DECIZIE nr. 95 din 21.09.2017   CURTEA CONSTITUȚIONALĂ   publicat 29.12.2017

de inadmisibilitate a sesizării nr. 1571g/2016 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din articolul 335 alin. (1) și alin. (11) din Codul penal al Republicii Moldova (abuzul de serviciu)

În vigoare din 21.09.2017
pe legis.md/decizie/2017/95-cc
Trimiteri: 76 legate   6 nerezolvate   3 fără țintăMonitorul Oficial: 2 trimiteri

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Nerezolvate (6)
  • alineatul (1) Trimitere recunoscută, fără legătură
  • alin. (1) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. 335 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • alineatul (1) Trimitere recunoscută, fără legătură
  • alineatul (1) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • alineatul (1) Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
Fără țintă (3)
  • art.335 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • alin.(1) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • alin.(1) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:
Dl Tudor PANȚÎRU, preşedinte,
Dl Aurel BĂIEŞU,
Dl Igor DOLEA,
Dna Victoria IFTODI,
Dl Victor POPA,
Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,
cu participarea dlui Dumitru Avornic, grefier,
Având în vedere sesizarea depusă la 23 decembrie 2016,
Înregistrată la aceeaşi dată,
Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând la 21 septembrie 2017 în camera de consiliu,
Pronunţă următoarea decizie:
ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a textului „dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice” din alineatul (1) și a alineatului (11) din articolul 335 din Codul penal, ridicată de avocatul Alexandru Bot în dosarul nr.1-72/14, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

2. Sesizarea a fost depusă la Curtea Constituţională la 23 decembrie 2016 de către judecătorul Daria Sușchevici din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în temeiul articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 9 februarie 2016, precum și al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituțională.

3. Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 21 decembrie 2016 au fost admise două cereri privind ridicarea excepţiilor de neconstituţionalitate:
- a textului „cu acordul” din articolul 63 alin. (2) pct. 3) din Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr. 122-XV din 14 martie 2003;
- a textului „dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice” din alin. (1) din art. 335 și a alin. (11) din articolul 335 din Codul penal al Republicii Moldova nr. 985-XV din 18 aprilie 2002.

4. La 11 ianuarie 2017, autorul a solicitat Curţii să examineze în mod separat excepţiile de neconstituţionalitate.

5. Astfel, având în vedere că obiectul excepțiilor vizează problematici diferite, Curtea a decis examinarea acestora separat. În acest sens, prin Decizia nr. 9 din 19 ianuarie 2017, Curtea a declarat inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din articolul 63 alin. (2) pct. 3) din Codul de procedură penală.

6. Totodată, în partea ce ține de prevederile articolului 335 din Codul penal, excepția de neconstituționalitate a fost declarată admisibilă, fără a prejudeca fondul cauzei.
A. Circumstanţele litigiului principal

7. La 4 aprilie 2011, organul de urmărire penală al Comisariatului General de Poliție Chișinău a dispus începerea urmăririi penale in rem pentru însușirea prin înșelăciune și abuz de încredere a mijloacelor bănești în proporții deosebit de mari, infracțiune prevăzută de art. 190 alin. (5) din Codul penal.

8. Pe parcursul desfășurării urmăririi penale, organul de urmărire penală a constatat că I.P., în calitate de persoană care gestionează o organizație necomercială, folosind situația de serviciu în interes material, a refuzat să își onoreze obligațiile contractuale față de persoana juridică SA „H.” și a cauzat ultimei o daună materială în proporții deosebit de mari. În acest sens, I.P. a fost pus sub învinuire pentru comiterea infracţiunilor prevăzute la art. 190 alin. (5) și art. 335 alin. (3) lit. b) din Codul penal [abuz de serviciu soldat cu urmări grave].

9. La 25 noiembrie 2016, prin intermediul cancelariei judecătoriei Chișinău, sediul Centru, avocatul Alexandru Bot a depus o cerere, prin care a solicitat ridicarea excepției de neconstituționalitate a textului „dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice” din alineatul (1) și a alineatului (11) din articolul 335 din Codul penal.

10. Prin încheierea din 21 decembrie 2016, instanța de judecată a dispus ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi transmiterea sesizării Curţii Constituţionale pentru soluţionare.
B. Legislația pertinentă

11. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr. 78, art. 140) sunt următoarele:

Articolul 1 Statul Republica Moldova

„[...]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.”

Articolul 23 Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

„[...]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.”

12. Prevederile relevante ale Codului penal al Republicii Moldova nr. 985-XV din 18 aprilie 2002 (republicat în M.O., 2009, nr.72-74 art.195) sunt următoarele:

Articolul 77 Circumstanţele agravante

„(1) La stabilirea pedepsei se consideră circumstanţe agravante:

a) săvârșirea infracţiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracţiune similară sau pentru alte fapte care au relevanţă pentru cauză;

b) provocarea prin infracţiune a unor urmări grave;
[...]”

Articolul 126 Proporţii deosebit de mari, proporţii mari, daune considerabile şi daune esenţiale

„(1) Se consideră proporţii mari valoarea bunurilor sustrase, dobândite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care depăşeşte 20 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârşirii faptei.

(11) Se consideră proporţii deosebit de mari valoarea bunurilor sustrase, dobândite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care depăşeşte 40 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârşirii faptei.

(2) Caracterul considerabil sau esenţial al daunei cauzate se stabileşte luându-se în considerare valoarea, cantitatea şi însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea materială şi venitul acesteia, existenţa persoanelor întreţinute, alte circumstanţe care influenţează esenţial asupra stării materiale a victimei, iar în cazul prejudicierii drepturilor şi intereselor ocrotite de lege – gradul lezării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.”

Articolul 335 Abuzul de serviciu [în redacția anterioară Legii nr. 78 din 12 aprilie 2012]

„(1) Folosirea intenţionată de către o persoană care gestionează o organizaţie comercială, obştească sau o altă organizaţie nestatală a situaţiei de serviciu, în interes material ori în alte interese personale, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice,
se pedepseşte cu amendă în mărime de la 150 la 400 unităţi convenţionale sau cu închisoare de până la 3 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.
[Alin.2 art.335 exclus prin Legea nr.245 din 02.12.2011, în vigoare 03.02.2012]

(3) Acţiunile prevăzute la alin.(1):

a) săvârşite în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizaţii criminale;

b) soldate cu urmări grave,
se pedepsesc cu amendă în mărime de la 700 la 1500 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 3 la 7 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.”

Articolul 335 Abuzul de serviciu [în redacția actuală]

„(1) Folosirea intenţionată de către o persoană care gestionează o organizaţie comercială, obştească sau o altă organizaţie nestatală ori care lucrează pentru o astfel de organizaţie a situaţiei de serviciu, a bunurilor organizaţiei în interes material, în alte interese personale sau în interesul terţilor, direct ori indirect, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice,
se pedepseşte cu amendă în mărime de la 650 la 1150 unităţi convenţionale sau cu închisoare de până la 3 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.

(11) Acţiunile prevăzute la alin.(1), soldate cu urmări grave,
se pedepsesc cu amendă în mărime de la 1350 la 2350 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 2 la 6 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.
[...]”
ÎN DREPT
A. Argumentele autorului excepției de necon-stituționalitate

13. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că reglementarea deficitară a urmărilor prejudiciabile, prevăzute de art. 335 alin. (1) din Codul penal, nu permite destinatarului normei să deducă sau cel puțin să anticipeze care urmări prejudiciabile pot angaja răspunderea penală, fapt care permite aplicarea arbitrară a legii de către subiecții abilitați.

14. De asemenea, autorul susține că în temeiul art. 126 alin. (2) din Codul penal nu pot fi evaluate urmările prejudiciabile sub formă de „daune în proporții considerabile intereselor publice”.

15. În același timp, autorul excepției menționează că legiuitorul nu a delimitat daunele considerabile de cele esențiale. Respectiv, clarificarea și atribuirea de conținut noțiunii „daune în proporții considerabile” rămâne la liberul arbitru al acuzării de stat și al instanței de judecată, apreciere care rămâne a fi exclusiv subiectivă.

16. Totodată, se menționează că dispozițiile alin. (11) din art. 335 din Codul penal, care prevăd o altă modalitate a urmărilor prejudiciabile, și anume „urmările grave”, prin conținutul lor ambiguu oferă organelor de urmărire penală și instanțelor de judecată discreția de a îngloba în noțiunea respectivă situațiile și împrejurările nereglementate de legiuitor.

17. În acest context, potrivit autorului excepției, dispozițiile art. 335 alin. (1) și ale alin. (11) din Codul penal încalcă prevederile art. 1 alin. (3) și 23 alin. (2) din Constituție.
B. Aprecierea Curţii

18. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

19. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în speță a Codului penal, ține de competența Curții Constituționale.

20. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate, fiind ridicată de către avocatul Alexandru Bot în dosarul nr.1-72/14, aflat pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 9 februarie 2016.

21. Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie textul „dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice” din alineatul (1) și prevederile alineatului (11) din articolul 335 din Codul penal.

22. Examinând materialele cauzei, Curtea reține că prevederile legale, în partea în care vizează cauzarea daunelor în proporții considerabile „intereselor publice”, nu sunt aplicabile cauzei deduse judecății. Or, în actul de învinuire se invocă cauzarea de daune unei „persoane juridice”.

23. În acest sens, Curtea reiterează că prerogativa de a soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate, cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit. g) din Constituţie, presupune stabilirea corelaţiei dintre normele legislative şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia şi de pertinenţa prevederilor contestate pentru soluţionarea litigiului principal în instanţele de judecată.

24. În același timp, deși sesizarea a fost declarată admisibilă în partea ce ține de cauzarea daunelor în proporții considerabile „drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice”, Curtea în Hotărârea nr. 22 din 27 iunie 2017 a respins critici similare și a recunoscut constituționale prevederile „dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile […] drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice” din alineatul (1) al articolului 328 din Codul penal al Republicii Moldova nr. 985-XV din 18 aprilie 2002.

25. În hotărârea enunțată Curtea a reținut că, în partea ce ține de urmările prejudiciabile cauzate „drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice”, prevederile art. 126 alin. (2) din Codul penal stabilesc că pentru evaluarea caracterului considerabil al prejudicierii acestora urmează a fi luat în considerație gradul lezării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

26. În asemenea condiții, Curtea reține că soluția și considerentele din Hotărârea nr. 22 din 27 iunie 2017 sunt valabile și aplicabile mutatis mutandis și în prezenta cauză.

27. Cu referire la contestarea dispozițiilor cuprinse la alin. (11) al art.335 din Codul penal, Curtea observă că „urmările grave” constituie o circumstanță agravantă, prevăzută de art. 77 alin. (1) lit. b) din Codul penal, circumstanță care urmează a fi apreciată de instanța de judecată reieșind din faptele particulare ale fiecărui caz în parte.

28. În lumina celor expuse, Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.
Din aceste motive, în temeiul articolului 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin. (3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale și al pct. 28 lit. d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului „dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice” din alineatul (1) și a alineatului (11) din articolul 335 din Codul penal al Republicii Moldova nr. 985-XV din 18 aprilie 2002, ridicată de avocatul Alexandru Bot în dosarul nr.1-72/14, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE Tudor PANŢÎRU

Nr. 95. Chişinău, 21 septembrie 2017.