Curtea de Conturi, în prezența dnei Valentina Țapiș, viceministru al mediului, dlui Marin Adam, președinte al ,,Agenției Apele Moldovei”, dnei Maria Malic, șef al Direcției finanțe și evidență contabilă a Ministerului Mediului, dnei Elena Creangă, șef al Serviciului evidență și control al FEN din cadrul Ministerului Mediului, dlui Viorel Pană, şef adjunct al Direcţiei finanţele economiei naţionale, cheltuieli capitale şi achiziţii publice a Ministerului Finanţelor, dnei Galina Zamurdac, vicepreședinte al raionului Rîșcani, dlui Ion Șaranuță, primar al com. Bubuieci, dlui Ion Casapciuc, primar al com. Gura Căinarului, dlui Nistor Mîță, director al Î.S. ,,STI Ștefan Vodă”, dlui Chiril Sîrbu, director al Î.S. ,,STI Hîncești”, dlui Igor Suruceanu, director al Î.S. ,,STI Chișinău”, dlui Vasili Cojocari, director al Î.S. ,,DNH Costești”, dlui Anton Loreti, şef al Direcţiei economie a Consiliului raional Telenești, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) și art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curții de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008[1] a examinat auditul regularităţii managementului financiar pe anul 2012 în cadrul Ministerului Mediului şi Fondului Ecologic Naţional (în continuare – FEN).
Auditul a fost efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi[2], abordarea fiind bazată pe evaluarea conformității proceselor din cadrul Ministerului şi FEN. Auditul a cuprins activitățile realizate și măsurile întreprinse în anul 2012 de către factorii de decizie ai Ministerului pentru asigurarea procesului de elaborare și promovare a politicilor de mediu ale statului, precum și de utilizare a mijloacelor FEN.
Prin aplicarea pragului de semnificație, probele de audit au fost acumulate de la Minister, de la Serviciul evidenţă şi control al FEN, precum şi de la 12 beneficiari ai granturilor ecologice alocate din sursele FEN, prin evaluarea sistemului de control intern, testarea controalelor-cheie, aplicarea testelor în detaliu asupra operațiunilor economico-financiare. De asemenea, au fost utilizate informaţiile existente în baza de date a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat.
Examinînd rezultatele auditului şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi a constatat:
Activitatea Ministerului Mediului, inclusiv gestionarea Fondului Ecologic Național a fost influențată de un management instituţional şi financiar neracordat principiilor bunei guvernări, precum şi de absenţa unor strategii şi obiective bine definite privind finanţarea acţiunilor de protecţie a mediului, fapt ce a generat deficienţe şi nereguli, care se exprimă prin:
acordarea neregulamentară şi nealiniată la criterii distincte a premiilor (0,9 mil.lei) angajaţilor Ministerului;
proceduri necorespunzătoare în procesul de achiziții publice, iregularităţi în folosirea autoturismelor de serviciu, decontarea valorilor materiale, prestarea serviciilor de consultanţă, precum şi în managementul financiar contabil;
neîntreprinderea unor măsuri prudente și coerente pentru recuperarea datoriilor debitoare cu termen expirat de achitare (3,2 mil.lei), ceea ce determină riscul nerecuperării acestora;
absenţa unor proceduri standardizate şi formalizate privind evaluarea impactului, aprobarea, implementarea şi monitorizarea proiectelor finanţate din Fondul Ecologic Național, inclusiv privind criteriile de selectare a proiectelor spre examinare la Consiliul de administrare al FEN;
inițierea proiectelor investiționale în domeniu fără asigurarea studiilor de fezabilitate și de oportunitate, respectiv, fără cuantificarea impactului financiar și social;
alocarea mijloacelor financiare unor persoane care nu sînt beneficiari finali ai proiectelor, ceea ce determină riscul eludării beneficiarului final de la respectarea unor proceduri legale, precum şi riscul neluării în evidenţă şi/sau pierderii drepturilor de proprietate asupra bunurilor rezultate din implementarea proiectelor;
aprobarea finanţării unor proiecte în mai multe etape determină tergiversarea implementării acestora şi riscul nefinalizării lor, şi, respectiv, riscul utilizării iraţionale a mijloacelor publice;
neconformarea beneficiarilor de proiecte prevederilor din Legea achiziţiilor publice şi neasigurarea de către aceştia a executării calitative a lucrărilor;
manifestarea conflictelor de interese la aprobarea şi implementarea unor proiecte investiționale, cînd un membru al Consiliului de administrare a fost și conducătorul/fondatorul instituțiilor beneficiare şi/sau al furnizorilor/antreprenorilor antrenaţi în executarea proiectelor;
1.Se aprobă Raportul auditului regularităţii managementului financiar pe anul 2012 în cadrul Ministerului Mediului şi Fondului Ecologic Naţional.
2.1. Ministerului Mediului, pentru conformare şi demarare a unor restructurări instituţionale în domeniul administrat, în spiritul reformelor structurale şi recomandărilor cuprinse în Raportul de audit; şi se cere, de comun cu Consiliul de administrare al Fondului Ecologic Naţional, implementarea punctuală a măsurilor aferente remedierii deficienţelor elucidate;
2.2. Ministerului Finanţelor, pentru informare, luare de atitudine şi conformare privind relevanţa aprobării cadrului normativ în materie de evidenţă şi raportare asupra formării şi utilizării Fondului Ecologic Naţional;
2.3. Inspecţiei Financiare şi se cere verificarea operaţiunilor şi a tranzacţiilor aferente implementării proiectelor ,,Complexul de măsuri pentru lichidarea consecinţelor inundaţiei în r-nul Hînceşti”, ,,Reparația digului de protecție din s. Palanca, r-nul Ștefan Vodă” şi „Consolidarea malului stîng al lacului de acumulare Costeşti-Stînca în preajma satelor Dumeni şi Proscureni, r-nul Rîşcani”;
2.4. Inspecţiei de Stat în Construcţii şi se cere efectuarea controlului asupra volumelor de lucrări executate în cadrul proiectelor „Complexul de măsuri pentru lichidarea consecinţelor inundaţiei în r-nul Hînceşti” şi „Reparația digului de protecție în s. Palanca, r-nul Ștefan Vodă”, cu luarea măsurilor conform prevederilor legale;
2.5. Guvernului Republicii Moldova, pentru informare și examinare, după caz, a oportunităţii revizuirii atribuţiilor şi responsabilităţilor Ministerului Mediului şi instituţiilor subordonate, precum şi a corespunderii statelor de personal aprobate volumului atribuţiilor delegate;
2.6. Procuraturii Generale, spre examinare, după competență;
2.7. Preşedintelui Republicii Moldova, Preşedintelui Parlamentului, pentru informare;
2.8. Comisiilor permanente parlamentare: economie, buget şi finanţe; mediu și schimbări climatice, pentru informare.
3.Dată fiind revendicarea în Raportul de audit, anexat la prezenta Hotărîre, a recomandărilor misiunilor precedente de audit extern, se exclude din regim de monitorizare Hotărîrea Curţii de Conturi nr.33 din 21.05.2010 „Privind Raportul auditului Fondului Ecologic Național pentru perioada anilor 2008 - 2009”.
4.1. Î.S. STI Chişinău a prezentat factura fiscală privind rectificarea (prin diminuare) a valorii lucrărilor executate cu suma de 809,8 mii lei;
4.2. Oficiul Prevenirea Poluării Mediului a transmis la balanţa Ministerului Mediului aplicaţia „WEB-GIS Portalul de mediu”, cu valoarea de 1104,7 mii lei.
Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.
Nr. 59. Chişinău, 25 noiembrie 2013.
RAPORTUL auditului regularităţii managementului financiar pe anul 2012 în cadrul Ministerului Mediului şi Fondului Ecologic Naţional
III.
CONSTATĂRI, CONCLUZII, RECOMANDĂRI
3. Exerciţiul bugetar și gestionarea patrimoniului public la MM
3.1. Cu privire la implementarea managementului financiar şi controlului
Deşi autorităţile publice urmau să aplice, începînd cu 26.11.2011, sistemul de management financiar şi control, MM se află în prezent doar în stadiul incipient de introducere a acestuia, ceea ce denotă necesitatea urgentării acestui proces.
Potrivit cadrului legal/normativ[9], conducerea MM este responsabilă de implementarea sistemului de management financiar şi control, de evaluarea funcţionalităţii lui, precum și de aprecierea gradului de conformitate al acestuia cu cadrul normativ în domeniu. Auditul a constatat că MM nu a demarat acțiunile de rigoare aferente implementării Legii nr.229 din 23.09.2010, nu dispune de proceduri formalizate cu privire la controlul intern, nu are descrise procesele de lucru şi nu are stabilite riscurile activităţii pentru toate domeniile de activitate, ceea ce poate afecta buna funcţionare a MM și a subdiviziunilor acestuia, precum şi prestarea calitativă a serviciilor publice. MM a prezentat auditului doar Registrul riscurilor al Direcției Finanțe și Evidență Contabilă, iar grupul de lucru privind implementarea sistemului de management financiar și control a fost instituit doar în timpul auditului, prin Ordinul nr.82 din 25.10.2013 „Cu privire la executarea Legii controlului financiar public intern nr.229 din 23.09.2010”.
Deşi în anul 2012 MM a suportat cheltuieli pentru salarizarea unei unităţi de audit intern în sumă de 40,3 mii lei (sau 50,4 mii lei inclusiv contribuţiile de asigurări sociale şi medicale), acesta nu a efectuat nici o misiune de audit şi nici nu a informat ministrul privind starea de lucruri în vederea implementării Legii nr.229 din 23.09.2010.
3.2. Referitor la managementul achizițiilor publice
Lipsa unor proceduri standardizate şi formalizate, precum şi a delimitării stricte a atribuţiilor personalului implicat în procesul achiziţiilor publice au generat efectuarea de către MM a achiziţiilor publice cu unele abateri de la cadrul legal/normativ în vigoare, ceea ce generează riscuri privind achiziționarea de bunuri, lucrări și servicii necalitative şi/sau la preţuri exagerate, încălcîndu-se astfel principiul utilizării eficiente a fondurilor publice.
Abaterile de la cadrul legal/normativ privind achizițiile publice se exprimă prin:
nerespectînd art.13 alin.(1) lit.b) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007[10], MM nu a elaborat şi publicat, pentru anul 2012, planurile anuale și trimestriale de efectuare a achiziţiilor publice, publicînd doar anunțul de intenție;
contrar prevederilor art.32 alin.(1) din Legea nr. 96-XVI din 13.04.2007 şi pct.4-6 din Regulamentul cu privire la întocmirea şi păstrarea dosarului achiziţiei publice, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.9 din 17.01.2008, MM nu a deținut dosare pe fiecare proces de achiziție în parte, acestea nefiind cusute, ștampilate și sigilate, fapt ce determină riscul sustragerii sau înlocuirii documentelor. Pe parcursul auditului, dosarele au fost perfectate conform cadrului normativ;
conform pct.25 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.148 din 14.02.2008[11], autoritatea contractantă este obligată să întocmească și să prezinte semestrial, pînă la data de 15 a lunii următoare semestrului de gestiune, AAP o dare de seamă privind contractele de achiziție publică de valoare mică, semnate și înregistrate în perioada de referință. Însă, în anul 2012, la MM nu au fost întocmite dări de seamă privind contractele de achiziții publice de valoare mică, ceea ce denotă eludarea MM de la controlul extern al AAP;
din cauza unor disfuncționalități în cadrul procesului de achiziții publice la etapa de planificare a contractelor, în unele cazuri MM a practicat procurarea aceloraşi bunuri şi servicii prin încheierea mai multor contracte, divizînd achizițiile, inclusiv în scopul aplicării altor proceduri mai rapide și mai simple, fapt ce contravine prevederilor art.69 alin.(1) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 și pct.5-6 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.148 din 14.02.2008.
3.3. Cu privire la cheltuielile aferente retribuirii muncii
Neîntocmirea unor reglementări distincte, coerente și complete şi absenţa a unui sistem de control intern riguros în domeniul retribuirii muncii a generat acordarea unor premii nefondate în sumă de 355,3 mii lei, precum şi a unor premii de sărbători în sumă de 535,6 mii lei în lipsa unor criterii aprobate regulamentar şi a fundamentărilor de rigoare, ceea ce nu a asigurat utilizarea conformă şi eficientă a mijloacelor bugetare.
Auditul a constatat că modul de salarizare a personalului finanţat din FEN[12] este lipsit de suport legal/normativ, aprobarea fiind făcută de MM (categoria 16 de salarizare), cu invocarea prevederilor din Hotărîrea Guvernului nr.1108 din 25.09.2006[13], dar în realitate prevederile respective nu se regăsesc.
Pentru anul 2012, MM şi FEN nu dispun de fundamentări (calcule) privind necesarul de unități de personal reieşind din sarcinile stabilite și volumul de lucru existent, ceea ce poate afecta îndeplinirea atribuţiilor Ministerului în caz de insuficienţă a personalului sau irosirii mijloacelor bugetare în caz de surplus al acestora.
Deşi conform pct.12 lit.d) din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.988 din 21.09.1998 se prevede „premierea specialiştilor ce au contribuit la realizarea măsurilor de protecţie a mediului”, atunci conform pct.2 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.847 din 18.12.2009 şi art.9 din Legea nr.98 din 04.05.2012 privind administraţia publică centrală de specialitate „Ministerele sunt organe centrale de specialitate ale statului care asigură realizarea politicii guvernamentale” şi, prin urmare, nu realizează măsuri de protecţie a mediului şi nu cad sub incidenţa acestei prevederi. Ignorînd acest fapt, angajaţilor MM le-au fost achitate premii, din contul mijloacelor FEN, în sumă de 242,5 mii lei (229,0 mii lei pentru rezultatele activităţii şi 13,5 mii lei premii unice de sărbători), fiind suportate neregulamentar cheltuieli totale de 306,8 mii lei (inclusiv contribuţiile sociale şi medicale).
Începînd cu 01.04.2012, prin art.5 din Legea nr.48 din 22.03.2012[14] sînt stabilite exhaustiv componentele salariului funcţionarului public. Totodată, MM în perioada 01.04.2012-31.12.2012 a acordat premii angajaţilor săi pentru rezultatele activității trimestriale în anul 2012 care nu sînt stabilite de cadrul legal. Ca urmare, suma premiilor acordate neregulamentar angajaţilor a constituit 112,8 mii lei (din alocaţiile de bază) şi 163,7 mii lei – din alocaţiile FEN.
De menţionat că, deşi în Raportul auditului Fondului Ecologic Național pentru perioada anilor 2008 - 2009, aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.33 din 21.05.2010, s-a indicat că alocarea mijloacelor FEN pentru premiere s-a efectuat în lipsa „criteriilor de evaluare a aportului real al personalului, a rezultatelor obţinute în domeniul protecţiei mediului de către fiecare angajat al Ministerului şi membru al Consiliului care au beneficiat de premii”, aceste abateri au fost constatate şi în prezenta misiune de audit.
Analizînd practicile de acordare a primelor unice de sărbători în sumă de 549,1 mii lei[15] (din care angajaţilor FEN – 46,5 mii lei), precum şi a premiilor pentru rezultatele activității în anul 2011 și pentru activitatea trimestrială în anul 2012 în sumă de 420,8 mii lei[16] (din care angajaţilor FEN – 50,0 mii lei şi membrilor Consiliului de administrare al FEN – 29,8 mii lei), misiunea de audit a constatat că premiile s-au dispus în lipsa unor criterii unice, aprobate regulamentar, privind stabilirea mărimii acestora, fără fundamentarea cuantumului premiilor per angajat (inclusiv în lipsa informațiilor privind rezultatele activității fiecărui angajat în anii 2011-2012), precum şi în lipsa unei note de serviciu a contabilului-șef al MM privind suma economiei fondului de retribuire a muncii formate la momentul acordării premiilor. Astfel, unor angajaţi le-au fost acordate premii mai mici decît un salariu de funcție, iar alții au fost lipsiți de premii fără justificarea acestui fapt, ceea ce nu asigură motivarea personalului pentru îndeplinirea în termen şi calitativ a sarcinilor stabilite.
De menţionat că, conform Planului de activitate al MM pentru anul 2012, au fost planificate 157 de activități, din care 57 țin de elaborarea și promovarea actelor legislative și normative, iar 100 se referă la diferite domenii. Din acestea au fost realizate în termen 21 de activități (37%) şi, respectiv, 60 (60%), ceea ce denotă şi nerealizarea obiectivelor individuale stabilite faţă de angajaţii Ministerului.
Conform explicațiilor oferite de Serviciul resurse umane al MM, listele de premiere cu indicarea sumelor au fost întocmite de către Serviciul contabil, iar informațiile prezentate de șefii de direcții privind cuantumul primelor au fost prezentate, dar nu s-au păstrat.
Din premiile menţionate mai sus, contrar prevederilor pct.8 alin.(3) din Hotărîrea Guvernului nr.331 din 28.05.2012[17], în lipsa acordului organului de conducere ierarhic superior, ministrul mediului a beneficiat în anul 2012 de premii în sumă totală de 34,3 mii lei[18], ordinele respective fiind semnate de viceminiştrii mediului.
La stabilirea treptelor de salarizare a angajaților MM, conform noului sistem de salarizare, MM nu a asigurat fundamentarea acestui procedeu (ţinînd cont de evaluarea performanţelor profesionale individuale şi de limitele fondului de salarizare aprobat), conform prevederilor art.18 din Legea nr.48 din 22.03.2012 şi pct.11 din Hotărîrea Guvernului nr.331 din 28.05.2012. Astfel, Procesul-verbal din 01.07.2012 al Comisiei de stabilire a vechimii în muncă a MM indică că la 01.04.2012 au fost examinate carnetele de muncă, dar nu a fost documentată vechimea în muncă ca funcționar public a fiecărui angajat (fapt necesar aprobării treptelor de salarizare), această informaţie lipsind şi în dosarul personal al fiecărui salariat. De asemenea, nu au fost stabilite regulamentar criteriile în baza cărora se majorează treptele de salarizare.
Ca urmare, contrar principiilor stabilite în art.2 din Legea nr.48 din 22.03.2012 şi recomandărilor Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei[19], în baza informației prezentate la 04.11.2013 de către MM privind vechimea în muncă în serviciul public în perioada 27.08.1991 – 01.04.2012 a 32 de angajaţi, auditul a constatat că la 23 de persoane treapta de salarizare a fost majorată (la 12 persoane cu o treaptă, 6 persoane – cu 2 trepte, 5 persoane – cu 3 trepte), ceea ce a determinat cheltuieli bugetare suplimentare. De exemplu, majorarea treptei de salarizare în 4 cazuri a condiționat, în anul 2012, majorarea salariului de funcție cu 2200 lei lunar[20].
3.4. Cu privire la oficiile şi unitățile de implementare a proiectelor
Statutul juridic al oficiilor şi unităţilor de implementare a proiectelor formate pe lîngă MM nu corespunde cadrului juridic existent, ceea ce nu permite asigurarea, din partea MM, a unei monitorizări eficiente a activităţii acestora. De asemenea, lipsesc fundamentările respective pentru funcționarea separată a acestor entităţi, ceea ce determină riscul utilizării iraționale a mijloacelor bugetare pentru activități administrative în loc să fie utilizate pentru protecția mediului.
Pe lîngă MM sînt create 6 oficii şi 3 unități de implementare a proiectelor[21] (în continuare – entităţi), din care 2 entităţi sînt create cu acordul Guvernului[22], iar 7 – prin ordinele ministrului mediului și ale ministrului ecologiei și resurselor naturale. De menţionat că în Hotărîrea Guvernului nr.847 din 18.12.2009 este inclusă doar o singură entitate ca instituţie în coordonarea MM. Conform informațiilor prezentate, MM a înființat aceste entităţi în baza prevederilor pct.5 alin.9 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.573 din 13.06.2005[23], conform căruia MM este în drept „să instituie în cadrul Ministerului oficii pentru elaborarea, promovarea și implementarea proiectelor”, deci fără statut de persoană juridică.
În urma verificării statutului juridic al celor 9 entităţi, s-a constatat că 7 entităţi au statut de persoană juridică (1 este instituție publică, 3 – organizații necomerciale și nonprofit, 1 – organizație necomercială, 1 – instituție necomercială și nonprofit, 1 – instituție necomercială), iar 2 nu au un regulament/statut aprobat. De asemenea, doar 5 entităţi (OSC, OPPM, OBiod, UIPAAC, UCIPM) sînt înregistrate la Camera Înregistrării de Stat, iar 4 (OFC, OO, OBiose, EMPMD al POP) nu sînt înregistrate. În conformitate cu regulamentele de activitate ale celor 7 entităţi, mijloacele financiare ale acestora se formează din diferite surse[24], iar controlul asupra activității financiare a acestora urmează a fi exercitat de MM (Ministerului Ecologiei și Resurselor Naturale) şi Comitetul de supraveghere/ Consiliul coordonator.
În prezent, conform prevederilor art.14 din Legea nr.98 din 04.05.2012, Ministerele sînt în drept de a crea în subordinea lor „autorităţi administrative cu forma de organizare juridică de agenţii, servicii de stat şi de inspectorate de stat, care sînt persoane juridice de drept public”.
Reieşind din cele menţionate, auditul denotă existenţa unor incertitudini în aplicarea cadrului legal/normativ în activitatea acestor entităţi (în domeniile salarizării, achiziţiilor publice, financiar contabil (inclusiv de raportare) etc.).
Conform informaţiilor prezentate de MM, în anul 2012 cheltuielile suportate din mijloacele FEN pentru întreținerea oficiilor înființate pe lîngă MM au constituit circa 143,2 mii lei (servicii comunale şi locaţiunea încăperilor[25]), fără ca Ministerul să încheie regulamentar cu aceste entităţi (ce au statut de persoană juridică şi contabilitate separată) contracte de folosinţă a încăperilor şi fără a fi stabilit modul de recuperate de la entităţile respective a acestor cheltuieli.
Urmare a analizei sarcinilor şi atribuţiilor oficiilor, s-a constatat că, în unele cazuri, competențele acestora parţial se suprapun cu atribuţiile MM în ceea ce priveşte elaborarea, implementarea şi evaluarea politicilor de mediu, cooperarea internaţională etc.
Auditul relevă că modul de stabilire a nivelului de salarizare a angajaţilor oficiilor nu este reglementat nici într-un act normativ, lipsind şi criteriile de stabilire a limitei statelor de personal pentru fiecare entitate. Auditul a contatat că, în unele entităţi, nivelul de salarizare a managerului este stabilit de însăși acesta (OPPM). De asemenea, fiecare proiect are un oficiu de întreținut şi cel puțin trei angajaţi (șeful oficiului, un consultant și contabilul). Totodată, fiecare dintre aceste entităţi, pentru fiecare proiect implementat, angajează suplimentar consultanți în achiziții și în domeniul de implementare a proiectului etc.
3.5. Referitor la alte cheltuieli
MM nu a asigurat fundamentarea regulamentară a cheltuielilor suportate în sumă totală de 63,3 mii lei şi nu a întreprins măsurile necesare pentru eficientizarea utilizării acestora, ceea ce denotă slăbiciuni ale controlului intern în acest domeniu.
Analizînd modalitatea de gestionare a cheltuielilor privind autoturismele de serviciu, misiunea de audit a constatat depășirea limitelor stabilite de Guvern[26] privind parcursul-limită anual, ceea ce a generat cheltuieli suplimentare în sumă de 18,5 mii lei.
De asemenea, s-a constatat indicarea în foile de parcurs a unor distanţe ce nu corespund celor real existente, precum şi necorespunderea distanţei parcurse cu indicii vitezometrului[27]. Eludînd prevederile cadrului normativ[28], în anul 2012 foile de parcurs au fost întocmite fără specificarea indicilor vitezometrului, curselor efectuate (punctele de pornire și sosire), precum și a orelor de parcurs, ceea ce nu permite stabilirea folosirii autoturismelor în scop de serviciu şi denotă decontarea neregulamentară a carburanților în sumă totală de 43,5 mii lei de către serviciul contabil al MM.
Auditul menţionează că foile de parcurs pentru perioada aprilie - iulie 2013 au fost întocmite doar la finalizarea prezentului audit.
Decontarea bunurilor materiale, în sumă de 19,8 mii lei, s-a efectuat în lipsa necesităților de interes public, a ordinului ministrului, devizului de cheltuieli pentru fiecare acțiune în parte, ceea ce contravine şi prevederilor Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.550 din 13.06.1997[29]. În actele de decontare ale acestora nu este indicat pentru ce evenimente s-au folosit (acţiuni culturale, zile de omagiere etc.).
3.6. Cu privire la datoriile debitoare şi creditoare
Pentru recuperarea datoriilor debitoare cu termen de achitare expirat, în sumă de 3215,0 mii lei, au fost întreprinse măsuri insuficiente şi ineficiente, ceea ce determină riscul nerecuperării acestora.
Conform dărilor de seamă, la 31.12.2012 MM şi FEN au înregistrat datorii debitoare de 18793,5 mii lei şi datorii creditoare de 329,7 mii lei, din care cu termen de achitare expirat de 2835,0 mii lei şi, respectiv, de 3,9 mii lei, ambele la alocaţiile din FEN. De asemenea, MM are înregistrate datorii debitoare în sumă de 380,0 mii lei, urmare a lipsurilor constatate şi sesizărilor organelor de anchetă.
Datoriile debitoare cu termen de achitare expirat s-au format ca urmare a transferării avansurilor din mijloacele FEN şi neexecutării lucrărilor şi/sau neprezentării de către beneficiarii proiectelor a rapoartelor financiare privind executarea acestora. MM nu dispune de acte de verificare întocmite cu toţi beneficiarii de alocaţii din FEN care ar confirma situația datoriilor în cauză la data de 31.12.2012. În anul 2012 actele de verificare s-au întocmit în caz de necesitate și la obiectele finalizate.
De menţionat că MM nu are stabilite criterii clare de determinare a datoriilor debitoare cu termen expirat de achitare, formate urmare a valorificării mijloacelor FEN (exemplele pe acest fapt fiind prezentate în alt capitol din prezentul Raport). De asemenea, nu este stabilit modul de conlucrare între serviciul contabil şi serviciul juridic ale MM, ceea ce nu a permis recuperarea, în termenul oprtun, a datoriilor debitoare cu termenul de achitare expirat. Astfel, din 21 de debitori cu suma de 2,8 mil.lei, serviciului juridic i-au fost prezentate informaţii pentru înaintare în instanțele de judecată referitor la 5 debitori cu suma de 647,3 mii lei.
Auditul a constatat că MM a întreprins unele acţiuni pentru recuperarea datoriilor debitoare în sumă de 2461,3 mii lei, însă acestea au fost sporadice şi nu au asigurat aplicarea tuturor posibilităţilor legale de încasare a acestor mijloace financiare (lipseşte informaţia privind stadiul actual al urmăririi penale, neobţinerea deciziei motivate a instanţei de judecată, netransmiterea titlului executoriu spre executare, necontestarea inacţiunilor executorului judecătoresc, nesolicitarea în cadrul procesului penal (sau ulterior) a recuperării prejudiciului de la persoana condamnată etc.).
3.7. Cu privire la evidenţa contabilă şi raportare
Cadrul normativ imperfect privind metodologia de reflectare a utilizării mijloacelor FEN şi a asistenţei tehnice nerambursabile nu au asigurat raportarea tuturor situaţiilor financiare ale Ministerului. Totodată, lacunele existente în procesul de monitorizare a prestării serviciilor de consultanţă au determinat ca UMP din cadrul MM să autorizeze achitarea în anul 2012 a sumei de 792,0 mii euro fără a se asigura de prestarea efectivă a acestor servicii.
Conform dărilor de seamă consolidate ale MM şi instituţiilor din subordine, în 2012 executarea devizelor de cheltuieli pe tipuri de finanţări a fost următoarea:
| Indicatori | Aprobat | Precizat | Executat | Efectiv |
| Cheltuieli de bază | 63151,0 | 62158,0 | 62068,5 | 63084,7 |
| Fondul de rezervă | 1200,0 | 1200,0 | 1 197,2 | 1 197,2 |
| Fonduri speciale/ Fonduri ecologice, inclusiv: | 170000,0 | 207103,8 | 202402,1 | 201762,7 |
| Inspectoratul Ecologic de Stat și agențiile ecologice zonale | 11700,0 | 9700,0 | 7152,0 | 6877,8 |
| Fondul Ecologic Național, din care: | 158300,0 | 197403,8 | 195250,1 | 194884,9 |
| - Ministerul Mediului | 158300,0 | 188310,0 | 187223,1 | 186835,7 |
| Mijloace speciale | 5238,0 | 5238,0 | 5110,6 | 5095,5 |
| Proiecte investiționale (granturi externe) | 137572,0 | 155662,9 | 154577,9 | 154577,9 |
| Total: | 377161,0 | 431362,7 | 425356,3 | 425718,0 |
Examinînd dările de seamă ale entităţilor, consolidate de MM conform cerinţelor MF, s-a constatat că dările de seamă privind utilizarea mijloacelor FEN includ şi rapoartele beneficiarilor de proiecte finanţate din bugetul de stat, iar beneficiarii de mijloace FEN finanţaţi din alt buget, precum şi organizaţiile comerciale / necomerciale nu prezintă Ministerului astfel de rapoarte, ceea ce nu asigură o consolidare uniformă a indicatorilor privind utilizarea mijloacelor FEN.
De asemenea, are loc şi distorsionarea indicilor urmare a consolidării dărilor de seamă privind fondurile ecologice (FEN şi fondurile ecologice locale), deoarece 30% din veniturile FEL sînt defalcate ca venituri la FEN, fiind înregistrate la cheltuieli la art.133/23 (transferuri curente în interiorul componentei fonduri speciale), ulterior aceste mijloace, urmare a utilizării lor, sînt reflectate la cheltuieli şi de către FEN.
În 2012, executarea devizelor de cheltuieli de către MM se prezintă astfel:
| Indicatori | Aprobat | Precizat | Executat | Efectiv |
| Cheltuieli de bază ale MM | 4026,0 | 3951,6 | 3946,6 | 4017,2 |
| Fonduri speciale/Fondul Ecologic Naţional, din care: | 158300,0 | 188310,0 | 187223,1 | 186835,7 |
| - pentru întreţinerea MM şi FEN | 3800,0 | 2191,5 | 2191,3 | 2351,3 |
| Proiecte investiționale (granturi externe) | 30000,0 | 44036,1 | 44036,1 | 44036,1 |
| Total: | 192326,0 | 236297,7 | 235205,8 | 234889,0 |
MM nu ține evidenţa cheltuielilor pentru gestiunea FEN separat de celelalte cheltuieli ale MM, cu excepția salariului a 5 persoane angajate prin contract și salarizate din sursele FEN, care în anul 2012 constituie 148,2 mii lei. Ca urmare, este imposibil de stabilit exhaustiv cheltuielile aferente întreţinerii MM şi cele aferente întreţinerii FEN. Astfel, auditul constată că, în 2012, pentru întreţinerea MM şi FEN au fost precizate alocaţii în sumă de 6143,1 mii lei, cheltuielile de casă fiind executate în sumă de 6137,9 mii lei, iar cheltuielile efective de 6368,5 mii lei.
MM/UMP la implementarea programului de dezvoltare a serviciilor de aprovizionare cu apă potabilă (vezi Anexa nr.2 la prezentul Raport) în anul 2012 a acceptat cheltuieli (din contul asistenţei tehnice acordate de BERD) privind serviciile de consultanţă oferite de compania SWECO în sumă de 313,3 mii euro[30] şi de compania EPTISA în sumă de 478,7 mii euro[31], dar care nu au fost reflectate în dările de seamă financiare ale MM, deoarece achitarea pentru aceste servicii se efectuează la solicitarea MM de către BERD.
Conform regulamentului aprobat, UMP urma să asigure monitorizarea muncii consultanţilor, validarea rapoartelor acestora şi certificarea plăţilor de către BERD. La acest compartiment auditul a constatat că UMP din cadrul MM nu au dispus de proceduri formalizate şi eficiente de monitorizare a activităţii consultanţilor, fiind autorizate plăţi fără a se asigura conformitatea şi prestarea efectivă a serviciilor, precum şi oportunitatea unor cheltuieli rambursabile[32]. Astfel, conform scrisorilor de acceptare a serviciilor de consultanţă remise BERD pentru efectuarea plăţilor, MM a declarat că „în calitate de client a primit şi este satisfăcut de serviciile de consultanţă contractate”. Totodată, MM nu a informat în scris UIP (companiile de apă) privind obligaţiile contractuale ale consultanţilor şi domeniile în care aceștia urmau să asiste companiile, şi nici nu a solicitat informaţii de la UIP (companiile de apă) privind perioada de timp[33] utilizată şi serviciile real prestate de consultanţi. MM a verificat doar corespunderea datelor existente în invoice, prezentate de companiile de consultanţă, cu cele din documentele primare anexate.
MM a acceptat cheltuielile companiilor de consultanță care nu corespund rigorilor legislaţiei naționale. Astfel, serviciile de traducător au fost achitate direct persoanei fizice, fără a indica codul fiscal al acesteia, iar plăţile nu au fost declarate la Serviciul Fiscal. Locaţiunea bunurilor imobile s-a efectuat fără a înregistra contractele la oficiile fiscale şi fără reţinerea impozitului pe venit.
Cele menţionate sînt o consecinţă a faptului că Regulamentul UMP (5 persoane), aprobat la 29.07.2011 prin ordinul ministrului mediului, nu prevede distribuirea sarcinilor şi atribuţiilor între membrii UMP, prin ce nu s-a asigurat un control intern eficient în acest domeniu.
În 2012, cheltuielile efective pentru retribuirea muncii au constituit 3589,9 mii lei, inclusiv premii în sumă de 1099,8 mii lei[34] (30,6%). Totodată, urmare a indicării incorecte a codului de premiere în programul informaţional al evidenţei contabile, au fost raportate premii în sumă de 989,3 mii lei, sau cu 110,5 mii lei mai puţin, corectările de rigoare fiind efectuate în programul informaţional în timpul auditului.
Recomandări MM:
1.Asigurarea conformării şi implementării integrale de către MM şi instituţiile subordonate a cerințelor Legii nr.229 din 23.09.2010 privind controlul financiar public intern, în scopul asigurării legalității și regularității managementului financiar;
2.Revizuirea organigramei/structurii aparatului MM, FEN, oficiilor şi unităţilor de implementare a proiectelor create de MM, fundamentarea și racordarea statelor de personal la sarcinile şi volumul efectiv de lucru; asigurarea delimitării atribuțiilor aferente politicilor sectoriale şi celor operaţionale, descentralizării și delegării funcţiilor de ordin operațional entităților din subordine, neadmiterea suprapunerilor/dublărilor de competențe;
3.Fundamentarea şi aprobarea criteriilor privind remunerarea muncii, inclusiv cea stimulatorie (premii şi sporuri) pentru personalul din cadrul Ministerului, FEN şi altor entităţi din subordine;
4.Conformarea regulamentelor şi statutelor oficiilor şi unităţilor de implementare create de MM la cadrul legal existent;
5.Respectarea cadrului normativ la utilizarea automobilelor de serviciu şi la decontarea carburanților şi bunurilor materiale;
6.Luarea de măsuri conform legislației în vigoare privind recuperarea datoriilor cu termen de achitare expirat şi a prejudiciilor, inclusiv de la persoanele condamnate;
7.Ţinerea evidenţei contabile a MM, FEN şi asistenţei tehnice conform cadrului legal existent, inclusiv prin asigurarea evidenței separate a cheltuielilor aferente activităţii MM şi FEN, precum și autorizarea plăţilor către companiile de consultanţă doar după confirmarea prestării serviciilor contractate.
4. Utilizarea mijloacelor Fondului Ecologic Naţional
Verificările efectuate la acest compartiment au stabilit lipsa unor proceduri (controale-cheie) standardizate şi formalizate privind asigurarea conformităţii procesului de aprobare, implementare şi monitorizare, finalizare şi evaluare a impactului proiectelor finanţate din FEN, ceea ce a determinat existenţa mai multor abateri de la cadrul legal/normativ în vigoare, prezentarea unor informaţii neveridice, precum şi utilizarea ineficientă a mijloacelor alocate din FEN. Informațiile constatate de audit privind proiectele selectate spre auditare sunt prezentate în Anexa nr. 3 la prezentul Raport.
4.1. Cu privire la etapa de aprobare a proiectelor
Modul de selectare a proiectelor înaintate CA al FEN nu este stabilit regulamentar, ceea ce nu asigură examinarea nepărtinitoare a proiectelor în cauză.
Auditul menționează că examinarea proiectelor de către CA al FEN nu este consecutivă. Astfel, examinarea unor proiecte este tergiversată, în timp ce altele sînt examinate cu titlu de urgență. La solicitarea echipei de audit de a prezenta actul care stabilește criteriile de selectare a proiectelor pentru examinare, MM a comunicat că acesta lipseşte, criteriile de selectare avînd un caracter neformal și diferă de la caz la caz. Totodată, s-a menţionat că „în calitate de criterii pentru luarea deciziei pot servi diverşi factori, cum ar fi perioada favorabilă pentru implementarea unor anumite tipuri de proiecte (de exemplu, în perioada de primăvară şi toamnă se acordă prioritate proiectelor de plantare a parcurilor şi de extindere a suprafeţelor împădurite), măsurile de prevenire sau lichidare a consecinţelor calamităţilor naturale, finanţarea unor etape din proiectele în derulare, în scopul finalizării şi punerii în funcţiune a obiectelor, asigurarea cofinanţării obligatorii din partea statului a proiectelor cu finanţare din fonduri externe etc.”.
De asemenea, potrivit explicaţiilor prezentate, „toate proiectele înaintate spre examinare sînt înregistrate de către Serviciul evidență și control al FEN în jurnalul de evidență, ulterior fiind prezentate experților spre examinare și avizare. În cazul în care proiectul nu a fost aprobat și nu a fost respins la ședința în cauză, acesta se transferă automat în lista ce va fi examinată la următoarea ședință, care poate fi completată cu proiectele noi depuse și înregistrate la FEN. Astfel, proiectele pot fi transferate și în lista ce urmează a fi examinată în următorul an calendaristic”.
Aprobarea proiectelor spre finanțare din contul mijloacelor FEN se efectuează contrar cadrului normativ (în lipsa procedurilor de concurs), fără a fi efectuat un studiu relevant privind justificarea finanțării și/sau respingerea unui proiect.
Analizînd procesele-verbale ale ședințelor CA al FEN, auditul a stabilit că în acestea lipsesc informaţiile privind analiza cost-eficiență a proiectelor, care ar servi drep fundamentare pentru aprobarea/ respingerea proiectelor ecologice propuse spre finanțare din mijloacele FEN. Procesele-verbale nu conțin informații referitor la propunerile și obiecțiile făcute de fiecare membru în parte referitor la fiecare proiect[35]. De asemenea, nu se respectă pct.6 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.988 din 21.09.1998, lipsind un concurs real pentru proiectele examinate. Totodată, auditul a constatat că proiectele sînt examinate, aprobate, contractate și finanțate fără a se asigura finalitatea acestora.
Deși la evaluarea cererii de solicitare a granturilor ecologice sînt antrenați experți în domeniu, care analizează documentele anexate cererii și apreciază diverse aspecte ale proiectelor înaintate spre finanțare, auditul a stabilit că, în majoritatea cazurilor, avizele experților (deseori nedatate) sînt formale, au caracter de recomandare, dat fiind faptul că nu există o analiză concludentă a aspectelor tehnice și financiare de implementare, iar CA nu ține cont întotdeauna de acestea. Ca exemplu pot servi 3 proiecte[36] acceptate de către CA al FEN, deși experții le-au dat avize negative.
Lipsa unor criterii de selectare a proiectelor și a beneficiarilor, precum și nemonitorizarea de către Minister a calității implementării proiectelor determină neasigurarea finalităţii (realizării scopurilor) acestora și, respectiv, riscul imobilizării resurselor financiare.
Potrivit prevederilor pct.7 din Regulamentul privind administrarea FEN, aprobat la 20.05.2010, deciziile CA pot fi adoptate numai în cazul în care la adunările Consiliului participă nu mai puțin de 5 membri aleși și numai cu votul unanim al acestora[37] sau cînd sînt prezenți toți membrii și votează ,,pentru” cel puțin 4 dintre ei. La 18.05.2012, la şedinţa CA au participat doar 4 membri[38] din 7 aprobaţi prin ordinul ministrului mediului din aceeaşi dată. Ca urmare, 34 de proiecte în sumă de 22,9 mil.lei au fost aprobate în şedinţă cu votul doar al 4 membri, ceea ce nu corespunde prevederilor regulamentare.
Pentru unul şi acelaşi obiect CA al FEN aprobă finanţarea în mai multe etape, fiecare etapă fiind înregistrată ca proiect aparte şi, respectiv, fiind necesară respectarea aceloraşi proceduri de aprobare ca şi la depunerea unui nou proiect. Ca urmare, acest fapt nu oferă o imagine fidelă a derulării proiectului, determină riscul nefinalizării lui din cauza insuficienţei resurselor financiare. De asemenea, existenţa acestei proceduri tergiversează implementarea proiectelor, cauzează ineficienţa utilizării mijloacelor publice şi, respectiv, nerealizarea scopului proiectelor – protecţia mediului. Etapizarea finanţării nu este justificată în contextul în care finanţarea proiectelor se efectuează doar dacă alocaţiile anterioare au fost folosite conform destinaţiei.
Conform explicațiilor prezentate, CA al FEN aprobă finanţarea pe etape a proiectelor deoarece aceasta permite implementarea în paralel a unui număr mai mare de proiecte şi doar în limita resurselor financiare disponibile, iar motivul nefinanțării integrale a unui număr mai mic de proiecte este că procedurile de organizare a licitaţiilor, de înregistrare a contractelor de achiziţii publice și de executare a lucrărilor necesită o perioadă îndelungată. Auditul relevă că în acest caz nu se asigură finalitatea proiectului, fiind necesar un personal suplimentar pentru monitorizarea acestora, care şi aşa este insuficient.
La aprobarea şi implementarea unor proiecte, misiunea de audit a stabilit prezența unui vădit conflict de interese, un membru al CA fiind și conducătorul/fondatorul instituțiilor beneficiare şi/sau al furnizorilor/ antreprenorilor antrenaţi în executarea proiectelor.
Pe parcursul anilor 2011-2012, CA al FEN a aprobat finanțarea a două proiecte ecologice – nr.3678[39] și nr.3794[40], pentru realizarea cărora au fost alocate Uniunii pentru Valorificarea Deșeurilor ,,Pentru o Moldovă Curată” 2396,6 mii lei și, respectiv, AO ,,Asociația pentru Valorificarea Deșeurilor” – 250,0 mii lei. Membrul CA al FEN – reprezentantul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare în perioada 29.03.2010-18.05.2012, a fost concomitent şi conducător al Uniunii pentru Valorificarea Deșeurilor ,,Pentru o Moldovă Curată” și al AO ,,Asociația pentru Valorificarea Deșeurilor”. De asemenea, această persoană a fost fondator al ,,Eurogaland” SRL (membru al Uniunii pentru Valorificarea Deșeurilor), declarînd venituri în anul 2012 de la „Agreterra-Lux” SRL și „Eurogaland” SRL.
Pe parcursul derulării proiectului nr.3678, beneficiarul a încheiat cu compania ,,Eurogaland” SRL 8 contracte de achiziții a unor bunuri în valoare de 601,7 mii lei (inclusiv 3 contracte de valoare mică în sumă de 234,2 mii lei, deși în conformitate cu pct.7 din Hotărîrea Guvernului nr.245 din 04.03.2008[41] urmau a fi utilizate procedurile de achiziții publice prin cererea ofertelor de prețuri). O situație similară a fost constatată și în cazul Companiei „Agreterra-Lux” SRL cu care au fost încheiate, pe parcursul derulării aceluiași proiect, 2 contracte (de valoare mică) cu valoarea totală de 117,3 mii lei.
O situație similară a fost stabilită și în cazul realizării proiectului nr.3794, auditul stabilind că toate procedurile de achiziție s-au efectuat netransparent, nefiind clară modalitatea de selectare a consultanților și, respectiv, a agenților economici antrenați în realizarea proiectului. Mai mult decît atît, în cazul achiziționării serviciilor de consultanță de la Oficiul pentru combaterea consecințelor schimbărilor climaterice globale în agricultură, auditul a stabilit un vădit conflict de interese, atît consultantul, cît și beneficiarul avînd același director executiv (membrul CA al FEN).
Aprobarea proiectelor ai căror beneficiari sînt Consiliile raionale Telenești și Rîșcani, primăriile comunelor Gura Căinarului și Bubuieci s-a efectuat de către Consiliul de administrare al FEN fără ca beneficiarii să deţină fundamentări corespunzătoare (tehnico-economice) ale proiectelor care implică activităţi economice improprii instituţiilor publice, inclusiv determinarea cotei-părţi de participare în finanţare a diferitor parteneri privați, precum şi a modului de gestiune ulterioară a procesului de producţie, ceea ce a condiționat existenţa mai multor abateri în procesul de implementare a proiectelor. De asemenea, această situație determină riscul ca mijloacele bugetare să fie folosite pentru realizarea scopului de antreprenoriat al partenerilor privaţi în detrimentul interesului public.
Auditul relevă că în acest caz CA al FEN nu a făcut uz de dreptul de a acorda un împrumut fără dobîndă agenţilor economici pentru implementarea unor noi afaceri în domeniul energiei ecologice şi altor activităţi de protecţie a mediului. În contextul celor relatate mai sus, exemplificăm următoarele.
Proiectul nr.3881/4352, potrivit căruia construcția stației de epurare din s.Gura Căinarului urma să fie realizată în baza unui parteneriat public-privat între primăria com. Gura Căinarului r-nul Florești și SRL ,,Rusnac Moldaqua”, a fost aprobat de către CA, deşi ambii experți antrenați la evaluarea proiectului au dat aviz negativ necesității de alocare a mijloacelor financiare din FEN și solicitării în proporții supradimensionate a acestora, iar beneficiarul (în persoana primăriei) nu a făcut o analiză amplă cost-eficiență și de impact în vederea aplicării tehnologiilor mai puțin costisitoare pentru realizarea proiectului. Potrivit explicațiilor primarului com.Gura Căinarului, proiectul se derulează în lipsa unor fundamentări tehnico-economice care ar determina volumul apelor uzate ce necesită a fi epurate, deversate de ,,Rusnac-Moldaqua” SRL și, respectiv, de restul agenților economici și de populația din s. Gura Căinarului.
De asemenea, în opinia experților, necesitatea construcției stației de epurare, cu capacitatea de 400 m³ de ape reziduale pe zi, este nefundamentată și din perspectiva comercializării produsului final, în situația în care volumul apelor uzate de la obiectivele sociale este de 12 m³/zi (3% din capacitate). De menționat că, din costul estimat al proiectului în sumă de 23,1 mil.lei, contribuția primăriei (alocaţiile FEN) constituie 15,9 mil.lei (sau 68,7%), iar 7,2 mil.lei (sau 31,3%) – investițiile SRL ,,Rusnac-Moldaqua” (viitorul gestionar al stației de epurare). Astfel, acest parteneriat se consideră unul neavantajos pentru primărie, dar cu certitudine beneficiarul real și financiar avantajat este firma privată. Pe parcursul anilor 2012-2013 (9 luni), din FEN au fost alocate mijloace în sumă de 6500,0 mii lei, iar contribuția SRL ,,Rusnac-Moldaqua” a constituit 1794,8 mii lei.
Achiziția lucrărilor de reconstrucție a stației de epurare a fost efectuată de către primăria com.Gura Căinarului, fiind organizate 2 licitaţii, iar cîştigător al licitației repetate[42] din 03.09.2012 a fost declarată oferta Asociației „Baumaster” (membru fondator al căreia este ,,Rusnac-Moldaqua” SRL)[43] în valoare de 22521,6 mii lei (inclusiv TVA).
În opinia echipei de audit, acceptarea participării la procedurile de achiziții publice a cofinanțatorului şi beneficiarului proiectului de execuţie – SRL ,,Rusnac-Moldaqua” denotă prezența unei concurențe neloiale în raport cu ceilalți participanți la licitație, avînd în vedere faptul că toate documentele de proiectare și planificare ale proiectului au fost coordonate cu acesta.
Pentru implementarea proiectului nr.3864[44], CR Telenești i-au fost alocate mijloace din FEN în sumă de 2852,0 mii lei, sau cu 183,7 mii lei mai puţin decît costul total al proiectului (cererea din 08.12.2011) de 3035,7 mii lei, fără ca în cerere să fie specificată sursa şi modul de cofinanțare a proiectului.
În conformitate cu decizia CR Telenești nr.8/14 din 05.12.2011[45], producerea biocombustibilului urma să fie efectuată în baza unui parteneriat public-privat. Contrar prevederilor menționate, la data de 06.12.2011, președintele raionului Telenești a încheiat 2 acorduri de colaborare în domeniul implementării proiectului cu 2 agenți economici, fără a organiza un concurs de selectare a partenerului privat. În baza Dispoziției nr.69 din 03.06.2013 a președintelui raionului Telenești a fost instituită Comisia de selectare a partenerului privat pentru serviciile de producere a combustibilului pe bază de biomasă în raionul Telenești (7 membri), care la 27.09.2013 a organizat concursul de selectare a partenerului public-privat, la care s-au prezentat aceiași 2 agenți economici.
Utilajul în sumă de 1065,0 mii lei a fost livrat la 19.09.2012 de către furnizor[46], în baza unei facturi de expediție, fără a fi inclusă TVA, deşi, conform contractului de achiziţie încheiat, preţul utilajului urma să includă TVA, ceea ce a determinat majorarea neargumentată a valorii utilajului livrat cu 177,5 mii lei.
În scopul asigurării integrității bunurilor procurate pînă la darea în exploatare a utilajului, CR Telenești a încheiat 2 contracte de depozit, inclusiv cu unul dintre agenţii economici care participă la concurs în calitate de partener privat. Verificarea modului de păstrare a utilajului a stabilit că utilajul transmis acestui agent economic este montat şi utilizat în lipsa unei decizii a CR Telenești de dare în exploatare a utilajelor. Mai mult decît atît, în urma utilizării acestora, unele utilaje s-au uzat, pe alocuri fiind acoperite cu rugină.
În scopul realizării proiectului nr.3808[47], CR Rîșcani i-a fost aprobat un grant din FEN în sumă de 2 556,0 mii lei, sau 82,3% din costul total al proiectului (3 107,0 mii lei) în lipsa, în perioada anilor 2011-2013, acordului (deciziilor) CR Rîşcani privind implementarea acestui proiect şi privind modul de gestionare a acestuia în continuare. La cerere a fost anexat acordul de parteneriat din 29.09.2011 între primăriile or.Rîşcani, s.Vasileuţi, s.Grinăuţi şi preşedintele raionului Rîşcani, precum şi contractele din 09.07.2011 de arendă a terenului.
De menţionat că, conform deciziei CR Rîşcani nr.04/13 din 22.08.2013, conceptul de utilizare a liniilor de brichetare urma a fi elaborat în perioada septembrie-noiembrie 2013.
Procedurile de achiziţie pentru realizarea proiectului respectiv au fost efectuate de Aparatul preşedintelui raionului Rîşcani, fiind încheiate 2 contracte de livrare a bunurilor în sumă de 2556,0 mii lei cu „Eurogaland” SRL (fondator al căruia a fost un membru al CA al FEN, care a aprobat finanţarea proiectului în cauză). Deşi furnizorul a livrat utilajul (15.05.2012) cu întîrziere de 67 de zile faţă de termenul prevăzut în contract, APR Rîşcani nu a calculat şi încasat penalităţile pentru livrarea întîrziată a utilajului în sumă de circa 104,9 mii lei (5%).
APR Rîşcani a prezentat la FEN acte de predare-primire, în care se menţionează că utilajele procurate au fost predate în august 2012, în baza deciziei Consiliului raional nr.04/01 din 08.08.2012, la primăriile satelor Grinăuţi, Şaptebani şi Vasileuţi. De fapt, pînă la 01.10.2013 utilajele menţionate se aflau la balanţa APR Rîşcani, iar o linie de brichetare a fost pusă în funcţiune şi testată la 22.06.2012 pe teritoriul unui alt agent economic.
Auditul relevă că, deşi au fost procurate 3 linii de brichetare, s-au procurat doar cîte un transportor şi un rezervor universal pentru brichete, ceea ce denotă că acest utilaj poate fi folosit doar într-o singură locaţie, faţă de 3 indicate în cererea de solicitare a finanţării de la FEN.
În scopul colectării și sortării deșeurilor de construcție (proiectul nr.3943), CA al FEN a aprobat primăriei com. Bubuieci alocaţii în sumă de 3,9 mil.lei. Deşi costul total al proiectului a fost estimat la suma de 7,0 mil.lei, primăria com. Bubuieci nu a specificat în cererea de solicitare a grantului sursa de acoperire financiară a diferenței în sumă de 3,1 mil.lei dintre costul total al proiectului şi suma solicitată. Totodată, auditul menționează că nesiguranța de atingere a scopului scontat al proiectului este alimentată și de lipsa unor fundamentări tehnico-economice care ar justifica costul şi capacităţile tehnice (250 tone/oră) de prelucrare a deşeurilor.
De remarcat că, conform deciziei grupului de lucru pentru achiziții al primăriei com. Bubuieci (din 21.06.2013), s-a acceptat livrarea unui alt tip de utilaj decît s-a contractat iniţial. Furnizorul a transmis utilajul beneficiarului conform actelor de primire-predare din 19.02.2013 și, respectiv, din 01.10.2013, fiindu-i achitată suma de 3510,0 mii lei, soldul datoriei creditoare a primăriei față de furnizor, la situația din 01.10.2013, constituind 390,0 mii lei (ultima tranșă de 10% la momentul finalizării auditului nu era transferată de FEN).
Ca urmare a procurării acestui utilaj în sumă de 3900 mii lei, primăria com. Bubuieci a suportat cheltuieli nejustificate economic în sumă de 2177,5 mii lei[48], deoarece utilajul a fost importat la suma de 1722,5 mii lei (inclusiv TVA).
Deși inițial primăria com. Bubuieci a prezentat MM informații precum că utilajul va fi amplasat pe terenul aflat în proprietatea sa, efectiv acesta a fost amplasat pe terenul unui agent economic, primăria urmînd a achita o taxă lunară de 12,0 mii lei după instalarea utilajului (contractul de arendă din 14.12.2012). Depozitarea utilajului pe acest teren nu a fost întocmită documentar, responsabil de integritatea acestui utilaj fiind numit, în mod verbal, managerul întreprinderii municipale Bubuieci, ceea ce determină riscul neasigurării integrităţii utilajului respectiv.
Aprobarea unor proiecte s-a efectuat de către Consiliul de administrare al FEN, deşi beneficiarii finali ai proiectelor au fost alte persoane decît cele care au solicitat alocarea mijloacelor. Această situaţie determină riscul eludării beneficiarului final de la respectarea unor proceduri legale, precum şi riscul neluării în evidenţă şi/sau pierderii drepturilor de proprietate asupra bunurilor rezultate din implementarea proiectului.
În scopul realizării proiectului nr. 3953, pentru organizarea procesului de pregătiri naționale, promovarea principiilor dezvoltării durabile și participarea delegației oficiale a Republicii Moldova (inclusiv a Ministerului Mediului) la Conferința ONU privind dezvoltarea durabilă Rio+20, AO ,,EcoCim” i-au fost aprobate spre finanţare mijloace în sumă de 1500,0 mii lei. Beneficiarul real al acestui proiect a fost de fapt MM, iar alocarea mijloacelor unei organizaţii obşteşti reprezintă eludarea MM de la efectuarea achiziţiilor publice conform cadrului legal existent.
Pentru realizarea proiectului au fost transferate mijloace din contul FEN în sumă de 864,9 mii lei[49], proiectul fiind finalizat la data de 29.03.2013. Auditul menționează că selectarea furnizorilor de mărfuri şi servicii s-a efectuat netransparent, dintr-o singură sursă. Mai mult decît atît, contractele de achiziții publice, dar și dările de seamă privind procedurile de achiziții publice nu au fost înregistrate corespunzător la AAP, ceea ce denotă lipsa unui control extern asupra transparenței, obiectivității și imparțialității procesului de achiziție.
Cererea privind „inventarierea depozitelor de deşeuri menajere solide din Regiunea de Dezvoltare Centru, Regiunea de Dezvoltare Nord şi UTA Găgăuzia şi crearea bazei de date geospaţiale a reţelei de gunoişti din Moldova (proiectul nr. 3687)” în sumă de 1510,3 mii lei a fost depusă la 25.01.2012 de Oficiul Prevenirea Poluării Mediului, fără a prevedea contribuţii proprii pentru realizarea proiectului în cauză. Auditului nu i-au fost prezentate argumente convingătoare de ce anume Oficiul respectiv a iniţiat acest proiect, dacă beneficiarul final al acestuia este MM şi Inspectoratul Ecologic de Stat.
Din FEN au fost alocate 1450,0 mii lei şi acceptate cheltuieli în aceeaşi sumă, inclusiv 8,3 mii lei restituite la 20.09.2013 ca urmare a stabilirii de către audit că serviciile contractate de elaborare a hărţii digitale a gunoiştilor, în sumă de 53,3 mii lei (cu TVA), au fost prestate fără TVA, sau cu 8,9 mii lei mai mult.
Pe lîngă mărfurile şi serviciile contractate în sumă de 1072,3 mii lei, la 20.04.2012 au fost încheiate contracte de muncă cu managerul, asistentul managerului şi contabilul-şef al Oficiului, precum şi cu consultantul de mediu, consultantul pentru achiziţii publice, consultantul în sisteme GIS, nefiind clar modul de stabilire a nivelului de salarizare al acestora şi necesitatea angajării lor.
Pe parcursul auditului (20.09.2013), conform actului de primire-predare, a fost transmis la balanţa MM aplicația „WEB-GIS Portalul de mediu”, cu valoarea de 1104,7 mii lei.
La alocarea mijloacelor pentru executarea proiectelor ecologice de reparație a digurilor de protecție și de întărire a malurilor rîurilor, CA al FEN nu a ţinut cont că acestea sînt bunuri de interes public, care nu pot fi urmărite şi sechestrate şi nu sînt folosite în activitatea de antreprenoriat, iar unii beneficiari vor fi concomitent şi antreprenori la aceste obiecte. Această situaţie este determinată de lipsa unei metodologii exhaustive privind modul de gestionare a digurilor de protecție şi de raportare a valorii lor, ca urmare există un risc înalt de neconformitate în procesul de realizare aacestor proiecte.
Deși digurile de protecție (precum şi alte lucrări de ameliorare a rîurilor) nu sînt utilizate în activitatea economică a stațiunilor tehnologice pentru irigare, acestea se află la balanța STI teritoriale, fapt ce creează riscul pierderii drepturilor de proprietate asupra acestora[50] în cazul privatizării STI teritoriale sau punerii sub sechestru a bunurilor întreprinderilor de stat. Scopul proiectelor a fost declarat „lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale şi apărarea populaţiei şi terenurilor de inundaţii”, prin urmare, este unul de interes public, iar beneficiari ai proiectelor urmau a fi instituţiile şi autorităţile publice, și în nici un caz întreprinderile de stat.
Totodată, situația în cauză creează neconformități și la ținerea evidenței contabile a lucrărilor de reparație a digurilor de protecție. Astfel, în urma verificărilor efectuate, auditul a stabilit că, în calitate de gestionari și posesori ai digurilor, STI teritoriale urmau să asigure reflectarea tuturor lucrărilor de reconstrucție a digurilor ca lucrări efectuate în regie, ulterior valoarea acestor lucrări urmînd a fi trecută la majorarea valorii de bilanț a digurilor reconstruite. Efectiv, unele întreprinderi au reflectat lucrările ca prestări de servicii privind reconstrucția digurilor, eliberînd facturi fiscale Fondului Ecologic Național, care, la rîndul său, a refuzat acceptarea acestora (Î.S. STI Chișinău, parțial Î.S. STI Ștefan Vodă), iar altele le-au reflectat direct la cheltuieli (Î.S. STI Hînceşti).
Deşi STI nu folosesc în activitatea lor de antreprenoriat digurile de protecţie şi instalaţiile tehnice aferente acestora, acestea trec în cont TVA aferentă lucrărilor executate din alocaţiile FEN. Astfel, pentru luna septembrie 2013, Î.S. „STI Ștefan Vodă” a declarat la SFS TVA pentru trecerea în cont în sumă de 3902,7 mii lei, iar TVA aferentă doar lucrărilor executate de antreprenor la proiectele finanţate de FEN a constituit la aceeaşi dată suma de 4598,6 mii lei. Ca urmare, Î.S. „STI Ștefan Vodă” beneficiază de o vacanţă fiscală la achitarea TVA (în cazul în care ulterior va elibera factură fiscală pentru lucrările executate). De asemenea, Î.S. „DNH Costeşti”, pentru luna septembrie 2013, a declarat la SFS TVA pentru trecerea în cont în sumă de 1531,7 mii lei, iar Î.S. „STI Hînceşti” pentru luna august 2013 – în sumă de 1347,7 mii lei.
De menţionat că Nodul Hidrotehnic Costeşti-Stînca este gestionat de 2 întreprinderi: Î.S. ,,DNH Costeşti” şi Î.S. „Nodul Hidroenergetic Costeşti”[51]. Astfel, sarcina de protejare a localităţilor de spălarea malurilor urma a fi suportată, în primul rînd, de întreprinderile care obţin beneficii din exploatarea lacului de acumulare.
4.2. Cu privire la etapa de implementare şi monitorizare a proiectelor
În urma verificărilor efectuate asupra modalității de monitorizare de către MM a executării proiectelor ecologice finanțate din FEN, auditul a stabilit că, deși CA are competențe în elaborarea regulamentelor și instrucțiunilor interne în domeniu, în prezent lipsește o metodologie cu privire la procesul de monitorizare a derulării proiectelor finanțate din FEN. Mai mult decît atît, analizînd procesele-verbale ale ședințelor CA, auditul a stabilit că, pe parcursul anului 2012, acesta nu a examinat nici o chestiune privind proiectele monitorizate, precum şi privind atingerea scopului proiectelor finanţate. În cadrul MM lipsește un registru exhaustiv al proiectelor monitorizate, cu specificarea la ce stadiu de implementare se află proiectele respective. Totodată, auditul a stabilit că procesul de monitorizare se efectuează fără a fi stabilite procedurile de control intern, fapt ce determină un șir de deficiențe la acest compartiment.
Monitorizarea proiectelor finanţate din mijloacele FEN se efectuează de către Serviciul evidență și control al FEN, care a determinat următoarele carenţe în procesul de monitorizare: numărul insuficient de persoane angajate în cadrul serviciului, în special al celui specializat în construcţii; modificările frecvente ale documentaţiei de proiect şi desenelor tehnice pe parcursul implementării proiectelor; lipsa unui mecanism eficient de monitorizare a calităţii lucrărilor de construcţii; lipsa proiectelor-tip care ar permite utilizarea lor în proiecte similare în mai multe localităţi etc.
Dosarele proiectelor ecologice finanțate din FEN nu sînt ștampilate și numerotate, fapt ce generează riscul sustragerii sau substituirii documentelor. Totodată, auditul menționează lipsa unor reglementări exhaustive privind documentele necesare pentru prezentare de către beneficiar la etapa de executare şi finalizare a proiectului, în funcție de tipul lucrărilor executate, precum şi a modului de confirmare a recepționării documentelor.
Astfel, misiunea de audit a stabilit că nici un dosar din cele verificate nu este cusut (pentru proiectele finalizate), ștampilat și numerotat, lipseşte un borderou cumulativ al documentelor[52], ceea ce determină riscul de pierdere sau înlocuire a lor. În unele dosare sînt anexate mai multe variante de procese-verbale privind executarea lucrărilor, nefiind clar care variantă este inițială și care finală. Deşi în ghidul FEN sînt indicate unele tipuri de documente care ar trebui prezentate de către beneficiar la etapa de executare şi finalizare a proiectului, în funcție de tipul lucrărilor executate, această listă nu este exhaustivă.
CA al FEN nu a aprobat regulamentar modul de confirmare a recepționării documentelor de la beneficiar. În unele cazuri, la depunerea documentelor de către beneficiar au fost anexate scrisori de însoțire cu indicarea listei de documente prezentate, dar în majoritatea cazurilor acestea lipsesc. Potrivit explicațiilor MM, atît la etapa de solicitare a grantului, cît şi la cea de raportare se solicită documente conform prevederilor legislaţiei naţionale şi deciziilor CA al FEN. În 2013, MM a implementat un nou sistem de înregistrare a documentelor prezentate de beneficiarii proiectelor.
Lipsa unui mecanism clar, prevăzut regulamentar, de acceptare și înregistrare a cheltuielilor aferente proiectelor generează riscul utilizării ineficiente a mijloacelor FEN. Înregistrarea cheltuielilor se face de FEN cu întîrziere și, în principal, în baza copiilor de pe dispozițiile de plată ale beneficiarilor privind transferul mijloacelor financiare, fără a avea confirmarea că acestea au fost utilizate conform destinației proiectului.
Conform explicațiilor Serviciului evidență și control al FEN, documentele justificative, care sînt prezentate la etapa de executare a proiectului și în baza cărora se înregistrează în evidența contabilă cheltuielile, sînt facturile și ordinele de plată. Auditul menţionează că aceste documente nu sînt anexate la Nota de contabilitate nr.6, fiind depuse în dosarul fiecărui proiect. Contabilitatea FEN nu dispune de nici o descriere (listă) a documentelor primare care au stat la baza înregistrării cheltuielilor (creditul contului 178), acestea nefiind sistematizate, după data efectuării operațiunii, în note contabile/borderouri cumulative, în conformitate cu prevederile pct.17 din Instrucțiunea nr.93 din 19.07.2010. De exemplu:
pentru construcţia digului de protecţie din s.Puhăceni (proiectul nr. 3950), FEN a transferat Î.S.,,STI Chișinău” 7864,7 mii lei, în timp ce valoarea lucrărilor executate (conform proceselor-verbale de executare a lucrărilor şi facturii fiscale eliberate MM) constituia 6864,7 mii lei, sau cu 1000,0 mii lei mai puţin. În acelaşi timp, cheltuielile acceptate de FEN au constituit 7072,5 mii lei, sau cu 207,8 mii lei mai mult decît lucrările executate, ceea ce denotă că FEN acceptă cheltuielile realizate de beneficiarii de proiect fără a deţine documentele justificative necesare. De menţionat că mijloacele în sumă de 1000,0 mii lei se află la Î.S.,,STI Chișinău” deja de un an, fără ca FEN să solicite returnarea lor. Auditul concluzionează că mijloacele obţinute din contul FEN de fapt servesc suport pentru menţinerea stabilităţii financiare a întreprinderii, în condițiile în care subiectul respectiv înregistrează pierderi din activitatea de bază (irigarea terenurilor agricole);
pentru realizarea proiectului nr.3133, Î.S. „STI Ștefan Vodă” a beneficiat de finanțare din FEN în sumă de 2009,2 mii lei, eliberînd la 31.10.2011 către Minister o factură fiscală în aceeași sumă, dar ultimul nu a acceptat s-o primească. Ca urmare, de către FEN au fost acceptate cheltuieli în sumă de 1 744,7 mii lei, la 01.10.2013 MM înregistrînd un sold debitor la acest proiect în sumă de 264,5 mii lei. Şi în acest caz MM nu a întreprins, în anii 2012-2013, acţiuni de returnare a sumei neacceptate;
FEN a înregistrat cheltuielile la obiectul „Reparația digului de protecție în s. Palanca”, deşi procesele-verbale de executare a lucrărilor (atît ale antreprenorului, cît şi ale beneficiarului) conțin un șir de corectări şi multiple variante, fapt ce nu a permis auditului determinarea valorii reale a lucrărilor executate.
Deşi procesul de executare a lucrărilor este monitorizat de mai multe persoane şi organizaţii, aceasta nu asigură realizarea calitativă a lucrărilor.
La finalizarea proiectelor nr. 3636 şi nr. 4144, Î.S. „STI Ștefan Vodă” a prezentat FEN procesul-verbal de recepţie a lucrărilor din 06.07.2012, în sumă de 10644,4 mii lei, şi, respectiv, procesul-verbal de recepţie a lucrărilor, fără data indicată, în sumă de 5000,0 mii lei, fiind constatate în ambele cazuri abateri de la proiect: lăţimea digului constituie 3,6 m faţă de 4,5 m conform proiectului, solul fertil pe creasta digului nu a fost restabilit etc. Această situaţie nu este explicabilă deoarece procesul de executare a lucrărilor este monitorizat de beneficiar, responsabilii tehnici, autorul de proiect, IES şi FEN.
Astfel, conform art.13 alin. (4) din Legea nr.721 din 02.02.1996 privind calitatea în construcţii, „verificarea calităţii execuţiei construcţiilor este obligatorie şi se efectuează de către investitori prin responsabili tehnici atestaţi sau agenţi economici de consultanţă specializaţi”. Totodată, conform art.12 alin.(1) lit.f) din Legea nr.163 din 09.07.2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie, eliberarea autorizaţiei de construire se face în baza „contractului privind supravegherea de autor, semnat de către solicitant (beneficiar) şi proiectant”. Ca urmare, are loc diluarea responsabilităţii privind verificarea volumului lucrărilor executate, ceea ce duce la suportarea unor cheltuieli suplimentare pentru verificarea calităţii în construcţii.
De exemplu, la obiectul „Reparaţia digului din s.Palanca”, pe lîngă supravegherea de autor a proiectului în sumă de 137,8 mii lei (preţ contractual), Î.S. „STI Ştefan Vodă” urmează să suporte şi cheltuieli de supraveghere tehnică în sumă de circa 237,9 mii lei (preţ contractual). În alt caz, Î.S.,,DNH Costeşti” a suportat cheltuieli privind supravegherea tehnică în sumă de 42,4 mii lei şi pentru controlul de autor în sumă de 14,8 mii lei.
De menţionat că, în cadrul auditului s-a stabilit că o persoană, care execută verificarea proiectelor de construcţie a digurilor în cadrul Serviciului de stat pentru verificarea şi expertizarea proiectelor şi construcţiilor, ulterior este angajat în calitate de responsabil tehnic la aceste obiecte (digul din s.Palanca şi din r-nul Hînceşti), ceea ce poate determina existenţa unui conflict de interese.
Deşi subdiviziunile teritoriale ale IES efectuează controale la beneficiarii proiectelor, în actele lor sînt descrise doar lucrările efectuate la obiect, fără a verifica corectitudinea utilizării mijloacelor financiare şi a lucrărilor efectuate[53]. Astfel, inspecţia efectuată a purtat un caracter formal şi nu a asigurat verificarea utilizării conform destinaţiei a mijloacelor FEN şi corectitudinea întocmirii documentelor justificative.
Lipsa unui control intern eficient la beneficiarii proiectelor, precum şi deficienţele existente la MM şi FEN în procesul de monitorizare a implementării proiectelor au generat majorarea neregulamentară a valorii lucrărilor executate şi bunurilor procurate.
Potrivit prevederilor pct.28 lit.b) din Standardul Naţional de Contabilitate nr.11 „Contractele de construcţie”, aprobat prin ordinul ministrului finanţelor nr.16 din 29.01.1999, „consumurile aferente contractului de antrepriză se includ în costul acestuia, în cazul în care mărimea acestora pot fi determinate cu certitudine”.
În urma confruntării datelor reflectate în procesele-verbale de recepție a lucrărilor cu documentele primare și înregistrările contabile ale STI teritoriale, misiunea de audit a stabilit existența unor devieri, care au condus la majorarea costurilor totale ale proiectelor, prin includerea unor cheltuieli neconfirmate documentar privind: clădiri și edificii provizorii (0,7%); plata pentru conectarea la rețelele electrice, transportarea muncitorilor, deplasări (0,3%); timpul friguros (1,2%); energia electrică (0,7%); întreținerea direcției, supravegherea tehnică (1,2%), cheltuieli neprevăzute (2%). Auditul menționează că valoarea cheltuielilor specificate mai sus a fost calculată în baza unui coeficient fix din valoarea totală a proceselor-verbale, misiunii de audit nefiindu-i prezentat nici un document primar care ar confirma suportarea reală a acestora. Totodată, au fost constatate cazuri de majorări nejustificate a cheltuielilor directe, prin creșterea prețurilor în devizele de cheltuieli, includerea unor cheltuieli generale și administrative etc., după cum urmează.
La realizarea proiectelor nr.3133 şi nr.3636/4144/4307, „STI Ștefan Vodă” a acceptat includerea în procesele-verbale de executare a lucrărilor (atît generale, cît şi a antreprenorilor S.A. „Irigator” şi S.A. ,,Aqua Prut”) cheltuieli neconfirmate documentar în sumă de 42,3 mii lei și, respectiv, de 1920,9 mii lei.
Î.S. „STI Hinceşti” a majorat valoarea lucrărilor declarate de antrepronor cu suma de 876,5 mii lei, incluzînd în procesele-verbale prezentate FEN şi acceptate de acesta cheltuieli neconfirmate documentar, dar care, de fapt, nu au fost reflectate în contabilitatea întreprinderii. De menţionat că Î.S. „STI Hînceşti” a încasat de la antreprenor, pentru servicii de antreprenor general, 2% din valoarea lucrărilor executate în sumă de 112,1 mii lei (inclusiv TVA), neexecutînd nici o lucrare în regie (în acest sens lipsind procese-verbale de executare a lucrărilor).
La realizarea proiectului nr.3950, Î.S. „STI Chișinău” a majorat valoarea lucrărilor executate (6869,0 mii lei) cu 809,8 mii lei, ca urmare a majorării neîntemeiate a cheltuielilor privind funcționarea mecanismelor și a valorii materialelor utilizate (265,4 mii lei), precum și prin includerea în actele de executare a lucrărilor a unor cheltuieli nejustificate documentar. Se atestă şi se ia act de faptul că, pe parcursul auditului, Î.S. „STI Chișinău” s-a conformat obiecțiilor misiunii de audit și, respectiv, a întocmit în acest sens și a prezentat Serviciului evidență și control din cadrul FEN factura fiscală privind rectificarea (prin diminuare) a valorii lucrărilor executate.
Î.S. ,,STI Ștefan Vodă”, la realizarea proiectelor, nu a întocmit procese-verbale separate pentru lucrările executate în regie care ar fi servit drept bază pentru înregistrarea cheltuielilor în evidența sa contabilă. Astfel, auditul a stabilit că pentru proiectul nr.3133 Î.S. „STI Ștefan Vodă” a majorat nejustificat valoarea lucrărilor executate în regie (942,3 mii lei) cu suma 310,8 mii lei (inclusiv beneficiu și TVA), ca urmare a înregistrării la cheltuieli directe ale proiectului a cheltuielilor generale și administrative (fără cheltuieli aferente salarizării) – 178,4 mii lei, și a premiilor acordate personalului administrativ – 99,0 mii lei.
Această practică a continuat şi la realizarea proiectului nr.3636/4144/4307[54], de exemplu, în luna mai 2012 aceste cheltuieli au constituit circa 72,1 mii lei (inclusiv premiile acordate personalului administrativ în sumă de 13,2 mii lei). De menţionat că, corectările şi multiplele variante ale proceselor-verbale generale şi ale antreprenorului au determinat auditul să constate imposibilitatea stabilirii la moment a lucrărilor real executate la obiectul ,,Reparația digului de protecție în s. Palanca, r-nul Ștefan Vodă” şi să determine corespunderea acestora înregistrărilor din evidenţa contabilă a Î.S. „STI Ștefan Vodă”.
Î.S. „STI Hîncești” a acceptat procesele-verbale de recepție a lucrărilor executate de către antreprenorul S.A. „Orizont Lux” în care au fost incluse cheltuieli neconfirmate documentar, inclusiv privind prețul la apa folosită pentru compactarea digurilor (27,97 lei/m3, deşi în proiectul de deviz valoarea apei constituie 0 lei), ceea ce a determinat majorarea valorii lucrărilor executate cu 985,3 mii lei.
Deşi, de către Î.S. „STI Hîncești” pentru pomparea apelor de prisos au fost suportate cheltuieli de 100,7 mii lei (pentru energia electrică pe perioada 25.04.2012 - 24.05.2012), S.A. „Orizontul-Lux”, în septembrie 2012, a mai declarat cheltuieli pentru pomparea apelor în sumă de 95,7 mii lei, ceea ce determină riscul dublării cheltuielilor pentru executarea unora şi aceloraşi lucrări.
De menţionat că preţul la piatră indicat în actele de executare a lucrărilor la reparația digului din s.Proscureni a constituit 75,56 lei/m3. În cazul aplicării prevederilor pct.3 din Hotărîrea Guvernului nr.547 din 04.08.1995[55], prin care adaosul comercial la materialele de construcţie nu poate depăşi 30% din preţul de livrare, reieşind din costul mediu al pietrei declarat Serviciului Fiscal de către SRL „Magistrala-Nord” în I şi II trimestru 2013 la calcularea taxei pentru extragerea mineralelor utile (ţinînd cont de adaosul comercial, cheltuielile de regie şi beneficiu), preţul acesteia nu putea depăşi suma de 36,26 lei/m3, sau cu 39,3 lei mai puţin decît s-a indicat în actele de executare a lucrărilor. Astfel, din totalul lucrărilor realizate de SRL „Magistrala-Nord” pînă în iunie 2013 în valoare de 2507,5 mii lei, valoarea lucrărilor majorate, urmare a aplicării preţului majorat al pietrei, constituie suma de 1070,1 mii lei.
De asemenea, auditul a constatat că în actele de îndeplinire a lucrărilor la reparația digului din s.Dumeni de către antreprenor, în lipsa fundamentărilor necesare, a fost majorat costul pietrei (procurate cu 45 lei/t[56], faţă de 58,33 lei/t inclus în procesele-verbale) în sumă de 490,9 mii lei.
La realizarea proiectului „Construcția rețelelor exterioare de canalizare în s. Măgdăcești r-nul Criuleni” (nr.3681 și nr.3947), s-a constatat lipsa utilajului (pompei) în valoare de 114,0 mii lei, deşi aceasta a fost inclusă în valoarea lucrărilor executate.
Oficiului Finanţării de Carbon, din mijloacele FEN, i-au fost alocate 304,9 mii lei pentru restabilirea mijloacelor Băncii Mondiale (proiectul nr.3912), dezafectate ca urmare a încasării de către executorul judecătoresc (21.04.2011) a salariului șefului de proiect pentru timpul în care aceasta a fost demis ilegal (25.07.2008 - 23.07.2010) şi a cheltuielilor aferente în sumă totală de 224,3 mii lei. De menţionat că, calcularea salariului s-a efectuat de către şeful de proiect după restabilirea sa în funcție şi tot ea, ca persoană fizică, a solicitat încasarea mijloacelor din contul proiectului. MM nu a întreprins acţiuni de regres împotriva persoanei care a emis ordinul de demitere, ceea ce a dus la dezafectarea mijloacelor bugetare în aceeaşi sumă. În acest caz, FEN şi, respectiv, Ministerului nu le-au fost prezentate documente justificative privind modul în care a fost calculată suma menţionată şi cine a stabilit nivelul de salarizare a angajatei.
Verificările efectuate de audit la beneficiarii proiectelor au constatat abateri semnificative ale acestora de la prevederile cadrului legal/normativ în domeniul achiziţiilor publice.
La implementarea proiectului nr.4029, A.O. ,,Protejăm Mediul Împreună” la 22.08.2012 a procurat bunuri şi servicii[57] în sumă de 59,9 mii lei de la o întreprindere individuală, al cărei fondator are acelaşi domiciliu ca și un membru fondator al Asociației Obștești (soţia preşedintelui A.O.) şi de la un SRL în care activează un membru fondator al A.O. (soţia preşedintelui A.O.), ceea ce denotă efectuarea achiziţiilor în condiţii de conflict de interese.
Inspectoratului Ecologic de Stat, la implementarea proiectului nr.3638[58], prin divizarea contractelor de achiziții, a încheiat 5 contracte în sumă de 212,6 mii lei, ceea ce contravine prevederilor art.69 alin.(1) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 și pct.5 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.148 din 14.02.2008.
La realizarea proiectului „Construcția rețelelor de canalizare pe străzile cartierului Lucerna din or.Șoldănești” (nr.3929), la 23.07.2012 primăria or.Şoldăneşti a încheiat cu „Polimer Gaz Conducte” SRL contractul de antrepriză în sumă de 2,7 mil.lei, cu termen de executare de 5 luni, deşi în ofertă se indica termenul de executare de 2,5 luni, ulterior majorat pînă la 420 de zile. De menţionat că oferta cu preţ mai mic (2,4 mil.lei) a fost descalificată din cauza termenului mare de executare a lucrărilor (170 de zile). Auditul relevă existenţa la primăria or.Şoldăneşti şi a altor deficienţe la efectuarea procedurilor de achiziţii publice, care au fost menţionate în nota informativă de culegere a probelor.
În perioada 2011-2012, Î.S. „STI Ștefan Vodă”, în lipsa licitaţiilor publice, a încheiat cu S.A. ,,Aqua Prut” 4 contracte de antrepriză în sumă totală de 90,1 mil.lei (fără a anexa devizele de cheltuieli respective), faţă de costul orientativ de deviz modificat în sumă de 52,6 mil.lei (prețurile curente pentru trimestrul III al anului 2012).
Pentru realizarea proiectului nr.3843/4277, Î.S. „STI Hînceşti” a semnat la 13.06.2012 cu S.A. „Orizont Lux” contractul de antrepriză în valoare de 10441,0 mii lei. Conform pct.7.9 al contractului, antreprenorul urma să prezinte o garanţie bancară pentru buna execuţie în mărime de 5% din valoarea contractului. Î.S. „STI Hînceşti” nu a prezentat auditului probe privind obţinerea unei astfel de garanţii bancare şi nici obţinerea garanţiei prin alte modalităţi. Conform explicaţiei prezentate, Î.S. „STI Hînceşti” asigură formarea garanţiei prin neachitarea tuturor lucrărilor executate.
Conform actului de constatare (fără dată) al Î.S. „STI Hînceşti” şi procesului-verbal al adunării Consiliului tehnic al Agenţiei „Apele Moldovei”, la 08.10.2012 a fost semnat un acord adiţional prin care lucrările de 7309,6 mii lei (70% din valoarea lucrărilor iniţial contractate de 10441,0 mii lei) au fost înlocuite cu alte tipuri de lucrări în aceeaşi sumă, ceea ce constituie modificarea esenţială a ofertei şi contravine prevederilor art.53 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 şi pct.146 din Regulamentul privind achiziţiile publice de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.834 din 13.09.2010[59]. Ca urmare, Î.S. „STI Hînceşti” trebuia să desfăşoare licitaţie repetată pentru obiectul dat.
Compararea preţurilor unitare pentru lucrările excluse din deviz cu cele noi introduse în deviz a stabilit că pentru acelaşi tip de lucrări a fost majorat preţul unitar al lucrărilor nou introduse, ceea ce a determinat majorarea nejustificată a valorii lucrărilor de deviz cu suma de 50,5 mii lei.
O situaţie similară a fost constatată şi la reparația digului din s.Proscureni. Astfel, Î.S.,,DNH Costeşti” a contractat lucrări de construcție de la SRL „Magistrala Nord” în valoare de 11,6 mil.lei. Ulterior, din cauza stabilirii unor lucrări suplimentare neindicate în proiect, valoarea contractului a fost majorată, (acord adiţional din 04.07.2013) cu suma de 2,9 mil.lei, respectiv, pînă la 14,5 mil.lei. De menţionat că la FEN nu a fost prezentat un deviz cu suma de 14,5 mil.lei, ceea ce nu permite de a constata exhaustiv ce a fost majorat: volumul lucrărilor sau preţul acestora. Verificările efectuate la Î.S. „DNH Costești” denotă prezența unei majorări nejustificate în devizul suplimentar a preţurilor la materiale, în sumă de circa 1,9 mil.lei.
La realizarea proiectului nr.3926, Î.S. „DNH Costești-Stînca” a acceptat majorarea prețurilor la lucrările executate în sumă de 276,8 mii lei (de la 3 147,6 mii lei pînă la 3424,4 mii lei), fără a modifica valoarea lucrărilor contractate. Astfel, în lipsa unor proceduri de achiziţie şi în lipsa documentelor justificative (inclusiv a acordului adiţional), Î.S.,,DNH Costeşti” a acceptat recalcularea unor costuri suportate de SRL „Vocaţie”, bazîndu-se pe prevederile Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.640 din 19.07.2010[60]. Auditul constată ca această referire este nejustificată deoarece prevederile se referă la ajustarea valorii contractelor a căror executare este mai mare de un an, iar în acest caz lucrările au fost executate în termen de 6 luni din data semnării contractului.
Conform explicațiilor prezentate de antreprenor, majorarea valorii lucrărilor s-a efectuat din cauza existenței unor cheltuieli suplimentare, formate ca rezultat al majorării prețurilor la unele materiale și existenței unor lucrări neindicate în caietul de sarcini. Auditul relevă că modalitatea de stabilire a prețurilor este la libera discreție a antreprenorului pînă la momentul prezentării ofertei și reprezintă propriul risc de activitate economică, iar în ceea ce privește volumul de lucrări suplimentare, existența acestora nu este confirmată de modificări la proiect și de expertizele necesare la acesta.
Primăriile or.Călăraşi şi s.Ruseștii Noi au efectuat modificări în devizele contractate, fără a întocmi acorduri adiţionale, în sumă, respectiv, de 182,0 mii lei şi de 130,2 mii lei, ceea ce contravine prevederilor Legii achiziţiilor publice.
Î.S. „STI Hînceşti” și primăria s.Măgdăcești, eludînd cerințele pct.6 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.9 din 17.01.2008, nu au asigurat perfectarea și păstrarea dosarelor achiziției publice în conformitate cu prevederile actelor normative și legislative în vigoare, fapt ce determină riscul sustragerii, pierderii, schimbării unor documente, precum și imposibilitatea urmăririi conformității procedurilor de achiziții publice cu prevederile legale.
4.3. Cu privire la etapa de finalizare şi evaluare a proiectului
La finalizarea proiectelor, FEN nu se asigură că scopul proiectului a fost atins, precum şi de faptul că beneficiarul proiectului a înregistrat obiectele rezultate din implementarea proiectului în evidența contabilă, ceea ce nu asigură îndeplinirea scopului proiectelor privind protejarea mediului. De exemplu:
Scopul proiectului nr.3696 „Restabilirea și modernizarea sistemului de iluminat stradal din or.Hînceşti” a fost implementarea tehnologiilor noi de iluminat prin becuri LED care permite folosirea unei lumini pure, fără emanații de vapori de mercur, reducerea consumului de energie electrică cu peste 70% şi creşterea duratei de funcţionare a becurilor de peste 5 ori mai mare faţă de actualele lămpi. Conform informațiilor prezentate, consumul de energie electrică la iluminarea stradală în or. Hîncești, în urma restabilirii și modernizării sistemului de iluminat stradal, în luna august 2013, față de luna august 2012, s-a micșorat cu 20,5%, dar s-a majorat cu 13,5% în luna septembrie, ceea ce denotă neîndeplinirea scopului proiectului. De asemenea, din 311 becuri LED instalate, la momentul efectuării misiunii de audit 48 de becuri (în valoare de 73,9 mii lei) nu funcţionează. Pînă în prezent primăria or.Hîncești nu a întreprins acțiuni juridice (cu excepţia reclamaţiei depuse la 25.04.2013) pentru a cere respectarea condițiilor contractului.
Primăria or.Hîncești nu a înregistrat valoarea lucrărilor de 1272,9 mii lei la fondurile fixe, cu toate că sistemul de iluminat stradal din or.Hîncești se află în exploatare, motivînd prin lipsa procesului-verbal de recepție finală.
Construcția rețelelor de canalizare pe străzile cartierului Lucerna din or. Șoldănești (proiectul nr.3929) nu au fost efectuate calitativ și eficient. Astfel, conform explicațiilor responsabilului tehnic al primăriei or.Șoldănești, lucrările au fost executate cu unele deficiențe, și anume: pînă în prezent nu sînt făcute calitativ pereul la fîntînile de canalizare, nu s-au tencuit fîntînile pe interior, la patru fîntîni lipsesc capacele. Totodată, conform explicației Inspecției Ecologice Șoldănești, în proiectul tehnic al lucrărilor nu a fost prevăzută construcția unei stații de epurare separate, iar cea existentă are capacitatea cu mult mai mică, apele reziduale revărsîndu-se din aceasta. Drept rezultat, locatarii nu sînt racordați la rețelele de canalizare, iar acestea nu au fost conectate la Stația de epurare existentă.
RECOMANDĂRI:
Ministerul Mediului:
1.Inițierea, elaborarea și implementarea, în cadrul Ministerului și entităților din subordine, a unui sistem standardizat de management (inclusiv financiar) şi de control intern, bazat pe reguli, procese și proceduri, prin determinarea și delimitarea distinctă a competenţelor şi responsabilităţilor subdiviziunilor și personalului angajat;
2.Aprobarea recomandărilor metodologice privind inițierea, evaluarea/expertizarea (studii de (pre)fezabilitate, oportunitate și impact) privind proiectele sectoriale, inclusiv din cadrul FEN, pentru realizarea obiectivelor cost-eficient și rezultativ.
3.Întreprinderea măsurilor pentru recuperarea, de la persoanele responsabile, a mijloacelor financiare alocate din FEN utilizate neregulamentar de către beneficiarii granturilor ecologice, precum şi a celor suportate de Oficiul Finanţării de Carbon pentru achitarea salariului în timpul demiterii ilegale a şefului oficiului.
4.Examinarea situaţiei privind implementarea proiectului ,,Reparația digului de protecție în s. Palanca” şi luarea măsurilor imediate pentru înlăturarea abaterilor de la cadrul legal, stabilirea exactă a lucrărilor executate pînă la moment, conformarea beneficiarului la prevederile Legii nr.96-XVI din 13.04.2007, cu examinarea posibilităţii de sistare a finanţării proiectului pînă la înlăturarea abaterilor
5.Ministerul Mediului de comun cu Ministerul Economiei: examinarea relevanței privind asigurarea contribuţiei financiare a Î.S. „Nodul Hidroenergetic Costeşti” la lucrările de protecţie a localităţilor din preajma lacului de acumulare.
6.Ministerul Mediului de comun cu Agenția ,,Apele Moldovei” şi întreprinderile din subordinea agenţiei: asigurarea stabilirii exhaustive a drepturilor şi obligaţiilor posesorului și gestionarului digurilor de protecție (inclusiv a instalațiilor aferente), precum şi a evidenţei separate a acestora ca bunuri proprietate publică din domeniul public, faţă de alte bunuri aflate în circuitul civil proprietate a întreprinderilor, aprobînd în acest sens metodologii exhaustive.
Ministerul Mediului să asigure de comun cu:
7. Î.S. ,,STI Ștefan Vodă”, Î.S. ,,STI Hînceşti”, Î.S.,,DNH Costeşti”: revizuirea actelor de executare a lucrărilor la obiectele finanţate din FEN, în corespundere cu cheltuielile real suportate și documentele normative existente, cu recuperarea cheltuielilor suportate neregulamentar în sumă de 3608,2 mii lei (2346,1 mii lei, 985,3 mii lei și, respectiv, 276,8 mii lei).
8.Î.S. ,,STI Hînceşti”, Î.S. ,,DNH Costeşti”, primăria com.Bubuieci: întreprinderea măsurilor necesare, conform cadrului legal existent, pentru fundamentare/recuperarea cheltuielilor suportate iraţional în sumă de 3834,0 mii lei (95,7 mii lei, 1561,0 mii lei și, respectiv, 2177,3 mii lei).
9.Aparatul Preşedintelui Raionului Teleneşti, Oficiul Prevenirea Poluării Mediului: întreprinderea măsurilor necesare, conform cadrului legal existent, de recuperare a cheltuielilor suportate prin neincluderea în valoarea mărfurilor a TVA.
10.Î.S. ,,STI Ștefan Vodă”, Î.S. ,,STI Hînceşti”, Î.S. ,,DNH Costeşti”, primăria s. Măgdăceşti, primăria or. Hînceşti, primăria or. Şoldăneşti, primăria or. Călăraşi: conformarea la prevederile Legii achizițiilor publice nr.96-XVI din 13.04.2007.
11.Î.S. ,,STI Ștefan Vodă”: stabilirea exactă a lucrărilor executate pînă la moment la obiectul ,,Reparația digului de protecție în s. Palanca”, precum şi contractarea antreprenorului pentru lucrările rămase, în baza prevederilor Legii nr.96-XVI din 13.04.2007.
12.Î.S. ,,DNH Costeşti”, Î.S. ,, STI Hînceşti”: asigurarea revizuirii devizelor de cheltuieli suplimentare în sumă de 2900,78 mii lei şi, respectiv, de 7309,4 mii lei, a acordurilor adiţionale încheiate cu antreprenorii în corespundere cu volumul de lucrări suplimentare stabilite regulamentar de organizaţia de proiectare (verificate regulamentar), precum şi a preţurilor unitare stabilite în ofertele antreprenorilor.
13.Î.S. ,, STI Hînceşti”: încasarea de la S.A. „Orizontul-Lux” a garanţiei de bună execuţie, conform prevederilor contractuale.
14.Î.S. ,,STI Ștefan Vodă”, Î.S. ,,STI Hînceşti”, Î.S. ,,DNH Costeşti”: trecerea în cont a TVA şi ţinerea evidenţei contabile conform prevederilor actelor normative în vigoare.
15.Primăria com. Gura Căinarului: asigurarea fundamentării tehnico-economice a proiectului privind epurarea apelor reziduale provenite de la populație și agenții economici din s.Gura Căinarului și, respectiv, majorarea aportului financiar al partenerului privat; stabilirea modalității de gestionare ulterioară a stației de epurare, ținînd cont de aportul fiecărei părți la executarea proiectului, asigurînd eficiența și rentabilitatea investiției.
16.Președintele raionului Telenești, preşedintele raionului Rîșcani, primăria com. Bubuieci: elaborarea şi aprobarea regulamentară a fundamentărilor tehnico-economice cu privire la implementarea proiectelor finanţate de FEN, a modului de gestiune ulterioară a procesului de producţie şi a determinării cotei-părţi de finanţare a proiectului din alte surse, precum şi asigurarea utilizării eficiente a utilajului procurat.
17.Primăria or. Hîncești, primăria or. Șoldănești, primăria s.Măgdăceşti: întreprinderea acțiunilor față de antreprenori pentru respectarea de către aceştia a condițiilor contractuale şi asigurarea calităţii lucrărilor executate.
5. Acţiunile întreprinse de entitate în scopul lichidării deficienţelor constatate de auditul precedent efectuat de Curtea de Conturi
Pentru executarea prevederilor din Hotărîrea Curţii de Conturi nr.33 din 21.05.2010 „Privind Raportul auditului Fondului Ecologic Național pentru perioada anilor 2008-2009”, MM urma să asigure implementarea a 11 recomandări. Urmare a analizei informației prezentate de MM și a rezultatelor prezentului audit, entitatea auditată a implementat parţial 4 recomandări (36%), nefiind implementate 7 recomandări (64%). Astfel, MM nu a executat cerințele Curții de Conturi continuînd în perioada auditată practica utilizării nejustificate a mijloacelor FEN.
Recomandările anterioare neimplementate de către MM, ținînd cont de faptul că, în mare măsură, abaterile şi neregulile identificate anterior persistă și în perioada auditată, au fost actualizate și reiterate în prezentul Raport de audit, inclusiv:
18.Elaborarea şi iniţierea aprobării de către Guvern a Strategiei de utilizare durabilă a mijloacelor FEN, care să includă: stabilirea domeniilor prioritare ale utilizării resurselor financiare ale fondului; nomenclatorul condiţiilor exhaustive pentru evaluarea şi selectarea proiectelor şi a potenţialilor beneficiari de proiecte; lista exhaustivă a restricţiilor pentru potenţialii beneficiari de proiecte etc.
19.Restabilirea în conformitate cu legislaţia în vigoare a mijloacelor fondului în sumă de 2,0 mil.lei, alocate şi utilizate neîntemeiat la implementarea proiectelor, precum şi în sumă de 5,9 mil.lei, alocate şi utilizate contrar destinaţiei.
20.La implementarea proiectelor în domeniul aprovizionării cu apă, să solicite gestionarilor obiectivelor certificarea calităţii apelor şi corespunderea acestora standardeloe pentru apa potabilă.
21.Pentru înlăturarea discrepanţelor dintre normele de drept depăşite, să înainteze propuneri de reexaminare a Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.988 din 21.09.1998, asigurînd compatibilitatea cu normele legale în domeniul mediului şi racordîndu-l la cerinţele internaţionale de protecţie a mediului, parte la care este Republica Moldova.
6. Concluzie generală
Misiunea de audit atestă și reiterează că slăbiciunile instituționale identificate, în mare măsură, reprezintă consecințe ale nealinierii managementului instituțional și financiar principiilor de bună guvernanță. Neaprobarea de către Minister a cadrului de metodologii și proceduri standardizate, precum și neimplementarea sistemelor de control intern generează carențe semnificative în administrarea fondurilor publice.
Astfel, gestiunea mijloacelor în cadrul Fondului Ecologic Național nu a avut la bază strategii și obiective bine definite, ceea ce nu a permis realizarea întocmai a scopurilor privind protecția mediului, în ansamblu, și reconstrucţia ecosistemelor, în particular. Această situație se explică și prin faptul necorelării politicilor din domeniu cu resursele financiare disponibile, neracordării mijloacelor publice alocate la principiul cost-eficiență și rezultate.
În acest sens, misiunea de audit public extern a formulat un șir de soluții și recomandări pentru remedierea constatărilor cuprinse în prezentul Raport.
Şeful echipei de audit, şeful Direcţiei Centru, auditor public: S. Ştirbu
Controlor principal de stat, auditor public A.Ţurcan
Controlor superior de stat, auditor public S.Tabarcea
Controlor de stat, auditor public: A. Lîsîi
Lista abrevierilor
| Abrevierea | Denumirea abreviată |
| AAPL | Autorităţi ale administraţiei publice locale |
| AAP | Agenţia Achiziţii Publice |
| AO | Asociație Obștească |
| APR | Aparatul preşedintelui raionului |
| BERD | Banca Europeană de Reconstrucţii şi Dezvoltare |
| BEI | Banca Europeană de Investiţii |
| CR | Consiliul raional |
| CA | Consiliul de administrare |
| DNH Costeşti | Direcţia Nodului Hidrotehnic Costeşti-Stînca |
| FEL | Fondul ecologic local |
| FEN | Fondul Ecologic Naţional |
| FIV | Facilităţi de Investire în Vecinătate |
| IES | Inspectoratul Ecologic de Stat |
| Î.I. | Întreprindere Individuală |
| Î.S. | Întreprindere de Stat |
| MF | Ministerul Finanţelor |
| MM | Ministerul Mediului |
| ONG | Organizaţie Nonguvernamentală |
| SFS | Serviciul Fiscal de Stat |
| S.A. | Societate pe Acţiuni |
| S.R.L. | Societate cu Răspundere Limitată |
| STI | Staţiune Tehnologică pentru Irigare |
| TVA | Taxa pe Valoarea Adăugată |
| UIP | Unitatea de Implementare a Proiectelor |
| UMP | Unitatea de Management al Proiectului |