de inadmisibilitate a sesizării nr. 128g/2017 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din art. 22 alin. (4) și a art. 54 alin. (1) din Legea cu privire la Procuratură (transferul procurorului în altă procuratură)

În vigoare din 17.10.2017
DECIZIE nr. 101 din 17.10.2017 · CURTEA CONSTITUȚIONALĂ · publicat 02.02.2018
pe legis.md
Trimiteri: 59 legate · 1 nerezolvatăMonitorul Oficial: 2 trimiteri

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Nerezolvate (1)
  • articolele 20-24 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act

Curtea Constituțională, statuând în componența:
Dl Tudor PANȚÎRU, președinte,
Dl Aurel BĂIEŞU,
Dl Igor DOLEA,
Dna Victoria IFTODI,
Dl Victor POPA, judecători,
cu participarea dlui Marcel Lupu, grefier,
Având în vedere sesizarea depusă la 9 octombrie 2017,
Înregistrată la aceeași dată,
Examinând admisibilitatea sesizării menționate,
Având în vedere actele și lucrările dosarului,
Deliberând la 17 octombrie 2017 în camera de consiliu,
Pronunță următoarea decizie:
ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepția de neconstituționalitate a propoziției „Procurorul în funcție care dorește un transfer sau o promovare poate fi înscris în Registru dacă în ultimii doi ani până la depunerea cererii de înscriere în Registru a fost supus evaluării performanțelor.” din alineatul (4) al articolului 22 și a articolului 54 alineatul (1) din Legea nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură, ridicată de avocatul Natalia Taban, în dosarul nr. 3-28/17, pendinte la Curtea Supremă de Justiție.

2. Excepția de neconstituționalitate a fost depusă la Curtea Constituțională la 9 octombrie 2017 de către completul judecătoresc permanent pentru examinarea contestațiilor împotriva hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii și Consiliului Superior al Procurorilor din cadrul Curții Supreme de Justiție, în temeiul articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituție, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016, precum și al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituțională.
A. Circumstanțele litigiului principal

3. La 4 iulie 2017, procurorul N.B. a înaintat Consiliului Superior al Procurorilor o cerere prin care a solicitat transferul din Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale în Procuratura Anticorupție.

4. Prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor din 10 iulie 2017, cererea procurorului N.B. cu privire la transferul în Procuratura Anticorupție a fost respinsă. În acest context, Consiliul Superior al Procurorilor a menționat că N.B. nu a respectat procedurile legale care trebuie să preceadă numirea în funcție prin transfer.

5. La 25 iulie 2017, N.B. a depus la Curtea Supremă de Justiție o contestație prin care a solicitat anularea hotărârii din 10 iulie 2017 și obligarea Consiliului Superior al Procurorilor să admită cererea cu privire la transfer.

6. În cadrul ședinței de judecată din 21 septembrie 2017, avocatul Natalia Taban a solicitat ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor menționate la §1 din prezenta decizie.

7. Prin încheierea din aceeași dată, instanța a dispus ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate și transmiterea sesizării în adresa Curții Constituționale pentru soluţionare.
B. Legislația pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituției (republicată în M.O., 2016, nr.78, art. 140) sunt următoarele:

Articolul 43 Dreptul la muncă și la protecția muncii

„(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiții echitabile și satisfăcătoare de muncă, precum și la protecția împotriva șomajului.
[…]”

Articolul 54 Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți

(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile și libertățile fundamentale ale omului și cetățeanului.

(2) Exercițiul drepturilor și libertăților nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internațional și sunt necesare în interesele securității naționale, integrității teritoriale, bunăstării economice a țării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracțiunilor, protejării drepturilor, libertăților şi demnității altor persoane, împiedicării divulgării informațiilor confidențiale sau garantării autorității și imparțialității justiției.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o și nu poate atinge existența dreptului sau a libertății.”

9. Prevederile relevante ale Legii nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură (M.O., 2016, nr. 69-77, art. 113) sunt următoarele:

Articolul 22 Registrul candidaților pentru suplinirea funcțiilor vacante

„[…]

(4) Procurorul în funcție care dorește un transfer sau o promovare poate fi înscris în Registru dacă în ultimii doi ani până la depunerea cererii de înscriere în Registru a fost supus evaluării performanțelor. Procurorul care dorește o numire în funcția de procuror-șef sau de adjunct al procurorului-șef poate fi înscris în Registru dacă în ultimul an până la depunerea cererii de înscriere în Registru a fost supus evaluării performanțelor.
[…]”

Articolul 54 Transferul, delegarea și detașarea

„(1) Transferul procurorului într-o altă funcție se face prin concurs, în condițiile prevăzute de prezenta lege.
[…]”
ÎN DREPT
A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate

10. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul susține că instituirea condiției evaluării performanțelor în ultimii doi ani până la depunerea cererii de înscriere în Registru, precum și organizarea concursului, pentru procurorii care doresc un transfer la o procuratură de același nivel, îngrădesc dreptul la muncă și la libera alegere a muncii. Or, în opinia acestuia, un procuror care solicită transferul într-o altă procuratură de același nivel nu poate fi supus acelorași condiții ca și în cazul promovării.

11. Potrivit autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile contestate contravin articolelor 7, 28, 43 și 54 din Constituție.
B. Aprecierea Curții

12. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

13. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în speță a Legii nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură, ține de competența Curții Constituționale.

14. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, fiind ridicată de către avocatul Natalia Taban, în dosarul nr. 3-28/17, pendinte la Curtea Supremă de Justiție, este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituție, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 9 februarie 2016.

15. Curtea reiterează că prerogativa de a soluționa excepțiile de neconstituționalitate, cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit. g) din Constituție, presupune stabilirea corelației dintre normele legislative și textul Constituției, ținând cont de principiul supremației acesteia și de pertinența prevederilor contestate pentru soluționarea litigiului principal în instanțele de judecată.

16. Curtea observă că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie propoziția „Procurorul în funcție care dorește un transfer sau o promovare poate fi înscris în Registru dacă în ultimii doi ani până la depunerea cererii de înscriere în Registru a fost supus evaluării performanțelor.” din alin. (4) al art. 22 și prevederile art. 54 alin. (1) din Legea nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură, potrivit cărora transferul procurorului într-o altă funcție se face prin concurs.

17. Curtea observă că autorul excepţiei pretinde că dispozițiile legale criticate contravin articolelor 7, 28, 43 și 54 din Constituție.

18. Curtea menționează că dispozițiile articolului 7 din Constituție poartă un caracter generic și constituie imperative de ordin general-obligatoriu care stau la baza oricăror reglementări și nu pot constitui repere individuale și separate.

19. Cât privește pretinsa încălcare a art. 28 din Constituție, care garantează dreptul la viața intimă, familială și privată, Curtea constată lipsa unei legături de cauzalitate între prevederile acestui articol și dispozițiile legale contestate.

20. Referitor la critica de neconstituționalitate raportată la articolele 43 și 54 din Constituție, în jurisprudența sa, Curtea a relevat că dreptul la muncă trebuie exercitat în condițiile legii. Nerespectarea prevederilor legale are drept consecință imposibilitatea ocupării unei anumite funcții (HCC nr. 5 din 23 aprilie 2013, §50).

21. În speță, Curtea observă că legiuitorul a stabilit posibilitatea procurorului de a fi transferat sau promovat în funcție doar dacă în ultimii doi ani acesta a fost supus evaluării performanțelor și a fost înscris în Registrul candidaţilor pentru suplinirea funcţiilor vacante. De asemenea, o altă condiție este ca procurorul să participe la concurs.

22. În acest context, Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni (CCPE) a susținut că recrutarea și cariera procurorilor, inclusiv promovarea, mobilitatea, procedurile disciplinare și demiterea lor, ar trebui să fie reglementate prin lege și ar trebui să aibă la bază criterii transparente și obiective, conform unor proceduri imparțiale, excluzând orice discriminare și putând fi supuse unui control independent și imparțial (Avizul CCPE 9(2014), §XII).

23. De asemenea, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei în Recomandarea (2000)19 privind rolul urmăririi penale în justiția penală a reliefat că:
„5. Statele ar trebui să ia măsuri astfel încât:
a. recrutarea, promovarea și transferul procurorilor publici să fie efectuate conform unor proceduri corecte și imparțiale, care îndeplinesc garanțiile împotriva oricărei abordări care favorizează interesele unor grupuri specifice și exclud discriminarea pe orice motiv de sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinie politică sau de alt fel, origine socială sau națională, asociere cu o minoritate națională, proprietate, naștere sau alt statut;
b. Cariera procurorilor publici, promovarea și mobilitatea lor sunt guvernate de criterii obiective și cunoscute, cum ar fi competența și experiența;
c. Mobilitatea procurorilor publici este guvernată de asemenea de necesitățile serviciului;
[…]”

24. Având în vedere cele menționate, Curtea nu poate reține alegațiile autorului potrivit cărora prin instituirea unor condiții pentru transferul procurorului se aduce atingere dispozițiilor articolelor 43 și 54 din Constituție.

25. În concluzie, Curtea reține că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate nu întrunește condițiile de admisibilitate și urmează a fi respinsă ca fiind vădit nefondată.
Din aceste motive, în temeiul articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituțională, articolelor 61 alin. (1) și (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale și al pct. 28 lit. d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituțională, Curtea Constituțională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a propoziției „Procurorul în funcție care dorește un transfer sau o promovare poate fi înscris în Registru dacă în ultimii doi ani până la depunerea cererii de înscriere în Registru a fost supus evaluării performanțelor.” din alineatul (4) al articolului 22 și a articolului 54 alineatul (1) din Legea nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură, ridicată de avocatul Natalia Taban, în dosarul nr. 3-28/17, pendinte la Curtea Supremă de Justiție.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE Tudor PANŢÎRU

Nr. 101. Chişinău, 17 octombrie 2017.