majorării numărului de copii luați în calcul (2928), au beneficiat de transferuri suplimentare de 8,3 mil.lei.
Din mijloacele financiare în sumă totală de 17,5 mil.lei primite de la bugetul de stat pentru întreţinerea copiilor și nedistribuite UAT (de nivelul I), 10,7 mil.lei au fost repartizate pentru finanţarea şcolilor sportive şi muzicale, cabinetului metodic şi contabilităţii centralizate, restul mijloacelor în sumă de 6,8 mil.lei fiind distribuite pentru cheltuieli capitale și alte cheltuieli ale Consiliului raional Cahul, în lipsa criteriilor respective. De exemplu, conform Notelor metodologice elaborate de DGF, cheltuielile pentru măsurile în domeniul sportului urmau a fi estimate reieșind din numărul populației și din normativul mediu pentru un locuitor - de 1,2 lei, și ar constitui în total 149,8 mii lei. Efectiv au fost aprobate mijloace financiare în sumă totală de 1180,7 mii lei, inclusiv: 1030,0 mii lei - la nivelul Consiliului raional (915,0 mii lei – transferate către asociațiile obștești), și 118,9 mii lei – pentru 37 UAT de nivelul I.
Recomandări:
6. DGF:
6.1. să asigure elaborarea unor proceduri metodologice clare, în procesul de formare a bugetului, privind modalitatea de stabilire a transferurilor către UAT, cu fundamentarea mărimii transferurilor alocate prin calculele corespunzătoare, respectînd întocmai cadrul metodologic la stabilirea raporturilor bugetare;
6.2. în comun cu AAPL respective, să elaboreze politici clare și distincte în aspectul ce ține de criteriile planificării cheltuielilor pentru activitatea instituțiilor de învățămînt, totodată implementînd unele proceduri de control intern eficiente în domeniul respectiv.
Unele UAT nu au reuşit să menţină cheltuielile angajate în limitele maxime aprobate.
Conform prevederilor Legii nr.397-XV din 16.10.2003, cheltuielile stabilite în bugetele UAT reprezintă limitele maxime, care nu pot fi depăşite, iar efectuarea acestora se realizează de către executorii de buget doar în limitele aprobate. Deşi, per ansamblu, în anul 2011, cheltuielile efective ale bugetelor UAT din raion au fost executate fără depăşirea nivelului stabilit, unele AAPL de nivelul I au executat cheltuieli efective cu depăşirea alocaţiilor programate în devizele de cheltuieli la art.241 „Investiții capitale”, în sumă totală de 1256,4 mii lei[29], prin ce nu au respectat prevederile art.7 alin.(3) din Legea nr.397-XV din 16.10.2003.
Recomandări:
7. Primăriile satelor Colibași, Crihana Veche, Slobozia Mare, Văleni să asigure un management eficient la utilizarea mijloacelor financiare, precum și executarea conformă a cheltuielilor preconizate, cu respectarea prevederilor legislației în vigoare.
În condițiile unui buget auster, este necesară eficientizarea cheltuielilor pentru retribuirea muncii și asigurarea utilizării mijloacelor bugetare pentru acest scop în corespundere cu prevederile actelor normative.
În anul 2011, AAPL din raionul Cahul au executat cheltuielile de casă pentru retribuirea muncii în sumă totală de 132,8 mil.lei, ceea ce reprezintă 48% din cheltuielile totale înregistrate de bugetele UAT din raion. Cheltuielile efective au constituit 134,0 mil.lei, sau 98,4% faţă de planul rectificat (136,2 mil.lei).
Lipsa controlului din partea factorilor de decizie ai AAPL (de nivelul I și nivelul II) din raionul Cahul asupra statelor de personal, precum și aprobarea acestora cu nerespectarea prevederilor regulamentare și depășirea limitelor au cauzat cheltuieli bugetare suplimentare. Astfel, la planificarea cheltuielilor pentru remunerarea muncii, AAPL din raion urmează să ţină cont de numărul de personal stabilit conform Anexei nr.2 la Hotărîrea Guvernului nr.589 din 29 iulie 2011[30]. Totodată, în conformitate cu Notele metodologice elaborate de DGF Cahul pentru anul 2011, s-a propus ca obiectiv economisirea mijloacelor financiare, prin optimizarea numărului de angajați cu 1% față de prevederile Hotărîrii Guvernului nr.589 din 29.07.2011, însă misiunea de audit a constatat că la nivelul AAPL nu au fost întreprinse măsuri întru realizarea obiectivului propus. În acest context, se relevă că, la finele anului de gestiune, statele de personal au constituit 5635 unităţi, sau cu 335 unităţi (inclusiv 92 unităţi din domeniul învăţămîntului) mai mult decît numărul-limită stabilit. Acest fapt a condiţionat şi depăşirea (în anul 2011) cu 7,6 mil. lei a cheltuielilor de personal faţă de limita stabilită în hotărîrea nominalizată și de reglementările DGF.
Verificările cheltuielilor privind retribuirea muncii la subdiviziunile AAPL au relevat derogări de la cadrul normativ, care au condiţionat efectuarea cheltuielilor neregulamentare și neeficiente în sumă totală de 2,0 mil.lei, precum și a cheltuielilor în sumă de 0,7 mil.lei în lipsa reglementărilor raporturilor de muncă. Astfel:
În conformitate cu prevederile art.43 din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006, CR are competenţa de a aproba organigrama şi statele de personal ale direcţiilor și altor subdiviziuni din subordine. În acelaşi timp, Hotărîrea Guvernului nr.689 din 10.06.2003[31] (pct.4), Anexa nr.5 la Hotărîrea Guvernului nr.525 din 16.05.2006[32] (pct.3)[33] şi Ordinul ministrului finanțelor nr.109 din 21.12.2007[34] stabilesc că modificarea schemelor de încadrare ale subdiviziunilor se permite doar în limitele fondului de retribuire a muncii acestora şi sînt valabile după înregistrarea lor obligatorie la MF. De menționat că MF nu a înregistrat schema de încadrare aprobată de către CR Cahul pe anul 2011, pentru Aparatul președintelui raionului, motivul fiind necorespunderea acesteia prevederilor regulamentare, datorită includerii neregulamentare în statele de personal a unui vicepreședinte al raionului și a unui specialist principal în probleme juridice. Prin urmare, includerea în statele de personal a unităților menționate a cauzat suportarea unor cheltuieli suplimentare în sumă, respectiv, de 50,1 mii lei și 30,5 mii lei.
Contrar prevederilor din Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.688 din 10.06.2003[35], unele AAPL din raion au aprobat statele de personal cu depășirea normelor stabilite, suportînd cheltuieli suplimentare neregulamentare. Astfel, Consiliul orășenesc Cahul a aprobat statele de personal ale contabilității centralizate a primăriei orașului pentru anul 2011 în număr de 23 de unități, în lipsa unei evaluări privind volumul de lucru necesar de îndeplinit de către subdiviziune reieșind din necesitățile reale, schema de încadrare nefiind înregistrată regulamentar de către DGF Cahul. Totodată, la aprobarea unităților de personal pentru subdiviziunea menționată, CO Cahul nu a ţinut cont de prevederile regulamentare și de existenţa unui buget auster pentru anul 2011, aprobînd un număr majorat cu 7 unități față de cel prevăzut regulamentar, astfel suportînd cheltuieli suplimentare ineficiente în sumă de 246,4 mii lei. De menționat că aprobarea unui număr majorat al statelor de personal este cauzată și de faptul că la prelucrarea informațiilor de către serviciul contabil al primăriei or.Cahul nu sînt utilizate tehnologiile informaționale, în timp ce personalul contabilității beneficiază de sporuri la salariu pentru nocivitate la exploatarea calculatoarelor.
Contrar prevederilor regulamentare, un șir de AAPL din raion au aprobat statele de personal prin includerea unor unități suplimentare neprevăzute (viceprimar, contabil, specialiști în planificare și arhivar), fiind suportate cheltuieli neregulamentare în sumă totală de 143,6 mii lei. Asemenea cazuri s-au constatat la: primăria or.Cahul (40,2 mii lei); primăria s.Crihana Veche (48,8 mii lei); primăria com.Manta (47,1 mii lei); primăria s.Roșu (7,5 mii lei).
În anii 2010-2011, primăria or.Cahul a suportat cheltuieli neregulamentare în sumă totală de 1083,7 mii lei, pentru activitatea colectivului popular ,,Izvoraș”, în lipsa conferirii titlului de formație artistică ,,model”. Astfel, conform Regulamentului aprobat prin Ordinul ministrului culturii nr.281 din 03.10.2006[36], activitatea colectivului popular menționat urma a fi finanțată distinct, reieșind din faptul conferirii titlului de formaţie artistică „model” sau din alte circumscripții regulamentare (mijloace speciale etc.), fapt care nu a fost luat în considerație de către primăria or.Cahul la efectuarea cheltuielilor sus-menționate. Totodată, conform informației Poliției de Frontieră, 11 angajați ai colectivului popular ,,Izvoraș” nu s-au aflat în țară o perioadă totală de 367 zile (în anul 2010 – 225 zile, și în anul 2011 – 142 zile), pentru care acestora le-a fost calculat și achitat nelegitim salariu (inclusiv plăți aferente) în sumă totală de 20,3 mii lei (în anul 2011 – 8,0 mii lei).
În anul 2011, personalului administrativ din cadrul subdiviziunilor CR, precum și din cadrul a 14 primării ale satelor/comunelor/orașului i-au fost stabilite sporuri la salariu pentru nocivitate la exploatarea calculatoarelor, fără evaluarea obiectivă a condiţiilor de muncă şi stabilirea gradului de nocivitate conform prevederilor Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1335 din 10.10.2002[37], astfel fiind suportate cheltuieli neregulamentare în sumă totală de 174,3 mii lei.
Nerespectîndu-se prevederile pct.15 din Hotărîrea Guvernului nr.525 din 16.05.2006, funcționarilor DGF și primăriei s.Crihana Veche le-au fost acordate premii unice, cu depășirea limitelor stabilite, în sumă, respectiv, de 44,7 mii lei și 10,9 mii lei.
Contrar cerințelor pct.13 din Hotărîrea Guvernului nr.525 din 16.05.2006, primăria or.Cahul a admis stabilirea muncii prin cumul, ținîndu-se cont în mod nejustificat de sporuri și suplimente, astfel fiind suportate cheltuieli neregulamentare în sumă totală de 34,3 mii lei.
DGF a suportat cheltuieli ineficiente în sumă de 148,1 mii lei ( în anul 2011 – 31,5 mii lei, și în anul 2012 – 116,6 mii lei), în legătură cu eliberarea nelegitimă din funcția deținută a unui funcționar public (șeful DGF).
Reglementarea juridică ce ţine de raporturile individuale de muncă ale unor categorii de salariaţi cu statut de funcționar public din cadrul subdiviziunilor CR este vădit lacunară și poate declanşa litigii de muncă cu suportarea cheltuielilor ineficiente suplimentare din contul bugetului.
Președintele raionului nu a respectat prevederile regulamentare privind încetarea raporturilor de serviciu și aprobarea (după caz) a contractelor individuale de muncă pe termen determinat, reieșind din condițiile specificate în Codul muncii[38] (art.55), Legea nr.158-XVI din 04.07.2008[39] (art.61, art.62 alin.(1) lit.d) și art.69) și Legea nr.436-XV din 28.12.2006 (art.43). Astfel, în perioada anilor 2007 – septembrie 2012, din momentul obținerii dreptului la pensie pentru limită de vîrstă, nu au fost revizuite raporturile de serviciu cu 4 funcționari publici (inclusiv șeful Direcției economie), suportîndu-se cheltuieli aferente salarizării acestora în sumă de 705,2 mii lei, fără ca persoanele menționate să fie angajate în serviciu prin contract individual de muncă. În contextul celor expuse, se invocă riscul ca actele ce țin de activitatea atît a CR Cahul, cît și a Aparatului președintelui raionului în relații cu persoane terțe, semnate de către persoanele nominalizate (fără angajarea legală a acestora), în caz de litigiu, să fie declarate nule.
Contrar prevederilor art.42 alin.(3) din Legea nr.158-XVI din 04.07.2008, pct.9 din Hotărîrea Guvernului nr.867 din 28.11.1994[40] și pct.66 din Hotărîrea Guvernului nr.1449 din 24.12.2007[41], la Aparatul președintelui raionului, în carnetele de muncă a 4 funcționari publici nu au fost consemnate datele despre indemnizația la concediere în mărime de 50% din salariul de funcție, aceste date nefiind disponibile (la momentul efectuării auditului) nici în dosarele personale ale funcționarilor, astfel persistînd riscul de efectuare în viitor a unor cheltuieli neregulamentare.
Recomandări:
8. Consiliul raional Cahul, Aparatul președintelui raionului și DGF:
8.1. de comun acord cu AAPL de nivelul I, să examineze oportunitatea optimizării numărului de personal potrivit recomandărilor Guvernului;
8.2. să analizeze situaţia creată la angajarea personalului în cadrul subdiviziunilor CR, cu întreprinderea măsurilor în vederea remedierii deficienţelor constatate.
Aparatul președintelui raionului, DGF, DGÎ și primăriile: or.Cahul, satelor/comunelor Roșu, Crihana Veche, Manta, Andrușul de Sus, Andrușul de Jos, Badicul Moldovenesc, Borceag, Burlăceni, Colibași, Doina, Găvănoasa, Tătărești, Larga Nouă:
9.1. să asigure respectarea actelor normative ce reglementează domeniul retribuirii muncii şi implementarea unui control intern adecvat, cu înlăturarea neajunsurilor şi încălcărilor constatate;
9.2. să întreprindă măsurile de rigoare menite să sporească managementul economico-financiar, cu direcţionarea acestuia spre identificarea soluţiilor de prevenire a fenomenului fraudei şi risipei de bani publici.
Ø Necesită monitorizare alimentația copiilor din instituţiile preșcolare și ajustarea normelor financiare, în vederea asigurării executării cerințelor de alimentare sănătoasă a copiilor.
În conformitate cu prevederile art.45 lit.i) din Legea nr.547-XIII din 21.07.1995[42], organizarea alimentaţiei copiilor ţine de prerogativa AAPL, însă acestea au admis administrarea ineficientă a acestui proces, cu un risc sporit de alimentare nesănătoasă a copiilor. Astfel, în anul 2011, instituţiilor preşcolare din raion le-au fost aprobate mijloace bugetare pentru alimentarea copiilor cu 3923,3 mii lei (47,1%) mai puțin decît limitele financiare minime stabilite prin Normele aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei nr.35 din 26.01.2010[43] pentru a fi suportate din contul bugetului. Una din cauzele principale care determină aceste situații pretinde a fi lipsa surselor financiare, precum și planificarea și monitorizarea insuficientă din partea DGF și AAPL a alimentației copiilor din instituțiile preșcolare.
În anul 2011, cheltuielile efective (din toate sursele) pentru alimentația copiilor în instituțiile preșcolare au constituit, în medie,11,3 lei pentru 1 copil/zi (inclusiv în or.Cahul – 19,5 lei, față de media înregistrată pe sate de 8,7 lei). În acest context, contrar Normelor aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei nr.35 din 26.01.2010, 34 de primării ale satelor/comunelor nu au respectat normele financiare minime de alimentare a copiilor din instituţiile preșcolare, în medie, cu 4,95 lei/zi (la primăria s.Lopățica fiind micșorată cu 7,6 lei pentru 1 copil/zi (-55%); la primăria s.Văleni - cu 7,5 lei; la primăria s. Lebedenco - cu 6,6 lei (-48%); la primăriile satelor Cucoara și Badicul Moldovenesc - cu cîte 6,0 lei etc.), astfel neasigurînd constituirea cheltuielilor minime necesare pentru alimentarea copiilor în sumă de 1849,7 mii lei.
De rînd cu nerespectarea normelor financiare de alimentaţie a copiilor, este evident riscul de alimentare nesănătoasă a acestora și de utilizare a produselor necalitative. Evaluările efectuate la acest compartiment de către DGÎ Cahul denotă că situația privind asigurarea normelor naturale în instituțiile preșcolare este sub nivelul Regulilor de alimentare. Astfel, componentele raţiei alimentare în meniul copiilor din cadrul instituţiilor preşcolare ale raionului Cahul, pe principalele produse, sînt nerealizate semnificativ. Normativele raţiei alimentare pe cele 7 produse din meniul copiilor nu sînt îndeplinite, în special, la instituțiile din mediul rural, nivelul de asigurare constituind, în medie, la: produsele din carne și pește - respectiv, 37% și 30%; smîntînă – 61%; lapte – 45%; unt – 41%; legume și fructe proaspete - respectiv, 53% și 32%[44].
Recomandări:
10. DGF și consiliile locale ale UAT de nivelul I să asigure respectarea normelor financiare și naturale la alimentarea copiilor din instituțiile preșcolare.
Ø Nerespectarea actelor normative în domeniul achiziţiilor publice a constat în: angajarea de lucrări şi servicii cu încheierea ulterioară a contractelor, precum şi în lipsa acestora; efectuarea formală a procedurilor de achiziţii publice, fără desfăşurarea licitaţiilor, cu nerespectarea principiilor de transparenţă şi evitarea procedurilor de achiziţii publice, care au însumat peste 1,8 mil. lei; achiziţii în lipsa surselor financiare corespunzătoare în sumă de 0,1 mil. lei; neasigurarea garanţiilor pentru oferta depusă şi pentru buna execuţie în sumă totală de peste 2,3 mil. lei; divizarea achiziţiilor în scopul evitării procedurilor legale de achiziţii publice etc.
Lipsa monitorizării din partea primăriei s.Crihana Veche și primăriei com.Manta asupra valorificării mijloacelor financiare a determinat nerespectarea principiilor de regularitate şi de eficienţă la executarea cheltuielilor în sumă totală de 468,0 mii lei.
În cadrul realizării „Proiectului-pilot de salubrizare a s.Crihana Veche”, grupul de lucru al primăriei a desfășurat o licitație publică formală (nr.1362/10 din 27.10.2010) privind achiziționarea serviciilor de implementare a proiectului menționat în sumă totală de 408,0 mii lei. Contrar prevederilor regulamentare, grupul de lucru al primăriei s.Crihana Veche nu a evaluat corect ofertele prezentate, acceptînd pentru participare la licitație un agent economic, care a admis greșeli aritmetice la întocmirea devizului de cheltuieli, oferta acestuia fiind majorată nejustificat. Totodată, un alt participant la licitația publică nu a prezentat certificate constatatoare privind îndeplinirea obligațiunilor exigibile de plată a impozitelor și taxelor către stat. Prin urmare, în loc de a anula procedura de achiziție publică, grupul de lucru a efectuat achiziția, fiind stabilită drept cîștigătoare o altă entitate (Unitatea Consolidată de Implementare a Proiectelor de Mediu), cu oferta în valoare de 408,0 mii lei, care nu a fost justificată corespunzător. De menționat că, în Darea de seamă privind rezultatele licitației, prezentată AAP pentru înregistrarea achiziției, au fost incluse date eronate precum că toți ofertanții au depus certificate de efectuare regulată a plății impozitelor, contribuțiilor.
Se relevă că costul serviciilor de 408,0 mii lei, prevăzut de contractul (nr.55 din 28.10.2010) încheiat cu UCIPM, nu este argumentat prin calcule bazate pe tarife aprobate și coordonate în ordinea stabilită și constituie circa 10% din grantul primit de primăria s.Crihana Veche de la FEN, pentru implementarea proiectului de salubritate. De asemenea, în contract sînt prevăzute servicii de elaborare a documentelor pentru desfășurarea licitațiilor și de evaluare a ofertelor în cadrul licitațiilor la primăria s.Crihana Veche, reprezentantul UCIPM nefiind inclus în grupul de lucru al primăriei, fapt ce contravine art.6 și art. 14 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007[45]. Prin urmare, în condițiile sus-indicate, în baza a 6 acte de recepție a serviciilor, inclusiv pentru servicii necalitative de evaluare a ofertelor (cu recomandări privind cîștigătorul licitației), precum și pentru cele care urmau a fi executate de grupul de lucru pentru achiziții al primăriei, primăria a achitat UCIPM suma totală de 408,0 mii lei.
Analogic, primăria com.Manta a contractat și a achitat (UCIPM) pentru serviciile de elaborare și implementare a „Proiectului-pilot de salubrizare a com.Manta” suma de 60,0 mii lei. Totodată, primăria com.Manta, ca urmare a monitorizării neconforme a procedurilor de achiziție publică, a contractat procurarea de la S.R.L. „Orhei Lada-Service” a unei autospeciale (anul fabricării 2004), în valoare de 564,0 mii lei, dar de fapt, la același preț, a fost procurată autospeciala Renault Premium (anul fabricării 2002), cu o vechime mai mare de circa 2 ani față de prevederile contractuale.
O atitudine formală față de achizițiile publice a fost constatată la primăria or.Cahul. Deși la licitația publică pentru procurarea serviciilor privind deservirea tehnică a cazangeriilor pe perioada sezonului rece 2011-2012 au fost prezentate doar două oferte, unul din ofertanți neprezentînd 5 documente obligatorii (garanția pentru ofertă; certificarea plății impozitelor; autorizația tehnică a întreprinderii; privind atestarea specialiștilor; privind baza tehnico-materială), grupul de lucru pentru achiziții al primăriei or.Cahul, constatînd că a fost depusă doar o ofertă completă, a decis să contracteze serviciile respective de la S.R.L. „Dina Cociug”, în sumă de 531,0 mii lei, prin ce nu au fost respectate prevederile art. 6 și art.44 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, astfel neasigurîndu-se concurența reală și respectarea cerințelor pct.8.1. din propria documentație de licitație. Totodată, darea de seamă și contractul privind achiziția în cauză au fost înregistrate la AAP cu întîrziere de 16 zile. De menționat că primăria or.Cahul a organizat o licitație analogică și în anul 2012, fiind desemnat același cîștigător, însă aceasta a fost contestată de Î.M. „Rețelele Termice Cahul” (fondată de CO Cahul), ulterior fiind anulată de către AAP pentru nerespectarea legislației.
Ca urmare a neconformării procesului de achiziții publice, la etapa de planificare a contractelor, prevederilor regulamentare, grupul de achiziții din cadrul primăriei or.Cahul nu a asigurat excluderea cazurilor de divizare a contractelor de achiziții publice. Astfel, achiziția pavelelor de pavaj în sumă totală de 230,0 mii lei a fost divizată în 2 contracte separate (cîte 115,0 mii lei), acestea fiind încheiate cu unul și același agent economic din mun.Chișinău, ceea ce contravine prevederilor art.69 alin.(1) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007. La organizarea și desfășurarea licitației (prin cererea ofertei de prețuri) din 16.11.2011, nu au fost respectate principiile privind transparența achizițiilor publice, asigurarea concurenței și combaterea concurenței neloiale în domeniul achizițiilor publice. Prin urmare, din 3 ofertanți participanți la licitație, 2 agenți economici sînt în relații de interdependență (S.R.L. „I.V.M.” și S.R.L. „Capmanlux” din mun.Chișinău au fondatori și administratori comuni), astfel nefiind respectate prevederile art.6 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007. Divizarea achiziției pavelelor de bordură și de pavaj s-a înregistrat și în anul 2012, fiind efectuate procurări în sume, respectiv, de 33,9 mii lei, 59,8 mii lei și 146,8 mii lei.
În anul 2008, fără să identifice sursa de finanțare, primăria com.Moscovei a încheiat contractul de executare a lucrărilor de construcție a cazangeriei la gimnaziul „Mircea cel Bătrîn” din localitate, în sumă totală de 415,4 mii lei, dar s-au executat lucrări în sumă de 97,8 mii lei. În pofida faptului că, potrivit cerințelor Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.834 din 13.09.2010[46] (pct.144 și pct.149), în cazul apariţiei unor circumstanţe imprevizibile la încheierea contractului de achiziţie publică de lucrări, care duc la modificarea clauzelor contractuale într-o asemenea măsură, încît îndeplinirea contractului respectiv ar fi contrară interesului public, precum și în cazul nerespectării obligaţiilor contractuale de către una dintre părţi, autoritatea contractantă are obligaţia să denunţe unilateral contractul de achiziţie publică de lucrări şi să pretindă la despăgubiri, primăria com.Moscovei nu a întreprins nimic în această privință, la data de 12.09.2011 contractînd de la același antreprenor lucrări pentru același obiect în sumă totală de 382,3 mii lei (cu excepția celor executate în sumă de 97,8 mii lei), astfel majorîndu-se nejustificat valoarea totală a obiectului cu 64,7 mii lei.
La achiziția lucrărilor pentru obiectul „Reparaţia încăperilor primăriei s.Vadul lui Isac”, grupul de lucru pentru achiziții al primăriei s.Vadul lui Isac a evaluat 3 oferte în valoare, respectiv, de 220,7 mii lei, 209,0 mii lei și 184,3 mii lei, fără careva justificări argumentate, excluzînd din procesul de achiziții oferta unui agent economic în sumă de 168,8 mii lei, sau cu 15,5 mii lei mai puțin decît oferta determinată drept cîștigătoare, fapt ce contravine art.15 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, astfel limitînd participarea operatorului economic la procedura de achiziţii publice și, totodată, influențînd rezultatele achiziției în cauză.
În pofida faptului că în bugetul primăriei s. Văleni nu au fost prevăzute mijloacele financiare necesare, în rezultatul unei achiziții prin cererea ofertei de prețuri, primăria a încheiat un contract de executare a lucrărilor de iluminare a străzilor din sat în sumă de 95,6 mii lei. Mai mult decît atît, achiziția menționată a fost efectuată după ce lucrările erau deja executate, ceea ce denotă caracterul formal al achiziției și încălcarea prevederilor art.6 şi art.13 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007. De menționat că, la data efectuării achiziției publice și încheierii contractului din 15.09.2011, conform facturii fiscale din 25.06.2011, antreprenorul deja efectuase lucrări în sumă de 118,3 mii lei. Totodată, în anul 2011, din costul lucrărilor de 118,3 mii lei, în evidența contabilă au fost reflectate doar 32,9 mii lei, cu 85,4 mii lei fiind diminuate cheltuielile efective și denaturate datele raportate. Se relevă faptul că, în baza unui acord adițional din 28.05.2012, cheltuielile diminuate au fost reflectate în evidență în august 2012, totodată fiind majorat cu 22,7 mii lei și volumul lucrărilor.
Aparatul preşedintelui raionului și primăria or.Cahul, în calitate de autorităţi contractante, nerespectînd art.42 alin.(8) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, precum şi clauzele contractuale, n-au cerut de la antreprenori și contractanți asigurarea executării lucrărilor și prestării bunurilor, sub formă de garanţii de bună execuţie a contractelor, estimate de către misiunea de audit în sumă totală de 2,33 mil. lei[47]. Ca urmare, lipsa garanțiilor de bună execuție lipsește autoritățile contractante de careva pîrghii de constrîngere, în cazul executării unor lucrări necalitative.
Contrar prevederilor regulamentare, la efectuarea achizițiilor publice, grupul de lucru din cadrul Aparatului președintelui raionului nu a asigurat perceperea garanției pentru oferta depusă de participanți (12,4 mii lei), în unele cazuri nefiind încasată nici taxa respectivă pentru pachetul de documente pentru licitație. Totodată, în dările de seamă prezentate AAP au fost incluse date eronate privind depunerea garanțiilor de către ofertanți.
La achiziţionarea mărfurilor şi serviciilor au fost admise unele încălcări de ordin procedural. Astfel:
Autorităţile contractante nu au asigurat planificarea efectuării procedurilor de achiziții publice în scopul contractării mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor necesare funcţionării eficiente a AAPL. Deși, potrivit prevederilor regulamentare[48], autoritățile contractante în domeniul achizițiilor publice urmează să elaboreze planuri anuale și trimestriale de efectuare a achizițiilor publice, misiunea de audit a constatat că primăriile com.Manta, s.Giurgiulești, s.Văleni nu au întocmit planul anual de achiziţii. Totodată, în perioada anului 2011, primăriile or.Cahul și s.Crihana Veche au contractat mărfuri și servicii neprevăzute în planul de achiziţii în sumă totală de 4,4 mil. lei. De asemenea, pentru anul 2011, Aparatul președintelui raionului nu a planificat achiziții de valoare mică în sumă totală de 0,2 mil.lei, fiind încheiate 42 de contracte privind procurarea bunurilor respective.
Contrar prevederilor pct.6 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.9 din 17.01.2008[49], primăriile s.Crihana Veche, com.Manta, s.Colibași, s.Văleni nu au asigurat întocmirea și păstrarea tuturor dosarelor privind achizițiile publice desfășurate, fapt ce determină riscul sustragerii, pierderii, schimbării unor anumite documente, precum și imposibilitatea urmăririi conformității procedurilor de achiziții publice cu prevederile legale.
Grupul de lucru din cadrul Aparatului președintelui raionului nu a întocmit și nu a prezentat AAP semestrial, pînă la data de 15 a lunii următoare semestrului de gestiune, o dare de seamă privind contractele de achiziție publică de valoare mică semnate și înregistrate în perioada de referință, prin ce nu au fost respectate prevederile pct.25 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.148 din 14.02.2008[50] . Astfel, în darea de seamă pe anul 2011, Aparatul președintelui raionului nu a inclus 42 contracte de mică valoare în sumă totală de 217,3 mii lei.
Recomandări:
11. Aparatul președintelui raionului și primăriile satelor/comunelor Colibași, Crihana Veche, Giurgiulești, Manta, Moscovei, Vadul lui Isac, Văleni și or.Cahul:
11.1. să implementeze proceduri eficiente de control intern care să asigure respectarea legislației și eficiența în domeniul achizițiilor publice, cu înlăturarea tuturor deficiențelor constatate în cadrul actualului audit;
11.2. să asigure elaborarea unor politici şi proceduri scrise de evaluare adecvată a ofertelor, precum şi de monitorizare a executării contractelor.
Necesită o îmbunătățire și managementul financiar al gestiunii cheltuielilor pentru investiții și reparații capitale.
În cadrul AAPL din raion lipsesc strategii, politici şi proceduri reglementate/ standardizate în materie de investiţii publice şi, respectiv, nu sînt stabilite priorităţi în domeniul construcţiilor, reconstrucţiilor şi/sau reparaţiilor. Nu există studii de fezabilitate care ar determina necesitatea şi eficienţa investiţiilor efectuate. Astfel, modul de determinare a obiectivelor finanţate din bugetele locale este netransparent şi defectuos, ceea ce generează dezechilibre şi imobilizări de mijloace bugetare pe mai mulţi ani, fără impact asupra dezvoltării economico-sociale a localităților din raion, precum și a raionului în general.
· AAPL din raion nu au stabilit prioritatea cheltuielilor capitale pentru obiectele nefinalizate, ceea ce determină imobilizarea mijloacelor bugetare și ineficienţa cheltuielilor suportate.
Conform datelor din rapoartele financiare ale Aparatului președintelui raionului, la situația din 31.12.2011, valoarea investiţiilor capitale realizate la 5 obiecte nefinalizate a constituit, în total, 60,5 mil.lei, inclusiv: 16,6 mil. lei – gazoductul Cahul-Doina (lucrări inițiate în anul 2005), pentru finalizarea căruia e necesar de a efectua lucrări în sumă totală de 4,2 mil.lei; 27,5 mil.lei – gazoductul finalizat Cahul-Spicoasa (inițiat în anul 2005), pentru care nu a fost întocmit actul respectiv de recepție la finalizarea lucrărilor și de dare în exploatare regulamentară, una dintre cauze fiind lipsa consumatorilor. De menționat că, la 09.12.2008, CR Cahul a transmis pentru deservire tehnică gazoductul de presiune înaltă Cahul-Spicoasa, care pînă la momentul actual nu este dat în exploatare, fiind înregistrat în evidența contabilă la contul 203 „Cheltuieli bugetare pentru investiții capitale” cu valoarea indicată mai sus.
O administrare defectuoasă a banilor publici în sumă de 997,7 mii lei a fost constatată în cazul lucrărilor de proiectare și construcţie a sălii sportive din or.Cahul, totodată efectuîndu-se și alte cheltuieli ineficiente. Astfel, primăria or.Cahul a admis imobilizarea mijloacelor financiare în sumă de 696,0 mii lei pe o perioadă de peste 4 ani, acestea fiind achitate în anul 2008 pentru lucrările de proiectare a construcției sălii sportive în or.Cahul, lucrări de antrepriză care pînă în prezent nu au fost inițiate şi pentru realizarea cărora nu au fost determinate sursele de finanţare respective.
Totodată, în conformitate cu datele din evidența contabilă a primăriei, la contul 203 „Cheltuieli bugetare pentru investiţii capitale” sînt înregistrate cheltuieli în sumă totală de 301,7 mii lei, pentru unele lucrări (săpătura unei gropi și schimbarea pămîntului ) executate în anul 2006 la construcția sălii de sport, care s-au dovedit a fi inutile și în privința cărora autoritățile executive nu au întreprins nici o măsură, nefiind determinate nici responsabilitățile (după caz). Totodată, aceste cheltuieli au fost atribuite nejustificat la majorarea costului de proiect al sălii sportive menționate.
Ca urmare a faptului că S.R.L. „Daniel-P”, excavînd o groapă pentru fundație lîngă un bloc de locuit, pe parcursul unei perioade îndelungate de timp nu a executat lucrări de construcție, primăria or.Cahul, în baza unei decizii a Consiliului orășenesc, a efectuat cheltuieli (din contul mijloacelor fondului de rezervă) în sumă de 48,5 mii lei pentru acoperirea parțială a gropii menționate. Se relevă că primăria or.Cahul nu a înregistrat cheltuielile suportate ca datorii debitoare, nefiind întreprinse și măsuri eficiente, cu drept de regres, în vederea încasării cheltuielilor din contul S.R.L. „Daniel-P”. Mai mult decît atît, situația creată a generat litigiu de judecată, S.R.L. „Daniel-P” solicitînd repararea prejudiciilor în sumă totală de circa 65,0 mil.lei. Ca urmare, au fost puse sub sechestrul executorului judecătoresc toate bunurile imobile ale primăriei or.Cahul, ceea ce a generat un risc sporit de pierdere a patrimoniului public.
Recomandări:
12. Consiliul raional, președintele raionului și primăria or.Cahul:
12.1. să asigure elaborarea strategiei privind proiectele investiţionale în dependență de priorităţile dezvoltării social-economice a raionului, cu stabilirea surselor de finanţare;
12.2. să determine modul şi priorităţile în vederea soluționării problemelor ce țin de construcţiile în curs de execuţie, cu implementarea unor proceduri de control intern care să asigure evaluarea/reevaluarea situaţiei reale a acestor active;
12.3. să asigure selectarea obiectelor pentru investiţii capitale în baza unui studiu de fezabilitate sau a unei fundamentări tehnico-economice, care ar determina relevanța și profitabilitatea investiţiilor, cu condiția disponibilului de surse financiare;
12.4. să ia măsuri în vederea înlăturării deficiențelor constatate.
Este necesară eficientizarea managementului financiar la utilizarea mijloacelor financiare ale fondului de rezervă.
CR Cahul urmează să-şi revizuiască actele normative interne ce ţin de utilizarea fondului de rezervă, astfel încît să asigure utilizarea mijloacelor publice în mod regulamentar, transparent şi conform destinaţiei.
În pofida faptului că în rezultatul auditului precedent[51] , precum și în alte Hotărîri ale Curții de Conturi s-a menţionat despre mijloacele bugetare utilizate neregulamentar din contul fondului de rezervă, factorii responsabili din cadrul raionului nu au ţinut cont de obiecţiile şi recomandările înaintate UAT, întru asigurarea în continuare a regularității și bunei gestionări a mijloacelor fondului de rezervă.
În procesul de elaborare a proiectului bugetului pe anul 2011, DGF a emis circulare metodologice, prin care a stabilit constituirea fondului de rezervă în proporție de 1% din volumul cheltuielilor, însă, în realitate, acest normativ nu a fost respectat şi aplicat. Astfel, contrar circularei Ministerului Finanțelor și propriilor normative metodologice, mărimea fondului de rezervă a fost aprobată cu 473,6 mii lei mai mult decît limitele stabilite. În același timp, cele 36 de primării ale satelor/comunelor au fost lipsite de posibilitatea de a-și constitui legal (conform prevederilor art.18 din Legea nr.397-XV din 16.10.2003 și Notelor metodologice elaborate de MF și DGF) cheltuieli la capitolul dat în sumă totală de 1281,4 mii lei. Prin urmare, în fondul de rezervă al UAT din raionul Cahul pentru anul 2011 au fost aprobate și precizate cheltuieli în sumă totală de 2800,0 mii lei, inclusiv: la AAPL de nivelul II (CR Cahul) – 2200,0 mii lei și la primăria or. Cahul – 600,0 mii lei. De menționat că mijloacele financiare în fondul de rezervă al primăriei or.Cahul (600,0 mii lei) au fost aprobate nejustificat ca transferuri cu destinație specială de la bugetul de nivelul II către bugetul de nivelul I (art.133.11).
Mijloacele fondului de rezervă au fost utilizate pentru efectuarea cheltuielilor în sumă de 1377,4 mii lei, care nu întrunesc rigorile unor situaţii imprevizibile şi excepţionale, fără justificarea regulamentară a surselor financiare alocate.
În conformitate cu prevederile pct.2 din Hotărîrea Guvernului nr.1427 din 22.12.2004[52], AAPL le-a fost recomandat să aducă propriile regulamente privind constituirea fondurilor de rezervă şi utilizarea mijloacelor acestora în corespundere cu Regulamentul-tip privind constituirea şi utilizarea fondurilor de rezervă ale AAPL. CR nu a asigurat ajustarea Regulamentului privind utilizarea mijloacelor fondului de rezervă, aprobat prin Decizia CR Cahul nr.09/06-II din 16.12.2010, la Regulamentul-tip nominalizat, a permis efectuarea în mod arbitrar a cheltuielilor din contul fondului de rezervă, ceea ce a dus la executarea unor cheltuieli neaferente cadrului excepţional şi imprevizibil.
Aprobarea și alocarea mijloacelor bugetare s-a efectuat în lipsa unei strategii elocvente, neasigurîndu-se transparența procesului decizional și respectarea criteriilor în dependență de care sînt efectuate alocările din fondul de rezervă. Se utilizează practica de folosire a fondului de rezervă pentru finanţarea unor cheltuieli ce urmează a fi planificate (de exemplu, pentru reparații și investiții capitale), mijloacele acestuia fiind folosite pentru acoperirea unor necesități apărute ca urmare a subprocesului necorespunzător de planificare a cheltuielilor. Astfel, numai în anul 2011, această situaţie a determinat aprobarea de către CR Cahul a unor cheltuieli din contul mijloacelor fondului de rezervă, ceea ce contravine clauzelor privind starea de urgenţă sau de forță majoră imprevizibilă, în sumă totală de 1377,4 mii lei (sau 59,4% din cheltuielile executate), pentru cheltuieli de reparații și investiții capitale.
Recomandări:
13. CR Cahul și DGF să ajusteze Regulamentul privind utilizarea mijloacelor fondului de rezervă al raionului Cahul la prevederile legale, precum și să implementeze proceduri de control intern care ar asigura formarea și utilizarea regulamentară, transparentă și conform destinaţiei a mijloacelor fondului de rezervă.
Obiectivul III: Au raportat UAT în modul corespunzător, au gestionat și administrat eficient patrimoniul public?
În cadrul auditului s-au constatat un şir de iregularități și lacune ce țin de gestiunea și evidența patrimoniului public local. Entitățile auditate nu au întreprins măsuri în vederea conformării sistemului de management al gestionării patrimoniului public la prevederile legale, iar incorectitudinea gestionării acestuia generează un risc înalt de pierdere a drepturilor de proprietate asupra lui și de neîncasare a veniturilor. Iregularitățile admise în rezultatul gestionării defectuoase a patrimoniului, în principal, constau în: lipsa evidenței conforme și raportării veridice a situațiilor patrimoniale; neasigurarea înregistrării integrale a dreptului de proprietate asupra patrimoniului la organul cadastral; monitorizarea insuficientă a contractelor de comodat privind gestionarea patrimoniului transmis în gestiune; nereglementarea responsabilităților fondatorului și ale managerului la administrarea patrimoniului transmis în gestiune întreprinderilor fondate, precum și neefectuarea unui monitoring financiar al proprietăţii publice; nefinalizarea procesului de identificare, delimitare şi înregistrare a patrimoniului public proprietate de stat, a UAT şi privată; lipsa informaţiilor de rigoare veridice privind fondul funciar gestionat; neefectuarea inventarierii elementelor patrimoniale, precum şi nereevaluarea corespunzătoare a activelor fixe, în vederea înregistrării conforme în evidenţă a valorii acestora.
Întru argumentarea celor menționate, se exemplifică următoarele:
Ø Necesită o abordare absolut responsabilă procesul de administrare şi gestionare a patrimoniului transmis de către AAPL în gestiunea economică a întreprinderilor/societăților fondate. Totodată, darea de seamă prezentată de către AAPL Agenției Proprietății Publice nu este bazată pe documente justificative, conținînd date eronate, iar evidența neadecvată a patrimoniului creează riscuri majore de pierdere a acestuia.
Potrivit prevederilor art.9 alin.(2) lit.i) şi lit.j) din Legea nr.121–XVI din 04.05.2007 și art.14 alin.(2) lit.b), lt.c) și lit.d) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006, de competenţa AAPL este ţinerea evidenţei patrimoniului UAT şi exercitarea controlului asupra integrităţii şi folosirii eficiente a acestuia. În acest context, auditul denotă că:
nerespectarea prevederilor actelor normative a cauzat denaturări semnificative în rapoartele financiare, prin reflectarea neveridică, de către AAPL, a situaţiilor economice la contul contabil 136 „Investiții pe termen lung în părți legate” în valoare totală de 111,6 mil.lei, fapt ce contravine pct.46 și, respectiv, pct.76 din Instrucțiunile aprobate prin Ordinele ministrului finanțelor nr.93 și nr.94 din 19.07.2010. Astfel, în cazul primăriei or.Cahul, conform situației din 01.01.2011, la contul menționat nu este inclusă valoarea patrimoniului din gestiunea întreprinderilor fondate în sumă totală de 100,7 mil. leii, iar la Aparatul președintelui raionului – de 10,9 mil.lei;
CR Cahul nu a prezentat APP o dare de seamă autentică privind patrimoniul AAPL (de nivelul I şi nivelul II) gestionat de către întreprinderile municipale în scopul includerii în Registrul patrimoniului public, ceea ce a determinat neautenticitatea datelor din Registrul patrimoniului public. În urma verificării datelor din Raportul privind patrimoniul gestionat de către întreprinderile fondate pe anul 2011, prezentat APP de către CR, s-a constatat că acesta nu include datele privind 4 întreprinderi municipale, care gestionează active în sumă totală de 2,2 mil.lei, ceea ce contravine prevederilor pct.19 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.675 din 06.06.2008[53].
AAPL nu deţin evidenţa integrală a patrimoniului gestionat, inclusiv a patrimoniului transmis întreprinderilor fondate, şi nu în toate cazurile asigură folosirea eficientă a acestuia, ceea ce contravine prevederilor regulamentare.
Patrimoniul local transmis în gestiunea întreprinderilor fondate de CR și CO Cahul nu reprezintă o imagine veridică şi nu permite formularea unei concluzii privind integritatea acestuia.
Contrar prevederilor pct.10 din Regulamentul-model aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.387 din 06.06.1994[54], la 9 statute ale întreprinderilor fondate de AAPL (CR Cahul - 3; CO Cahul - 6) nu sînt anexate actele de inventariere a bunurilor întreprinderilor, transmise în gestiune la data aprobării acestora, iar pentru bunurile imobile nu s-au indicat adresa poştală, suprafaţa şi numărul cadastral, cu anexarea planului terenului. Totodată, nerespectîndu-se prevederile art.4 din Legea nr.845-XII din 03.01.1992[55], pct.17 din Regulamentul-model aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.387 din 06.06.1994, precum și prescripțiile din statutele întreprinderilor ai căror fondatori sînt AAPL, pînă la data finalizării auditului, nu în toate cazurile au fost încheiate contracte de reglementare a raporturilor juridice dintre fondator şi administrator/consiliile locale și conducătorii întreprinderilor, inclusiv privind modul şi condiţiile de remunerare a acestora; nu au fost întocmite acte de primire-predare a patrimoniului în gestiune. Aceste neregularităţi condiţionează: lipsa evidenţei conforme a patrimoniului public; neasigurarea înregistrării integrale a dreptului asupra acestuia şi a modalităţii raportării utilizării lui; denaturarea datelor din evidenţa contabilă a UAT referitor la fondul patrimonial transmis în gestiune întreprinderilor fondate, care de fapt lipsește în evidenţa entităților la situația din 31.12.2011 etc.
Constatările de audit relevă că există neconcordanţe între politicile de contabilitate ale instituţiilor bugetare şi IMSP, fapt ce generează riscul de raportare financiară diferită a situaţiilor patrimoniale ale aceloraşi bunuri de către fondatorii IMSP. Astfel, conform bilanțului la situația din 31.12.2011, IMSP „Spitalul raional Cahul” gestiona mijloace fixe în sumă totală de 24583,0 mii lei, la CR Cahul fiind înregistrate doar în sumă de 20199,4 mii lei, sau cu 4383,6 mii lei mai puțin. De menționat că, în luna ianuarie 2012, CR Cahul a majorat costul de bilanț al mijloacelor fixe (clădirilor) transmise în gestiunea IMSP cu suma totală de 4383,6 mii lei.
CR Cahul și Aparatul președintelui raionului urmează să-și revizuiască politica investițională în cazul imobilelor care nu le aparțin cu drept de proprietate. Astfel, contrar prevederilor contractuale și art.862 din Codul civil, CR a executat cheltuieli capitale la clădirea CMF din s.Alexanderfeld, în sumă de 112,2 mii lei, fără să reglementeze relațiile conform prevederilor contractuale și legale, precum și fără să-și exercite dreptul de a cere compensarea cheltuielilor suportate. Mai mult decît atît, în anul 2009, cheltuielile pentru reparația capitală a clădirii CMF în sumă de 112,2 mii lei, prin decizia CR, au fost transmise primăriei s.Alexanderfeld, aceasta nereflectîndu-le în evidența contabilă la majorarea valorii clădirii CMF, deoarece clădirea nu se află la balanța primăriei. Totodată, nici primările s.Roșu, s.Cîșlița-Prut, com.Ursoaia nu au majorat prețul clădirilor CMF cu cheltuielile în sumă de 380,2 mii lei pentru reparații capitale, transmise de către CR Cahul, și nu au înregistrat în evidența contabilă valoarea proiectelor elaborate de CR Cahul în sumă de 95,1 mii lei pentru CMF nominalizate.
Evidenţă fondului locativ la primăria or.Cahul nu corespunde rigorilor, acest domeniu necesitînd îmbunătățiri semnificative.
Nerespectarea de către fondator (CO Cahul) și primăria or.Cahul a prescripțiilor pct.30 din Regulamentul-model aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.387 din 06.06.1994 și pct.76 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanțelor nr.94 din 19.07.2010, referitor la controlul asupra activităţii economico-financiare a întreprinderilor fondate şi evidenţa patrimoniului public, a cauzat neînregistrarea conformă în evidenţa contabilă şi în rapoartele financiare ale fondatorului și ale Î.M. „GCL” a fondului locativ transmis în administrare. Astfel, la situația din 31.12.2011, primăria nu avea înregistrat în evidență fondul locativ cu suprafața de 107,0 mii m2 , în valoare de 46,5 mil.lei, acesta nefiind monitorizat eficient.
În același timp, valoarea fondului locativ (352,7 mil.lei) din evidența contabilă a Î.M. „GCL” nu a fost diminuată cu valoarea fondului locativ privatizat în mărime de 306,2 mil.lei, prin ce nu s-au respectat prevederile art.17 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007 și art.14 alin.(1) din Legea nr.1324-XII din 10.03.1993[56], aceasta condiționînd includerea unor date eronate în evidența întreprinderii. Cele menționate sînt cauzate de faptul că primăria or.Cahul nu a asigurat formarea asociaţiilor de coproprietari în condominiu şi nu a transmis acestora în gestiune clădirile (inclusiv valoarea lor) privatizate[57], iar persoanele responsabile de gestionarea și evidența fondului locativ nu și-au îndeplinit adecvat obligațiile.
Lipsa unui control sistemic din partea CR asupra cotei-părți în societățile pe acțiuni a determinat gestionarea ineficientă și înstrăinarea neregulamentară a acestei proprietăți.
În acest sens, se exemplifică cazul vînzării de către CR a pachetului de acțiuni în S.A. „Pepiniera piscicolă zonală Cahul”, care, conform raportului financiar la situația din 01.01.2011, înregistra un capital propriu în sumă de 14948,8 mii lei, inclusiv cota publică locală - 93,7%, sau 14007,0 mii lei, mijloacele fixe constituind 50645,0 mii lei, cu valoarea de bilanț de 16611,0 mii lei. Astfel, contrar prevederilor art.21 din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007 și Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.580 din 08.05.2008[58] (pct.7, pct.8 și pct.9), CR nu a asigurat efectuarea monitoringului financiar necesar al societății menționate (inclusiv al unor indicatori ce țin de: datoriile întreprinderii; fondurile fixe și capitalul propriu; determinarea riscului fiscal și analizei solvabilității întreprinderii etc.) și nu a întreprins măsurile de rigoare în vederea consolidării disciplinei financiare și sporirii eficienţei utilizării patrimoniului public aflat în gestiunea acesteia, ceea ce a contribuit la generarea riscurilor de pierdere a patrimoniului public. Ca urmare, S.A. „Pepiniera piscicolă zonală Cahul” (fondată în anul 1972; amplasată pe o suprafață de circa 1484 ha; cu o capacitate de producere de peste 2370 tone pește-marfă și 240 tone puiet de pește; cu un patrimoniu evaluat la suma de peste 60,0 mil.lei), care după anul 2001 nu desfășura o activitate activă, nu și-a putut relua activitatea nici după transmiterea acesteia CR Cahul. Mai mult decît atît, ca urmare a cererii introductive depuse de către S.R.L. „Terravector” pentru recuperarea creanțelor în sumă de 47,9 mii lei (formate pînă în anul 2002, cesionate către aceasta de la Î.S. „Acvacultura-Moldova”), la 02.09.2011, Curtea de Apel Economică a RM a dispus intentarea procesului de insolvabilitate a S.A. „Pepiniera piscicolă zonală Cahul”, totodată, conform încheierii instanței judecătorești, fiind aplicat sechestrul pe toate bunurile (inclusiv hîrtiile de valoare) ale S.A..
În pofida faptului că CR a fost informat despre procedura de insolvabilitate inițiată, acesta, contrar prevederilor legale, a adoptat decizia din 22.09.2011, prin care a aprobat vînzarea pachetului de acțiuni (93,7%), ca un lot întreg, la prețul de 440,0 mii lei, față de cota publică locală în sumă de 14007,0 mii lei, înregistrată în raportul financiar al societății, și valoarea de bilanț a fondurilor fixe de 16611,0 mii lei. Adoptarea deciziei sus-indicate în lipsa unei evaluări obiective a valorii patrimoniale a societății se confirmă și prin faptul că nu au fost luate în considerație terenurile din gestiunea societății (aferente construcțiilor - 9 ha, agricole - 27 ha, plantațiile forestiere - 15 ha, și fondul apelor - 1381 ha), care de fapt sînt înregistrate ca proprietate a UAT Crihana Veche. Ca urmare, la data de 24.10.2011, fără a se lua în considerație restricțiile impuse de instanțele judecătorești, pachetul de acțiuni ale CR în S.A. „Pepiniera piscicolă zonală Cahul” a fost realizat prin intermediul Bursei de Valori la prețul de 943,0 mii lei. Astfel, în afară de faptul că CR Cahul nu a monitorizat eficient activitatea întreprinderii (aceasta ajungînd în proces de insolvabilitate) și nu a asigurat evaluarea reală a patrimoniului acesteia, acesta a admis realizarea pachetului de acțiuni fără justificarea obiectivă a diferenței față de cota publică locală în capitalul propriu deținută de CR.
De menționat că, potrivit art.45 din Legea insolvabilităţii[59], din momentul adoptării hotărîrii privind intentarea procesului de insolvabilitate şi declararea debitorului insolvabil, orice înscriere privind înregistrarea sau modificarea statutului juridic al debitorului sau al bunurilor acestuia se efectuează doar la cererea administratorului. Conform prevederilor art.44 și art.45 din Legea nr.632-XV din 14.11.2001, instanţa de judecată afişează hotărîrea de intentare a procesului de insolvabilitate în incinta sa, iar administratorul expediază hotărîrea instanței judecătorești către Comisia Naţională a Pieței Financiare şi altor instituţii şi autorităţi relevante[60]. În cadrul derulării procedurii de insolvabilitate a S.A. „Pepiniera piscicolă zonală Cahul”, administratorul insolvabilității nu a expediat către CNPF adresări de înștiințare, prin ce nu s-a asigurat respectarea prevederilor legale și a încheierii instanței judecătorești, astfel contribuind la înstrăinarea neregulamentară a cotei-părți a CR în capitalul societății menționate.
AAPL (de nivelul I și nivelul II) din raion nu au întreprins măsuri suficiente în vederea înregistrării la OCT a patrimoniului public local în valoare de 214,8 mil lei, ceea ce contravine prevederilor art.5 din Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998[61] .
O problemă nesoluţionată de mai mulţi ani, care poate afecta integritatea patrimoniului public local, este neînregistrarea acestuia la organul cadastral teritorial. Potrivit constatărilor de audit, la situaţia din 31.12.2011, 37 UAT și 2 entități subordonate CR nu au asigurat înregistrarea la organul cadastral a dreptului de proprietate asupra 497 de imobile proprietate publică cu valoarea de 213,4 mil. lei. De asemenea, Î.M. „GCL” nu a înregistrat la OCT bunuri în sumă totală de 0,4 mil.lei, iar Î.M. „Piața Centrală” - de 1,0 mil.lei. Totodată, la solicitarea auditului, nu a fost prezentată informația cu privire la înregistrarea fondurilor fixe din gestiunea întreprinderilor/societăților fondate de CR Cahul, în valoare de 12,9 mil.lei.
Neasigurarea înregistrării drepturilor patrimoniale condiționează în mod inevitabil pierderea acestuia. Astfel, pe parcursul unei perioade îndelungate de timp, primăria or.Cahul nu a luat măsuri în vederea înregistrării conforme (în termenul stabilit de pînă la 19.10.2003, conform Acordului între Guvernul RM și Guvernul Ucrainei privind recunoașterea reciprocă a drepturilor) a dreptului de proprietate asupra Taberei sportive de întremare pentru copii „Tinerețea” din s.Primorsc (raionul Chilia, Regiunea Odesa, Ucraina), în valoare de 341,0 mii lei. Neînregistrarea în termen a imobilului menționat a determinat faptul ca tabăra să fie recunoscută fără stăpîn și înregistrată în evidența autorității locale din s.Primorsc (Ucraina). De menționat că, începînd cu anul 2010 și pînă la momentul auditării, tabăra nu a activat, un impediment în acest sens constituind nereglementarea relațiilor de proprietate, totodată persistînd un risc sporit de nerecuperare a acestui imobil de către primăria or.Cahul.
Lipsa în sectorul public a unui mecanism bine definit de evaluare a clădirilor (imobilelor) conform valorii venale (prețurilor de piață), sau a destinaţiei utilizării acestora în prezent are ca efect faptul că în UAT unele clădiri și construcții înregistrează o valoare diminuată, sau, în cele mai multe cazuri, valoarea de bilanț a acestora este „0”, ceea ce creează riscuri majore de înstrăinare a imobilelor la prețuri simbolice, sau minimale, astfel lipsind bugetele UAT de venituri pasibile.
Probele de audit acumulate la acest compartiment denotă că, în unele cazuri, valoarea patrimoniului public aflat în proprietatea UAT (clădirile, construcțiile și alte active materiale pe termen lung, inclusiv modernizate și reconstruite), din cauza neactualizării/nereevaluării la rata inflației sau a prețurilor de piață (ori venale), este semnificativ diminuată. Astfel, la primăria or.Cahul sînt înregistrate 125 de clădiri și construcții fără o valoare de bilanț, inclusiv 55 obiecte (cu valoarea inițială de 150,3 mii lei) cu valoarea unitară mai mică de 6000 lei. Totodată, la primăria s.Crihana Veche, clădirea cu suprafața totală de 101 m2 înregistrează o valoare inițială de numai 7,1 mii lei, iar 2 boxe (garaje) ale primăriei s.Vadul lui Isac valorau inițial cîte 1,3 mii lei, ceea ce demonstrează existența reală a unor imobile de menire social-culturală și alte active a căror valoare contabilă este semnificativ diminuată față de valoarea de piață, sau față de valoarea de schimb a acestora.
Este elocvent cazul primăriei com.Manta, în evidența contabilă a căreia e înregistrată stația de pompare cu valoarea inițială de 23,5 mii lei, imobil care, la situația din 31.12.2011, nu avea valoare de bilanț. La data de 25.02.2012, s-a constatat sustragerea de la stația nominalizată a: 3 pompe, 3 motoare electrice de mare capacitate, o macara manuală, cabluri electrice în valoare totală de 500,0 mii lei, cheltuieli suportate de agenți economici (Î.S. „CFM”, sponsorizări etc.), dar care nu au fost documentate și reflectate în evidența contabilă. Ca rezultat, neevaluarea bunurilor aflate la balanța primăriei, spre asigurarea unei valori de bilanț juste, a determinat imposibilitatea aprecierii valorii prejudiciilor în caz de sustragere a acestor bunuri. Totodată, adresarea primarului com.Manta către organele Procuraturii pentru elucidarea cazului dat nu a dat careva rezultate, deoarece la 15.03.2012 a fost încetată pornirea urmăririi penale, din motivul că faptul sustragerii bunurilor publice nu întrunește elemente ale infracțiunii (art.275 pct.3 Cod penal).
Există probleme referitor la patrimoniul public aflat în proprietatea UAT – reţelele de gaze, a căror edificare s-a efectuat din mijloacele bugetului de stat şi din contul bugetelor UAT. Totodată, AAPL nu au luat măsuri în vederea asigurării integrității rețelelor de gazificare și plenitudinii înregistrării acestora în evidența contabilă.
AAPL exercită un control insuficient, exprimat prin inventarierea neregulamentară[62] a reţelelor de gaze din teritoriul raionului Cahul. Constatările de audit relevă că AAPL nu au respectat cerințele pct.3 din Hotărîrea Guvernului nr.683 din 18.06.2004[63] în vederea înregistrării conforme a conductelor de gaz cu valoarea totală de 66,2 mil. lei și transmiteri acestora la deservire tehnică întreprinderilor de gaze. Totodată, auditul denotă că, în contradicție cu prevederile cadrului legal-regulator, AAPL nu au asigurat înregistrarea regulamentară în evidență a 9 conducte de gaz cu valoarea estimată la suma totală de 36008,1 mii lei
Aparatul președintelui raionului nu a asigurat o evidență analitică adecvată a cheltuielilor pentru 2 obiecte nefinalizate aferente construcției rețelelor de gazificare ale raionului Cahul, cu valoarea de deviz în sumă totală de 48,3 mil.lei, ceea ce nu permite o monitorizare eficientă și contravine cerințelor pct.196 din Instrucțiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010. Totodată, auditul relevă că în evidența contabilă, la contul 019 „Alte mijloace fixe”, nu sînt înregistrate cheltuielile ce țin de elaborarea documentației de proiect în sumă totală de 703,0 mii lei, inclusiv: 271,0 mii lei - pentru gazoductul Cahul-Spicoasa; 432,0 mii lei - pentru gazoductul Cahul-Doina.
Procesul de inventariere a patrimoniului public este efectuat formal, neasigurînd stabilirea existenţei efective a mijloacelor fixe, terenurilor, activelor nemateriale, altor elemente patrimoniale. Gestionarea ineficientă și lipsa unui control adecvat din partea AAPL asupra plenitudinii și integrității patrimoniului public poate cauza riscul pierderii acestuia. Astfel:
· La primăria or.Cahul, comisia de inventariere nu a asigurat întocmirea regulamentară a rezultatelor inventarierii, nefiind incluse datele cu privire la destinația, numărul de inventar, numărul de fabricare (numărul indicat în pașaportul tehnic), precum și unele caracteristici tehnice sau de exploatare, după cum se prevede în pct.42 și pct.43 din Regulamentul aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.27 din 28.04.2004[64]. În listele de inventariere nu au fost incluse mijloace fixe în valoare de 75,4 mil. lei, prin ce nu s-au respectat prevederile art.24 alin.(1) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007. O mare parte din mijloacele fixe care nu au fost incluse în listele de inventariere nu se exploatează, uzura fiind calculată în mărime de 100%. Astfel, în evidența contabilă a primăriei (pe teritoriul orașului Cahul) sînt înregistrate 34 de fîntîni construite în anii 1917-1950, din care doar a treia parte sînt cu apă potabilă și se exploatează, restul fiind părăsite, aflîndu-se într-o stare deplorabilă. La fel, în evidență sînt înregistrate 2 bazine pentru apă (construite din beton, în timpul existenței URSS, pe malul rîului Prut), cu valoarea de 10,0 mil.lei, care nu au fost identificate în natură în timpul inventarierilor. De menționat că construcția bazinelor n-a fost finalizată, acestea nefiind date în exploatare, însă primăria a calculat deja uzura (20%) în sumă totală de 3,5 mil.lei. De asemenea, nu s-a efectuat inventarierea mijloacelor fixe arendate în sumă de 2,4 mil.lei (contul extrabugetar 01), datoriile anulate ale debitorilor insolvabili (contul extrabugetar 05) fiind de 87,0 mii lei. Totodată, contrar prevederilor art.17 alin.(4) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007 și art.5 alin.(4) lit. b) din Legea nr. 989-XV din 18.04.2002[65] , nu a fost efectuată inventarierea și înregistrarea în evidenţă a terenurilor aflate în gestionarea instituțiilor cu suprafața de 29,7 ha.
Inventarierea datoriilor a fost efectuată la mai puțin de jumătate din entități, nefiind confirmate datoriile creditoare de peste 1,4 mil. lei, dintre care 20,0 mii lei - datorii creditoare cu termenul de achitare expirat. În procesul auditării au fost identificate alte datorii debitoare cu termenul de achitare expirat, de la darea în folosință a terenurilor, în sumă de 222,5 mii lei, care nu s-au reflectat în rapoartele primăriei or.Cahul pe anul 2011.
Rezultatele inventarierii n-au fost examinate la ședința comisiei centrale de inventariere, lipsesc procesele-verbale ale comisiei de inventariere, aprobate în modul stabilit de către conducătorul instituţiei.
Contrar prevederilor art.17 şi art.19 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007 și art.77 din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006, UAT n-au contabilizat în modul corespunzător terenuri și fonduri fixe, astfel creînd condiții de pierdere a acestora. Din lipsa responsabilității funcționarilor primăriei or.Cahul, în evidența contabilă nu sînt înregistrate următoarele fonduri fixe: clădirea școlii primare nr.1 „V.Alexandri” (836 m2),cu valoarea estimativă de 13,5 mil.lei; 3 clădiri ale muzeului ținutului Cahul (inclusiv casa-muzeu „Căsuța țărănească”), cu valoarea totală de 211,9 mii lei; clădirea-muzeu (de lîngă pichetul de grăniceri) și cheltuielile capitale pentru reparația imobilului în sumă de 158,6 mii lei; 2 monumente militare.
Primăria s.Crihana Veche nu a asigurat o gestionare conformă și nu a înregistrat regulamentar în evidență imobilele proprietate publică. Astfel, în evidența contabilă a primăriei nu sînt reflectate: imobilele aferente stadionului în valoare de 2290,6 mii lei; fosta clădire a magazinului de pîine în valoare de 109,3 mii lei, cu suprafața de 97,5 m2, și terenul aferent de 0,0469 ha; clădirea farmaciei cu suprafața de 283,8 m2 și terenul aferent de 0,05 ha; fondul de locuințe proprietate publică (4 camere proprietate publică neprivatizate la momentul auditului, precum și neevaluate corespunzător). Totodată, potrivit Hotărîrii Guvernului nr.156 din 04.03.2010[66], din proprietatea statului a fost transmis în proprietatea Consiliului sătesc Crihana Veche bazinul acvatic de acumulare a apei și o construcție nefinalizată cu valoarea restantă de 308,7 mii lei, precum și terenul cu suprafața de 1,156 ha, însă pînă la momentul auditării valoarea patrimoniului menționat n-a fost înregistrată în evidență, această situație fiind explicată de responsabilii primăriei prin lipsa actului de primire-predare a construcției nefinalizate.
Primăria s.Roșu nu a înregistrat regulamentar în evidența contabilă rețelele de canalizare în valoare de 101,0 mii lei, precum și nu a diminuat valoarea de intrare a unor imobile/fonduri fixe transmise primăriei în cadrul restructurării întreprinderii agricole: a clădirii grădiniței de copii - cu 296,8 mii lei; a punctului medical - cu 76,0 mii lei; a altor fonduri fixe - cu 190,7 mii lei.
În anul 2005, la transmiterea de la primăria com.Moscovei către DGÎ Cahul a fondurilor fixe aferente taberei de odihnă pentru copii, în evidența contabilă a DGÎ, valoarea clădirilor a fost diminuată nejustificat cu suma de 2852,8 mii lei.
Contrar prevederilor regulamentare, în anul 2011, Aparatul președintelui raionului nu a asigurat atribuirea la majorarea valorii mijloacelor fixe a cheltuielilor capitale (aferente serviciilor de elaborare a documentației de proiect) în sumă de 363,9 mii lei, precum și înregistrarea în evidența contabilă a cheltuielilor aferente studiului de fezabilitate în sumă de 95,0 mii lei, ceea ce a dus la denaturarea datelor atît din evidența contabilă, cît și din rapoartele financiare.
Necesită îmbunătățiri procesul de gestionare și evidență a sistemelor de aprovizionare cu apă. În acest context, se exemplifică următoarele:
În baza Hotărîrii Guvernului nr.935 din 04.08.2008[67], Agenției „Apele Moldovei” i-au fost alocate mijloace financiare în sumă totală de 3678,0 mii lei, pentru elaborarea documentației de proiect și deviz ce ține de aprovizionarea cu apă a 7 localități adiacente tronsonului de cale ferată Cahul-Giurgiulești (s.Cîșlița- Prut, s.Slobozia Mare, s.Brînza, s.Văleni, s.Colibași, s.Crihana Veche, com.Manta). Documentația de proiect și deviz a fost transmisă de către Agenția „Apele Moldovei” primăriilor nominalizate, fără justificarea costului documentației. Întocmirea neregulamentară a documentului primar de transmitere a activului a determinat neînregistrarea în evidența contabilă a primăriilor a valorii documentației de proiect și deviz în sumă totală de 3678,0 mii lei, cu această sumă fiind diminuată valoarea patrimoniului public, fapt ce contravine art.17 alin.(1) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007.
Contrar cerințelor art.17 și art.24 din Legea nr.113-XVI din 24.04.2007, primăria com.Moscovei nu a înregistrat în evidența contabilă valoarea fîntînii arteziene din apropierea liceului de 210,0 mii lei și a sistemului de aprovizionare cu apă (școala → fabrica de vinuri S.A. „Vismos”) în sumă de 20,8 mii lei, ceea ce a determinat neveridicitatea situaţiilor patrimoniale raportate. Mai mult decît atît, în perioada anilor 2005 - 2012, fîntîna arteziană a fost gestionată de către S.A. „Vismos” în lipsa deciziei respective a Consiliului comunei Moscovei, ceea ce contravine prevederilor art.14 alin.(2) lit.b) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006 și pct.3, pct.4 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.688 din 09.10.1995[68]. În contextul celor menționate, se relevă necalcularea veniturilor conform prevederilor Legilor bugetului pe anii 2005-2011 în sumă de circa 68,3 mii lei.
Nu a fost asigurată înregistrarea corespunzătoare în evidența primăriei s.Crihana Veche a sistemului de aprovizionare cu apă a localității în valoare totală de 1142,2 mii lei, inclusiv 3 fîntîni arteziene funcționale (249,4 mii lei). Totodată, contrar prevederilor pct.3 și pct.5 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.688 din 09.10.1995, din anul 2009 și pînă la momentul actual nu sînt întocmite acte de primire-predare în folosință Î.M. „Crihana-Service” a patrimoniului în valoare de 1142,2 mii lei.
Contrar prevederilor art.17 din Legea nr.113-XVI din 24.04.2007, primăria s.Vadul lui Isac nu a înregistrat în evidența contabilă valoarea lucrărilor de proiectare la obiectul „Apeductul s.Vadul lui Isac”, executate în anul 2007, în sumă de 396,4 mii lei. La fel, nu au fost contabilizate în modul corespunzător cheltuielile executate în procesul construcției apeductului în sumă totală de 353,1 mii lei, prin ce nu a fost asigurată integritatea costului real al obiectului. Totodată, Consiliul sătesc Vadul lui Isac nu a aprobat în mod regulamentar transmiterea din gestiunea primăriei către Î.M. „Acces Vadul lui Isac” a bunurilor proprietate publică aferente apeductului în valoare de 1411,8 mii lei, acestea fiind transmise fără întocmirea actelor de primire-predare a patrimoniului, astfel nefiind respectate prescripțiile punctelor 3-5 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.688 din 09.10.1995. Analogic, fără întocmirea actelor de primire-predare, Consiliul sătesc Roșu a aprobat transmiterea de la bilanțul primăriei către AO „Apeduct Roșu Sud” a bunurilor proprietate publică aferente sistemului de alimentare cu apă și canalizare, care valorează 2476,4 mii lei.
Primăria s.Colibași nu a întreprins careva măsuri pentru asigurarea integrității obiectului nefinalizat „Aprovizionarea cu apă a s.Colibași” în valoare totală de 0,514 mil.lei (la prețurile din anul 2001), transmis acesteia în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.37 din 16.01.2002[69], care în prezent este deteriorat si nu poate fi utilizat.
Primăria s.Giurgiulești nu a întreprins măsuri pentru identificarea cheltuielilor executate la construcția clădirii noi pentru stația de pompare a apei (inclusiv instalarea a 2 pompe) și înregistrarea acestora în evidența contabilă. Ca urmare, pînă la momentul efectuării auditului, în evidența contabilă a primăriei s.Giurgiulești era înregistrată doar o stație de pompare a apei cu valoarea inițială de 18,6 mii lei (uzura 100%), iar cheltuielile executate la construcția clădirii noi (inclusiv instalarea a 2 pompe), estimate în sumă de 512,2 mii lei, nu sînt reflectate în evidență, ceea ce contravine prevederilor art.17 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007.
AAPL din raionul Cahul nu au asigurat gestionarea şi administrarea conformă a fondului funciar proprietate publică.
Unii agenți economici exploatează subsolul fără aprobarea Guvernului privind schimbarea destinaţiei terenurilor agricole, iar AAPL nu au monitorizat eficient această situaţie, ceea ce generează pierderi atît bugetului local, cît și bugetului de stat.
Potrivit prevederilor art.10 și art.71 din Codul funciar și art.11-14 din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997, consiliile locale au competențe de exercitare a controlului asupra folosirii și protecției terenurilor, dar în cazul în care zăcămintele minerale se află sub terenuri agricole, beneficiarii subsolului trebuie să achite pierderile cauzate de excluderea terenurilor din categoria de terenuri cu destinaţie agricolă. Ca urmare a nerespectării prevederilor menționate, au fost admise un șir de iregularități, care se exprimă prin următoarele:
La 15.10.2007, AAPL din com.Moscovei au transmis în arendă 5 ha de terenuri pentru extragerea rezervelor minerale utile, nefiind schimbată destinaţia terenurilor şi nefiind compensate pierderile în sumă de 514,2 mii lei. Agentul economic a continuat să activeze în perioada anilor 2009-2012, în pofida faptului că, la 05.10.2010, Inspectoratul Ecologic de Stat a sistat activitatea de extragere a zăcămintelor pînă la schimbarea destinației terenurilor. Ulterior, la 24.02.2012, Consiliul comunei Moscovei a aprobat excluderea din circuitul agricol a 1,15 ha de terenuri, suma pierderilor ( determinată de comisia funciară raională) constituind 82,3 mii lei, însă această schimbare a destinației nu a fost aprobată de Guvern, astfel fiind nelegitimă.
AAPL din com.Chioselia Mare nu au asigurat excluderea din circuitul agricol a terenului cu suprafața de 1,0 ha, transmis (la 15.09.2005) pentru construcția carierei pentru extragerea nisipului. Ca urmare, începînd cu anul 2006, agentul economic a demarat lucrările de extragere a zăcămintelor de nisip fără a fi schimbată destinația terenului agricol și compensarea pierderilor în sumă de 583,7 mii lei (materialele se examinează de către Procuratura Anticorupție).
În contextul celor expuse, bugetul de stat a fost lipsit de mijloace financiare în sumele sus-menționate, una dintre cauze fiind necointeresarea AAPL față de încasarea acestor sume (reieșind din destinația lor), precum și față de exercitarea controlului privind utilizarea conform destinației a terenurilor agricole de către deținători, ceea ce le permite ultimilor să le gestioneze la propria discreție.
Atribuirea terenurilor pentru construcţia caselor de locuit individuale se efectuează de către CO Cahul fără să dispună de confirmarea că terenurile sînt repartizate din fondul de rezervă, în lipsa delimitării și înregistrării terenurilor în registrul bunurilor imobile, a unor politici bine determinate în acest domeniu, precum și criteriilor ce stau la baza atribuirii terenurilor, ca rezultat fiind admise unele deficiențe. Astfel, în conformitate cu prevederile art.11 Cod funciar[70], AAPL atribuie familiilor nou-formate (fără plată, eliberîndu-le titluri de proprietate) sectoare de teren din rezerva intravilanului, pînă la epuizarea acesteia, pentru construcţia caselor de locuit, anexelor gospodăreşti şi grădini: în oraşe - de la 0,04 pînă la 0,07 hectare; în localităţi rurale - pînă Ia 0,12 hectare. Însă, în anul 2011, în pofida celor menționate, CO Cahul a repartizat 13 terenuri cu suprafața de 1,15 ha în lipsa confirmării că acestea sînt repartizate din fondul de rezervă, precum și fără ca terenurile menționate să fie delimitate și înregistrate în registrul bunurilor imobile, ceea ce contravine art.5 din Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998 și art.3, art.5 din Legea nr.91-XVI din 05.04.2007[71]. Totodată, la nivelul primăriei nu este aprobat un regulament care să contribuie la informarea cetăţenilor şi, respectiv, să reglementeze condiţiile de atribuire a terenurilor, precum și luarea la evidenţă a persoanelor-solicitanţi conform art.11 alin.(1) din Codul funciar și art.34 alin.(1), alin.(2) și alin.(3) din Codul cu privire la locuinţe[72]. Cele relatate denotă lipsa de control din partea AAPL din or.Cahul asupra repartizării terenurilor conform prevederilor actelor normative.
La vînzarea terenurilor proprietate publică aferente obiectivelor privatizate, primăria or.Cahul nu a respectat prevederile actelor normative ce reglementează domeniul respectiv, aprobînd contractele de vînzare-cumpărare în lipsa documentelor necesare.
Procesul defectuos de administrare a terenurilor este precedat și de faptul că, la adoptarea deciziilor de realizare a terenurilor proprietate a UAT aferente construcțiilor private, în 10 cazuri, primăria or.Cahul nu a solicitat de la cumpărători contractul de arendă asupra terenului aferent, conform cerințelor pct.9 alin.(5) din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1428 din 16.12.2008[73], inclusiv în 2 cazuri au fost realizate terenuri fără prezentarea extrasului din Registrul bunurilor imobile privind dreptul de proprietate asupra bunului amplasat pe terenul solicitat spre cumpărare, ceea ce contravine prevederilor pct.14 alin.(3) din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1428 din 16.12.2008.
O problemă nesoluţionată timp de mai mulţi ani este gestionarea terenurilor primăriei s.Crihana Veche cu suprafața de 274 ha, fapt ce afectează integritatea terenurilor. Astfel, prin Legea nr.668-XIII din 23.11.1995[74], Colegiului Tehnic Agricol din or.Cahul i-au fost aprobate 300 ha de terenuri cu destinație agricolă ca proprietate a statului. Ulterior, conform Hotărîrii Guvernului nr.1551 din 23.12.2003[75], această instituție a fost reorganizată în Colegiul Industrial Pedagogic, prin fuziune cu Colegiul de Pedagogie și Arte „Iulia Hașdeu”, divizîndu-se apoi de Universitatea de Stat „B.P.Hașdeu” din Cahul. În pofida faptului că terenurile sînt atribuite legal Colegiului Tehnic Agricol din or. Cahul, prin Hotărîrea Guvernului nr.625 din 12.07.2010, au fost operate modificări în Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005, astfel stabilindu-se ca terenurile cu suprafața de 274 ha, care urmau a fi utilizare în scop științific și didactic, să fie proprietate a statului în gestiunea Universității de Stat „B.P.Hașdeu” din Cahul. În realitate, terenurile menționate sînt date în arendă agenților economici, iar potrivit datelor Registrului bunurilor imobile, sînt proprietate a primăriei s. Crihana Veche și date în folosință Universității de Stat „B.P.Hașdeu” din Cahul, începînd cu luna noiembrie 2002.
Tergiversarea și nesoluționarea problemei în cauză relevă inconsecvențe în actele normative privind titularul drepturilor referitor la gestionarea proprietății funciare, ceea ce invocă riscul utilizării terenurilor contrar destinației și al neasigurării integrității patrimoniului public.
Recomandări:
14.1. să întreprindă măsuri privind gestionarea regulamentară a patrimoniului întreprinderilor fondate, cu consolidarea disciplinei financiare și sporirea eficienţei utilizării patrimoniului public;
14.2. să întreprindă măsuri în vederea evaluării patrimoniului public și să implementeze proceduri eficiente de control intern, care să asigure o evidență regulamentară a patrimoniului gestionat;
14.3. să asigure inventarierea patrimoniului public și înregistrarea conformă a acestuia, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare;
14.4. să examineze transmiterea reţelelor de gaze la deservire tehnică agenţilor economici în bază de contract, precum și să asigure transmiterea regulamentară în gestiune a sistemelor de aprovizionare cu apă către întreprinderile municipale de prestare a serviciilor publice de aprovizionare cu apă;
14.5. să întreprindă măsuri întru eliminarea deficienţelor constatate de prezentul audit la gestionarea şi evidenţa patrimoniului public;
14.6. să implementeze un sistem de control intern eficient în domeniul administrării şi gestionării fondului funciar;
14.7. să asigure delimitarea şi înregistrarea terenurilor proprietate publică, cu implementarea unei evidenţe exhaustive a terenurilor în dependență de tipul şi deţinătorii acestor terenuri și înregistrarea acestora în evidența contabilă;
14.8. să asigure darea în arendă sau vînzarea-cumpărarea terenurilor în conformitate cu prevederile legale;
14.9. să asigure organizarea raportării situaţiilor financiare în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, cu înlăturarea tuturor deficienţelor constatate de audit.
CONCLUZII GENERALE DE AUDIT
În pofida măsurilor întreprinse de către AAPL din raionul Cahul în vederea îmbunătăţirii managementului procesului bugetar, mai persistă multiple abateri de ordin regulamentar, care afectează buna gestiune a mijloacelor publice. AAPL din raionul Cahul nu au demonstrat preocuparea necesară în materie de evaluare şi monitorizare a potenţialului economico-financiar, respectiv nu au asigurat estimarea la justa valoare a bazei de impozitare, inclusiv prin elaborarea unor indici fiscali şi bugetari care ar asigura sustenabilitatea financiară a bugetelor UAT de nivelul I şi nivelul II din raion. Deficienţele constatate la planificarea şi realizarea veniturilor proprii ale UAT au fost generate de: lipsa unor tradiţii profesionale şi reglementări procedurale ale procesului de elaborare a bugetului UAT; indisciplina executivă şi responsabilitatea necorespunzătoare privind interacţiunea organelor financiare, economice şi fiscale în crearea şi monitorizarea potenţialului economic şi, respectiv, a bazei de impozitare pe fiecare UAT, gen de activitate şi categorie de impozit (taxă); neelaborarea şi neimplementarea unor proceduri de control intern care ar responsabiliza părţile implicate în aceste procese, ceea ce a condiţionat alocarea incorectă a transferurilor pentru asigurarea nivelării posibilităților bugetare ale UAT. De asemenea, s-a constatat execuţia unor cheltuieli bugetare neregulamentare, nefiind asigurate principiile de bună gestiune și de eficienţă a utilizării banului public; lipsa transparenţei şi integrităţii în procesul de redistribuire a transferurilor alocate de la bugetul de stat din contul fondului de susţinere financiară, inclusiv destinate domeniului învăţămîntului. Se relevă preocuparea insuficientă a AAPL privind gestionarea conformă a patrimoniului public, fiind admise nereguli şi deficienţe, care se exprimă prin: lipsa evidenţei conforme a patrimoniului public şi raportării veridice a situaţiilor patrimoniale; neasigurarea înregistrării integrale a drepturilor asupra bunurilor imobile în Registrul bunurilor imobile și în evidența contabilă; administrarea neeficientă și neregulamentară a patrimoniului din gestiunea întreprinderilor/societăților.
Notă: Prezentul Raport de audit a fost întocmit în baza probelor acumulate de către echipa de audit, în componenţa: controlorului de stat superior/auditor public dl Ion Pleșca, controlorilor de stat dl Vasile Bădărău și dna Larisa Gîsca.
Responsabil de efectuarea și monitorizarea misiunii de audit:
Șeful Direcției generale III
(Auditul autorităților publice locale) Vladimir POTLOG
Șeful echipei de audit:
Controlor de stat superior/auditor public Ion PLEȘCA
Lista abrevierilor
| Abrevierea | Termenul abreviat |
| AAP | Agenţia Achiziţiilor Publice |
| AAPL | Autorităţile administraţiei publice locale |
| APP | Agenția Proprietății Publice |
| AO | Asociație obștească |
| BPN | Bugetul public național |
| BASS | Bugetul asigurărilor sociale de stat |
| CR | Consiliul raional |
| CMF | Centrul medicilor de familie |
| CNAM | Compania Națională de Asigurări în Medicină |
| CNPF | Casa Națională a Pieței Financiare |
| CFM | Calea Ferată din Moldova |
| CO | Consiliul orășenesc |
| DGF | Direcţia Generală Finanţe |
| DGÎ | Direcţia Generală Învățămînt |
| FEN | Fondul Ecologic Național |
| IFS | Inspectoratul Fiscal de Stat |
| IMSP | Instituţie medico-sanitară publică |
| ÎCS | Întreprindere cu capital străin |
| Î.M. | Întreprindere municipală |
| Î.S. | Întreprindere de stat |
| MF | Ministerul Finanțelor |
| OCT | Oficiul cadastral teritorial |
| S.A. | Societate pe acţiuni |
| SCFR | Serviciul Control Financiar şi Revizie |
| S.R.L. | Societate cu răspundere limitată |
| TI | Tehnologii informaționale |
| UAT | Unitate administrativ-teritorială |
| UCIPM | Unitatea Consolidată de Implementare a Proiectelor de Mediu |