2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională la 22 iunie 2017 de către judecătorul Victoria Sanduța din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în temeiul articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 9 februarie 2016, precum și al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituțională.
A. Circumstanţele litigiului principal
3. La 27 februarie 2017 C.G. s-a adresat către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Botanica, solicitând efectuarea recalculării pensiei în conformitate cu articolul 33 alin.(1) lit. c) și alin.(4/1) din Legea nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii.
4. Casa Teritorială de Asigurări Sociale Botanica a refuzat efectuarea recalculării pensiei, invocând prevederile Art. VIII alineatul (3) din Legea nr. 290 din 16 decembrie 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.
5. La 28 martie 2017 C.G. a depus la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, cererea de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica privind contestarea actului administrativ, obligarea de a recalcula pensia și de a compensa cheltuielile de judecată.
7. Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 12 iunie 2017, s-a dispus ridicarea excepției de neconstituționalitate și remiterea sesizării Curții Constituţionale pentru soluţionare.
B. Legislația pertinentă
Articolul 33
Reexaminarea drepturilor la pensie
„(1) Reexaminarea drepturilor la pensie se efectuează în cazul:
a) apariţiei unor circumstanţe noi referitoare la stagiul de cotizare, venitul asigurat, ce au avut loc până la acordarea drepturilor la pensie;
b) transferării la altă categorie de pensie;
c) persoanelor care continuă să activeze după realizarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă.
(2) Reexaminarea drepturilor la pensie în cazul prevăzut la alin.(1) lit. a) se efectuează şi pentru pensionarii care şi-au realizat dreptul la pensie până la 1 ianuarie 1999, dar numai la prezentarea documentelor ce confirmă stagiul de cotizare.
(3) Reexaminarea drepturilor la pensie se efectuează în condiţiile prezentei legi.
(4) Pensionarul care solicită transferul la una dintre categoriile de pensii prevăzute de prezenta lege de care a beneficiat anterior poate opta pentru pensia stabilită anterior luând în considerare toate indexările şi recalculările efectuate până la data transferului.
(4/1) Pensionarii care activează sau au activat în câmpul muncii după realizarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă în condiţiile prezentei legi pot solicita reexaminarea pensiei nu mai des decât o dată la doi ani, cu condiţia că pensia calculată conform formulelor din anexe, părţi integrante ale prezentei legi, este mai mare decât pensia aflată în plată.
(5) Noile drepturi la pensie se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea şi actele necesare la organul de asigurări sociale. În cazul transferării la altă categorie de pensie prevăzută de prezenta lege, termenul de transfer se stabileşte conform art.11 alin.(2).”
10. Prevederile relevante ale Legii nr.290 din 16 decembrie 2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (M.O., 2016, nr.478-490, art.964) sunt următoarele:
„Art. VIII. – (1) Prezenta lege intră în vigoare la 1 ianuarie 2017.
[…]
(3) Punctul 25 din articolul III în partea ce ţine de articolul 33 alineatul (1) litera c) şi alineatul (4/1) se aplică în cazul pensiilor pentru limită de vârstă stabilite începând cu 1 ianuarie 2017.
[…].”
ÎN DREPT
A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate
11. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul susține că contribuţiile de asigurări sociale de stat în fondul de pensii reprezintă o formă de înstrăinare a mijloacelor băneşti ale persoanelor asigurate şi o garanţie materială a pensionarilor.
12. Astfel, autorul excepției menționează că, reţinând contribuţiile sociale după stabilirea dreptului la pensie fără a oferi ulterior dreptul la recalcularea pensiei în raport cu plăţile efectuate, statul încalcă dreptul la proprietate privată.
13. De asemenea, autorul excepției susține că, în speță, reclamantul și-a onorat obligația de a contribui la fondul de asigurări sociale în conformitate cu articolul 58 alin. (1) din Constituție, însă acesta nu poate beneficia de garanția oferită de stat prin prisma articolului 47 alin. (1) din Constituție. Prin urmare, fiind în prezența unor prestații certe, statul urmează să ofere fie garanția de recalculare a prestației de asigurare socială, fie restituirea contribuțiilor încasate conform articolului 58 alin.(3).
14. În final, autorul excepției consideră că prevederile Art. VIII alineatul (3) din Legea nr. 290 din 16 decembrie 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative sunt contrare articolelor 46, 47, 54 alin. (1) și 58 alin. (3) din Constituție.
B. Aprecierea Curţii
15. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.
16. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit. a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în speţă a Legii nr.290 din 16 decembrie 2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.
17. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, fiind ridicată de avocatul Alexandru Postica, în dosarul nr. 3-427/17, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru, este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul art.135 alin.(1) lit. a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 9 februarie 2016.
18. Curtea reiterează că prerogativa de a soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate, cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit. g) din Constituţie, presupune stabilirea corelaţiei dintre normele legislative şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia şi de pertinenţa prevederilor contestate pentru soluţionarea litigiului principal în instanţele de judecată.
19. Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie Art. VIII alineatul (3) din Legea nr. 290 din 16 decembrie 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.
20. Curtea constată că prin Legea nr. 290 din 16 decembrie 2016 au fost operate mai multe modificări în Legea nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, inclusiv în partea ce ține de recalcularea pensiei. Astfel, potrivit noilor modificări, pensionarii care activează sau au activat în câmpul muncii după realizarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă pot solicita reexaminarea pensiei nu mai des decât o dată la doi ani, cu condiţia că pensia calculată este mai mare decât pensia aflată în plată.
21. În același timp, prin Art. VIII alineatul (3) din Legea nr. 290 din 16 decembrie 2016 s-a stabilit că reexaminarea pensiei în condițiile articolului 33 alin. (1) lit. c) şi alin. (4/1) din Legea nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998 se aplică în cazul pensiilor pentru limită de vârstă stabilite începând cu 1 ianuarie 2017.
22. În aceste condiții, Curtea observă că autorul excepției susține că prevederile contestate contravin articolelor 46, 47, 54 și 58 din Constituţie.
23. Astfel, cu referire la pretinsa încălcare a articolului 46 din Constituție, prin care se garantează dreptul de proprietate, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a stabilit că un drept social poate fi obiectul protecţiei constituţionale garantate de articolul 46 şi, respectiv, articolul 1 din Protocolul nr.1 la Convenţia Europeană numai în cazul când dreptul social respectiv este dobândit şi are o valoare economică.
24. La fel, Curtea Europeană a stabilit că articolul 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenţie se aplică doar pentru bunurile actuale ale unei persoane. Astfel, veniturile viitoare nu pot fi considerate „bunuri”, cu excepţia cazului în care dreptul a fost deja câştigat sau este sigur că va fi plătit (a se vedea, spre exemplu, Koivusaari şi alţii v. Finlanda, decizie din 23 februarie 2010, nr. 20690/06). Cu toate acestea, în anumite circumstanţe, o „speranţă legitimă" de a obţine un „bun” poate beneficia, de asemenea, de protecţia articolului 1 din Protocolul nr.1 adițional la Convenţie. Dacă interesul patrimonial în cauză este de ordinul creanţei, el nu poate fi considerat o „valoare patrimonială” decât dacă are o bază suficientă în dreptul intern, spre exemplu atunci când este confirmat printr-o jurisprudenţă bine stabilită a instanţelor (Kopecky v. Slovacia [MC], par. 52, Dumitru David și alții v. România, cererea nr. 54577/07).
25. Totodată, Curtea Europeană a statuat că statele se bucură de o marjă largă de apreciere în reglementarea politicilor lor sociale, inclusiv dreptul de a-și reglementa în mod independent sistemul de pensii (Janković v. Croația, decizie din 12 octombrie 2000).
26. În jurisprudența sa, Curtea Europeană a menționat că cererea privind recalcularea pensiei nu se referă la un ,,bun existent”. Cu toate acestea, este important de a determina dacă persoana a avut o ,,speranță legitimă” în recalcularea pensiei sale, în temeiul dispozițiilor legale (Berezovskiy v. Ucraina, decizia din 15 iunie 2004).
27. Așadar, prin raportare la constatările sus menționate, Curtea reține că reexaminarea drepturilor la pensie pentru pensionarii care continuă să activeze în câmpul muncii după realizarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă a fost introdusă prin Legea nr. 290 din 16 decembrie 2016 și se aplică doar celor pensionați după 1 ianuarie 2017. Prin urmare, având în vedere că anterior adoptării Legii nr. 290 din 16 decembrie 2016 nu era prevăzut un asemenea drept de reexaminare a pensiei, nu se poate susține că persoanele pensionate până la această dată și care au continuat să activeze în câmpul muncii au avut o „speranță legitimă” de a obține un bun. Or, contribuţia la asigurările sociale nu constituie un depozit, ci este datorată aplicării principiilor subsidiarităţii şi solidarităţii sociale.
28. În partea ce ține de alegațiile autorului sesizării privind încălcarea articolului 47 din Constituţie, în jurisprudența sa Curtea a reținut că statul dispune de o marjă largă de apreciere în domeniul drepturilor sociale, iar drepturile prevăzute de articolul 47 din Constituţie nu garantează persoanelor un nivel concret de asigurare socială. Garanțiile sociale nu au un caracter necondiționat, legiuitorul fiind în drept de a stabili condiţii specifice pentru exercitarea drepturilor sociale.
29. În acest sens, Curtea menționează că modul de reexaminare a dreptului la pensie reprezintă o opţiune a legiuitorului, acesta fiind liber să stabilească acordarea acestui drept, conţinutul şi limitele acestuia, precum şi condiţiile în care poate fi efectuată reexaminarea.
30. Totodată, cu referire la prevederile constituţionale cuprinse la articolul 54 alin. (1), referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, Curtea constată că acestea nu sunt aplicabile în prezenta cauză, deoarece dispozițiile legii criticate nu restrâng dreptul la pensie, ca drept fundamental prevăzut la articolul 47 din Constituție, ci prevăd doar modul de recalculare în condițiile noului sistem de pensionare stabilit prin Legea nr.290 din 16 decembrie 2016.
31. Nici critica referitoare la încălcarea articolului 58 din Constituţie nu este întemeiată, deoarece aceste prevederi privesc obligaţiile constituţionale ale cetăţenilor de a contribui la cheltuielile publice, astfel încât dispoziţiile Art.VIII alineatul (3) din Legea nr. 290 din 16 decembrie 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nu intră în conflict cu aceste dispoziţii constituţionale.
32. În temeiul celor expuse supra, Curtea menționează că sesizarea nu întrunește condițiile de admisibilitate pentru a fi examinată în fond.
Din aceste motive, în temeiul articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin. (3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale și pct. 28 lit. d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională
D E C I D E:
1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a Art. VIII alineatul (3) din Legea nr. 290 din 16 decembrie 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, ridicată de avocatul Alexandru Postica, în dosarul nr. 3-427/17, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.
2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE Tudor PANȚÎRU
Nr. 70. Chişinău, 27 iunie 2017.