Ministerul Justiției nr. 462 la 29.09.2006
Procurorul General Ministrul Sănătăţii şi Protecţiei
al Republicii Moldova Sociale al Republicii Moldova
REGULAMENTUL cu privire la modul de prezentare pentru liberarea de la executarea pedepsei a condamnaţilor grav bolnavi
Anexa nr.2 la Regulamentul cu privire la modul de prezentare pentru liberare de la executarea pedepsei a condamnaţilor grav bolnavi
LISTA bolilor somatice, care constituie temeiul prezentării condamnaţilor gravi bolnavi pentru liberarea de la executarea pedepsei
1. Tuberculoză.
1.1. Tuberculoză pulmonară fibro-cavitară extensivă bilaterală, cu empiem pleural total cronic, cu fistulă bronşică cu insuficienţă cardiacă (NYHA III – IV) şi insuficienţă respiratorie gradul II-III.
Se caracterizează prin prezenţa cavernei fibroase primare şi caverne formate adăugător în acelaş plămîn, unde este localizat procesul de bază sau în cel opus şi/sau empiem pleural cu fistula bronşică. La aceasta se remarcă noduli de diseminare, fibroză/ciroză/scleroză mai mult sau mai puţin pronunţată, aderenţe pleurale, emfizem compensator secundar, bronşiectazii, afectarea secundară a altor organe şi sisteme ca consecinţe a procesului pulmonic cronic, apariţia de noi noduli de diseminare limfohematogenă sau bronhogenă şi caverne recente pe fundalul tratamentului antibacterian adecvat. Acest proces prezintă etapa finală a diferitor forme de tuberculoză pulmonară cu evoluţie nefavorabilă şi se complică cu insuficienţă cardiacă (NYHA III – IV) şi insuficienţa respiratorie gradul II-III, hemoptizii periodice sau hemoragii pulmonare, hidro/piopneumotorax total, eliminare continuă a Micobacteriilor tuberculoase.
La stabilirea diagnosticului de tuberculoză pulmonară fibrocavitară bilaterală progresivă sau empiem cronic, este necesar de luat în consideraţie prezenţa îndelungată în anamneză a procesului de tuberculoză însoţit de acutizări periodice, incapacitate de muncă stabilă. La explorarea radiologică obligatorie se depistează schimbări pronunţate fibroase şi distructive a ţesutului pulmonar, de asemenea trebuie să fie confirmarea clinică şi de laborator a prezenţei procesului şi complicaţiilor asociate.
1.2. Tuberculoză pulmonară infiltrativă (pneumonie cazeoasă) cu insuficienţă cardiacă (NYHA III-IV) şi respiratorie II-III.
Se caracterizează prin prezenţa afectării subtotale a unui plămîn cu evoluţie rapidă şi distrucţii pulmonare, stare de gravitate medie/gravă a pacientului, semne pronunţate de intoxicaţie şi insuficienţă cardio-respiratorie gradul III -avansată pe fundalul tratamentului antituberculos adecvat. La aceasta se remarcă noduli de diseminare limfo-hematogenă şi bronhogenă în ambii plămîni, hemoragii pulmonare, hemoptizii repetate, hidro/piopneumotorax total cu eliminarea continuă a micobacteriilor tuberculoase.
Pentru argumentarea diagnosticului este obligatorie explorarea radiologică, clinică şi de laborator.
1.3. Tuberculoză extrarespiratorie.
1.3.1. Tuberculoză oaselor şi articulaţiilor (coloana vertebrală, oasele şi articulaţiile mari). Se caracterizează prin distrugeri masive în regiunea afectată şi schimbări distrofice ireversibile. Apar adeziuni cicatriceale, regenerări cicatriceale a burselor articulare, care duc la contracturi.
La spondilită deseori au loc abcese „reci” tuberculoase, paralezii spastice, leziuni medulare.
Diagnosticul tuberculozei osteoarticulară se bazează pe explorarea radiologică în 2 incidenţe (directă şi de profil), clinică şi de laborator, reacţia la tuberculină, examenul eliminărilor din abcesul „rece”.
1.3.2. Tuberculoza urogenitală – tuberculoză cavitară a rinichilor cu dezvoltarea insuficienţei renale cronice stadiul terminal sau amiloidoza organelor interne cu incapacitatea de muncă stabilă. Se caracterizează prin distrugeri masive în regiunea afectată şi schimbări distrofice ireversibile a ţesutului renal.
Diagnosticul tuberculozei rinichilor se bazează pe datele analizei clinice a urinei (caracteristice – piurie, proteinurie, izostenurie, cilindrurie), obligator radiografia de ansamblu a regiunii rinichilor şi vizicii urinare, examenul ultrasonografic, urografie excretorie, cistoscopie şi pielografie retrogradă.
1.3.3. Tuberculoza sistemului nervos (meningita tuberculoasă, meningoencefalită tuberculoasă şi encefalomielită tuberculoasă ş.a.). Se caracterizează prin dereglări a conştiinţei, somnolenţă, delir, stupoare, comă, crize convulsive, paralezii a nervilor cranieni, paraplegie flască sau spastică, tulburări sfincteriene, semne meningiene, prezenţa reflexelor de automatizm medular, escare. Diagnosticul tuberculozei sistemului nervos (meningita tuberculoasă, meningoencefalită tuberculoasă şi encefalomielită tuberculoasă ş.a.) se bazează pe datele examinării lichidului cefalo-rahidian, concluziei specialistului neurolog, explorării radiologice şi clinice.
2. Tumori.
2.1. Toate tumorile maligne în grupa IV clinică după clasificarea internaţională TNM.
Diagnosticul clinic, ca regulă, se confirmă prin examenul histologic.
2.2. Tumorile maligne ale ţesuturilor limfatic şi hematopoietic.
Tumorile mieloproliferative:
2.2.1. Leucoză acută (toate formele).
2.2.2. Mieloleucoză cronică cu caşexie progresivă, anemie, splenomegalie, sindrom hemoragic.
2.2.3. Eritromieloză cronică, stadiu terminal.
2.2.4. Eritremie, complicată cu hemoragii sau tromboză cerebrală.
2.2.5. Limfoleucoză cronică, complicată cu anemie, trombocitopenie şi infecţii continuu recidivante.
2.2.6. Leucoză monocitară cronică, stadiu terminal cu anemie şi sindrom hemoragic.
2.2.7. Mielom multiplu cu procese osteodistructive (fracturi patologice a coloanei vertebrale şi oaselor extremităţilor inferioare).
2.2.8. Limfogranulomatoză, stadiu IV, cu leziune difuză a unui sau mai multe organe extralimfatice, cu leziunea ganglionilor limfatici.
3. Bolile endocrine.
3.1. Diabet zaharat tip 1 (doza de insulină nictemerale 64 UA), evoluţie gravă cu micro-macro angiopatii, polineuropatii pronunţate, pusee de chetoaccidoză.
3.2. Diabet zaharat tip 2, evoluţie gravă cu retinopatie severă, polineuropatie pronunţată, angiopatie diabetică:
- boala hipertonică gr.III;
- BIC cu insuficienţă gr.IV NYHA;
- encefalopatie diabetică.
3.3. Boala Iţenco-Cuşing cu complicaţii pronunţate: fracturi patologice a oaselor tubulare sau coloanei vertebrale, atrofia muşchilor, cardiomiopatie cu insuficienţă circulatorie de gradul III, dereglarea circulaţiei cerebrale cu tulburări motore profunde stabile a două sau mai multe extremităţi.
3.4. Insuficienţă hipofizară (boala Simmonds) în stadiu caşexie.
3.5. Boala Addison cu manifestări pronunţate şi care se supune compensării cu greu.
4. Bolile sistemului nervos şi organelor de simţ.
4.1. Bolile vasculare a encefalului şi măduvii spinării: embolie, dereglare acută a circulaţiei cerebrale hemoragice, ichemică sau mixtă, encefalopatie vasculară cronică de gradul III, hemoragie subarahnoidiană primară (netraumatică) cu diagnosticul stabilit cu fenomene pronunţate stabilite a lezărilor nodulare a encefalului (hemi-, paraplegii, hemi-, parapareze profunde, dezorientare în timp şi spaţiu, sindrom acineticorigid ).
4.2. Bolile infecţioase demielinizante a sistemului nervos central, însoţite de leziuni organice a encefalului şi măduvei spinării cu dereglări profunde stabile a funcţiei (paralizii grave, pareze profunde cu dereglări răspîndite a sensibilităţii, dereglări a funcţiei organelor bazinului, dereglări trofice, sindromacineticorigit pronunţat ) şi evoluţie progresivă a procesului:
4.2.1. Meningită secundară purulentă.
4.2.2. Abcese cerebrale.
4.2.3.Abcese spinale epidurale şi granuloame de etiologie netuberculoasă.
4.2.4. Neurosifilis.
4.2.5. Leziunea sistemului nervos la tuberculoză.
4.2.6. Scleroză diseminată.
4.2.7. Leucoencefalită Schilder.
4.3. Bolile traumatice a sistemului nervos central cu fenomene pronunţate stabile de lezare nodulară a creierului (hemi-, paraplegii, hemi-, parapareze profunde).
4.4. Bolile cu evoluţie rapidă progresivă, dereglări pronunţate stabile a funcţiilor motor, sensibilitate şi vegetotrofie cu tratament efectuat ineficace:
4.4.1. Tumoare a creierului.
4.4.2. Tumoare craniospinală.
4.4.3. Tumoare medulară.
4.4.4. Siringobulbie.
4.4.5. Distrofie hepatocerebrală (degenerescenţă hepatolenticulară; boala Wilson-Konovalov).
4.4.6. Ataxie spinalcerebrală.
4.4.7. Scleroză laterală amiotrofică.
4.4.8. Miastenie.
4.5. Epilepsie:
4.5.1. Psihoză epileptică cu evoluţie trenantă, care capătă caracter cronic, tratament efectuat ineficace.
4.5.2. Cu generalizare şi complicată cu dereglări paroxistice cu schimbări psihice pronunţate şi progresive.
4.5.3. Demenţă epileptică.
4.6. Cecitate totală, de asemenea starea când pe baza schimbărilor patologice stabile acuitatea vizuală a ochiului, care vede mai bine nu depăşeşte 0,03 şi nu poate fi corectată sau câmpul vizual a ambilor ochi este îngustat concentric până la 100.
5. Bolile organelor circulaţiei sangvine.
5.1. Bolile inimii cu insuficienţă cardiacă IV NYHA.
5.1.1. Pericardită constrictivă, care nu poate fi supusă tratamentului chirurgical.
5.1.2. Valvulopatiile cardiace dobândite şi malformaţiile cardiace congenitale.
5.1.3. Endocardită bacteriană, evoluţie trenantă.
5.1.4. Cardiomiopatie (congestivă, hipertrofică, obstructivă).
5.1.5. Fibroză endomiocardică.
5.1.6. Cardioscleroză miocarditică.
5.1.7. Boala coronariană.
5.1.8. Dereglarea ritmului cardiac.
5.2. Boala hipertonică în stadiu III:
5.2.1. Cu infarct miocardic acut repetat transmural sau macrofocal cu dereglarea stabilă a ritmului şi insuficienţă circulatorie progresivă.
5.2.2. Cu insuficienţă IV NYHA.
5.2.3. Cu insuficienţă renală cronică stadiu terminal.
5.3. Bolile arteriilor cu afecţiunea vaselor mari a cel puţin două extremităţi în stadiu gangrenosnecrotic.
5.3.1. Endarterită obliterantă.
5.3.2. Ateroscleroză obliterantă.
6. Bolile organelor respiratorii.
Bolile cronice nespecifice a plămînilor cu pneumoscleroză difuză, emfizem pulmonar, cord pulmonar cronic în stadiu decompensat, insuficienţă respiratorie de gradul III sau amiloidoză a organelor interne şi insuficienţă renală stadiu terminal:
6.1. Bronşită obstructivă cronică.
6.2. Astm bronşic.
6.3. Boala bronşectatică.
6.4. Abces pulmonar.
6.5. Empiem pleural.
6.6. Pneumoconioze de etiologii diferite.
6.7. Alveolită idiopatidă fibroasă.
6.8. Sarcoidoză.
6.9. Emfizem primar.
7. Bolile aparatului digestiv.
7.1. Bolile intestinului sau ale altor organe a aparatului digestiv cu sindrom pronunţat de dereglare a absorbţiei în stadiu caşexic.
7.2. Ciroze hepatice de etiologie diferite în stadiu decompensat cu hipertenzie portală, sindromul hepato-renal, hipersplenism.
8. Bolile rinichilor cu insuficienţă renală în stadiu terminal.
8.1. Glomerulonefrită cronică.
8.2. Pielonefrită cronică.
8.3. Hidronefroză.
8.4. Boala cistică a rinichilor.
9. Bolile sistemului osteoarticular şi ţesutului conjunctiv cu proces generalizat neîntrerupt progresiv şi cu prezenţa insuficienţei renale cronice în stadiu terminal, sau insuficienţă circulatorie în stadiu III, sau leziune stabilă nodulară a sistemului nervos central (hemi-, paraplegii, hemi-, parapareze), sau leziune generalizată a musculaturii striatice cu disfagie, disartrie. Artrită reumatoidă.
Vascularită hemoragică.
Spondilartrită anchilopoietică.
Lupus eritematos sistemic.
Dermatomiozită.
Periarterită nodoasă.
Sclerodermie sistemică.
10. Bolile metabolice: gută cu nefropatie gutoasă şi insuficienţă renală cronică în stadiu terminal.
11. Defecte anatomice datorită bolilor sau traumelor în timpul ultimului termen de ispăşire a pedepsei; amputaţie superioară a extremităţilor superioare sau inferioare, de asemenea combinarea amputaţiei superioare a unei extremităţi superioare şi a unei extremităţi inferioare.
12. Boala actinică.
12.1. Boala actinică acută.
12.1.1. Boala actinică acută în perioada de stare de oricare grad a greutăţii (I- IV).
12.1.2. Leziuni actinice a pielii în perioada de stare la gradul I-IV de greutate.
12.1.3. Consecinţele bolii actinice acute:
12.1.3.1. Sindrom astenic cu caşexie sporită şi insuficienţă funcţională a sistemelor regulatoare, în primul rînd nervos şi vascular.
12.1.3.2. Simptoamele afecţiunii organice a sistemului nervos şi vascular cu dereglarea circulaţiei sangvine cerebrale şi periferice.
12.1.3.3. Instabilitatea indicilor sîngelui periferic - sindrom citopenic pronunţat cu simptoame de hipoplazie a măduvei osoase (numărul leucocitelor mai mic de 3,0 x 10 9, numărul trombocitelor mai mic de 1,5 x 1012).
12.1.3.4. Schimbări locale profunde trofice, degenerative şi sclerotice, ulceraţii actinice tardive, sindrom dureros.
12.1.3.5. Contracturi şi defecte de amputaţie.
12.1.3.6. Cataracta de iradiaţie stadia III cu acuitate vizuală la ochiul mai bun 0,1 – 0,5.
12.2. Boala actinică cronică în perioada de formare gradul II-IV de greutate şi perioada îndepărtată (stadia progresare).
12.3. Efecte actinice tardive (tumori maligne a ţesutului hematopoetic, ţesutului osos, plămânilor, ficatului).
Diagnosticul bolii actinice şi efectelor actinice se stabileşte de comisie cu participarea specialiştilor în medicina de radiaţie.
13. SIDA
13.1. SIDA în stadiul IV după clasificarea clinică OMS – asocierea suprainfecţiilor:
13.1.1. Candidoză pulmonară;
1. Candidoză esofagiană;
2. Cancer cervical;
3. Coccidioidoză;
4. Cryptococoză extrapulmonară;
13.1.6. Cryptosporidioză cu diaree mai mult de 1 lună;
13.1.7. Toxoplazmoză cerebrală;
Infecţii provocate cu citomegalovirus, cu afectarea organelor, cu excepţia: ficatului, splina şi ganglionii limfatici;
1. Herpes simplex cronic (mai mult de 1 lună) sau esofagită cu Herpes simplex;
2. Lencoencefalopatia multifocală progresivă;
3. Infecţii cu micobacterii atipice;
4. Sepsicemie provocată de salmonelose (cu excepţia salmonella typhi);
5. Tuberculoza extrapulmonară;
6. Limfoma;
7. Sarcom Kapoşi;
8. Encefalopatie HIV;
9. Wasting sindrom (caşexia HIV).
Diagnosticul SIDA şi semnelor clinice ale bolii se stabilesc de comisie cu participarea specialiştilor corespunzători după examenul şi investigaţiile medicale necesare.
anexa nr.3
anexa nr.4