de inadmisibilitate a sesizării nr. 84g/2017 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 386 alineatul (2) litera d) din Codul contravențional (participarea procurorului la examinarea cauzelor contravenționale)
Trimiteri: 59 legate · 5 nerezolvate · 3 fără țintăMonitorul Oficial: 2 trimiteri
Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.
Nerezolvate (5)
Fără țintă (3)
- art.400-42310 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
- art. 400-42310 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
- art. 336 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
Curtea Constituţională, statuând în componenţa:
Dl Tudor PANŢÎRU, preşedinte,
Dl Aurel BĂIEŞU,
Dl Igor DOLEA,
Dna Victoria IFTODI,
Dl Victor POPA,
Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,
cu participarea dlui Gheorghe Reniță, grefier,
Având în vedere sesizarea depusă la 15 iunie 2017,
Înregistrată la aceeaşi dată,
Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând la 27 iunie 2017 în camera de consiliu,
Pronunţă următoarea decizie:
ÎN FAPT
1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolului 386 alineatul (2) litera d) din Codul contravenţional al Republicii Moldova nr. 218-XVI din 24 octombrie 2008, ridicată de către avocatul Eugeniu Fencovschi, în dosarul nr. 4r-185/2017, pendinte la Curtea de Apel Bălţi.
2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională, la 15 iunie 2017, de către completul de judecată din cadrul Curţii de Apel Bălți (Ala Rotaru, Ruslana Burdeniuc și Dumitru Puşca), în temeiul articolului 135 alin.(1) lit. a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016, precum şi al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională.
A. Circumstanţele litigiului principal
3. La 15 noiembrie 2016, agentul constatator din cadrul Inspectoratului de Poliție Dondușeni, Igor Lungu, a întocmit în privința lui Ruslan Zaplitnîi procesul-verbal cu privire la săvârșirea contravenției prevăzute de articolul 353 alin. (1) [Ultragierea colaboratorului organelor de ocrotire a normelor de drept, opunerea de rezistenţă] din Codul contravențional. Cauza contravențională a fost remisă de către agentul constatator spre examinare instanței de judecată competente.
4. În cadrul examinării cauzei în instanța de judecată au fost audiați agentul constatator, partea vătămată, făptuitorul și martorii. În consecință, prin decizia Judecătoriei Edineț (sediul central) din 14 februarie 2017, Ruslan Zaplitnîi a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de articolul 353 alin.(1) din Codul contravențional și i s-a aplicat sancțiunea contravențională sub formă de amendă în mărime de 25 de unități convenționale, ceea ce constituie 500 lei.
5. Nefiind de acord cu decizia menţionată supra, la 13 aprilie 2017, Ruslan Zaplitnîi a atacat-o cu recurs, solicitând casarea acesteia și remiterea cauzei la rejudecare în alt complet de judecată.
6. La 17 mai 2017, avocatul Eugeniu Fencovschi a depus o cerere prin care a solicitat ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a articolului 386 alineatul (2) litera d) din Codul contravenţional.
7. Prin încheierea Curţii de Apel Bălți din 7 iunie 2017, s-a dispus ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi transmiterea sesizării în adresa Curţii Constituţionale pentru soluţionare.
B. Legislația pertinentă
8. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr. 78, art. 140) sunt următoarele:
Articolul 20 Accesul liber la justiţie
„(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.”
Articolul 21 Prezumţia nevinovăţiei
„Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale.”
Articolul 116 Statutul judecătorilor
„(1) Judecătorii instanţelor judecătoreşti sunt independenţi, imparţiali şi inamovibili, potrivit legii.
[…]”
9. Prevederile relevante ale Codului contravenţional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24 octombrie 2008 (republicat în M.O., 2017, nr.78-84, art.100) sunt următoarele:
Articolul 374 Procesul contravenţional
„[…]
(2) Procesul contravenţional este activitatea desfăşurată de autoritatea competentă, cu participarea părţilor şi a altor persoane titulare de drepturi şi de obligaţii, având ca scop constatarea contravenţiei, examinarea şi soluţionarea cauzei contravenţionale, constatarea cauzelor şi condiţiilor care au contribuit la săvârşirea contravenţiei.
[…]”
Articolul 385 Agentul constatator
„(1) Agentul constatator este reprezentantul autorităţii publice care soluţionează, în limitele competenţei sale, cauza contravenţională în modul prevăzut de prezentul cod.
(2) Este desemnat ca agent constatator funcţionarul din autorităţile indicate la art.400-42310, împuternicit cu atribuţii de constatare a contravenţiei şi/sau de sancţionare.”
Articolul 386 Procurorul
„(1) Procurorul participă la procesul contravenţional în limitele competenţei stabilite de prezentul cod.
(2) Procurorul este în drept:
a) să pornească procesul contravenţional;
b) să aplice în cazurile prevăzute de lege sancţiune contravenţională;
c) să solicite aplicarea de către instanţa de judecată a unei sancţiuni contravenţionale;
d) să participe la examinarea cauzei în instanţă de judecată atunci când procesul contravenţional a fost pornit de el;
[…]”
Articolul 393 Autorităţile competente să soluţioneze cauzele contravenţionale
„(1) Sunt competente să soluţioneze cauzele contravenţionale:
a) instanţa de judecată;
b) procurorul;
c) comisia administrativă;
d) agentul constatator (organele de specialitate specificate la art. 400-42310).
[…]”
Articolul 396 Competența procurorului
„(1) Procurorul emite ordonanța cu privire la contravenţia pe care a constatat-o în exerciţiul funcţiunii şi o transmite autorității publice cu competență de examinare a contravențiilor.
(2) Procurorul constată şi examinează contravenţiile prevăzute la art. 336.
[…]”
Articolul 399 Competenţa agentului constatator
„(1) Cauza contravenţională se soluţionează de agentul constatator în a cărui rază teritorială a fost săvârşită contravenţia. Acesta poate aplica sancţiunile prevăzute în partea specială a cărţii a doua în limitele competenţei şi numai în exerciţiul funcţiunii.
(2) Agentul constatator poate constata contravenţii ale căror constatare, soluţionare şi sancţionare sunt atribuite competenţei unor alte organe. În astfel de cazuri, agentul va remite organelor respective procesele-verbale de constatare a contravenţiilor.”
Articolul 452 Judecarea cauzei contravenţionale
„(1) Cauza contravenţională se judecă de instanţa de judecată în şedinţă publică, oral, nemijlocit şi în contradictoriu.
[…]”
ÎN DREPT
A. Argumentele autorului excepției de neconsti-tuționalitate
10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul a invocat, în esenţă, că dispozițiile articolului 386 alineatul (2) litera d) din Codul contravenţional, care prevăd că „procurorul este în drept să participe la examinarea cauzei în instanţa de judecată atunci când procesul contravenţional a fost pornit de el”, sunt neconstituționale. Or, prin neparticiparea procurorului la examinarea celorlalte cauze contravenționale care nu au fost pornite de către acesta se încalcă dreptul la un proces echitabil, întrucât instanţele de judecată își arogă atribuții improprii, în special, de susținere a acuzării, fapt care aduce atingere principiului imparţialităţii judecătorului.
11. Potrivit autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederea contestată contravine articolelor 20, 21 şi 116 alin. (1) din Constituţie.
B. Aprecierea Curţii
12. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.
13. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în speță a Codului contravențional, ține de competența Curții Constituționale.
14. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate, fiind ridicată de către avocatul Eugeniu Fencovschi, în dosarul nr.4r-185/2017, pendinte la Curtea de Apel Bălţi, este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016, precum şi al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională.
15. Curtea reiterează că prerogativa de a soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate, cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit.g) din Constituţie, presupune stabilirea corelaţiei dintre normele contestate şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia şi de pertinenţa prevederilor contestate pentru soluţionarea litigiului principal în instanţele de judecată.
16. În același timp, o prevedere legală poate constitui obiect al jurisdicţiei constituţionale doar în cazul în care normele constituţionale invocate au incidenţă asupra normelor contestate.
17. Curtea reține că obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile articolului 386 alineatul (2) litera d) din Codul contravenţional, care prevăd că procurorul este în drept să participe la examinarea cauzei în instanţa de judecată atunci când procesul contravenţional a fost pornit de el.
18. Potrivit autorului excepţiei de neconstituţionalitate, limitarea participării procurorului doar la examinarea cauzelor contravenționale pornite de el contravine articolelor 20, 21 şi 116 alin.(1) din Constituţie.
19. Curtea menționează că, potrivit Codului contravențional (articolele 400-42310), unul dintre participanții la procesul contravențional este agentul constatator, care este reprezentantul autorităţii publice și care constată contravențiile atribuite în competență sau examinează cauza contravenţională în modul prevăzut de Codul contravențional. Prin urmare, calitatea de agent constatator o pot avea atât procurorul, cât și reprezentanții altor autorități publice, învestiți prin lege cu respectiva competență.
20. Curtea menționează că sarcina de a demonstra vinovăția persoanei de comiterea unei contravenții revine agentului constatator sau, după caz, procurorului.
21. Curtea reține că, în corespundere cu articolul 455 alin.(2) teza întâi din Codul contravențional, prezența agentului constatator sau, după caz, a procurorului, în cazul în care acesta este parte în cauza contravențională, la şedinţa de judecare a cauzei contravenționale este obligatorie.
22. Curtea subliniază că rațiunea acestei obligații rezidă în imperativul bunei administrări a justiţiei, respectându-se în acest sens principiul contradictorialității. De altfel, potrivit articolului 452 alin. (1) din Codul contravențional, cauza contravenţională se judecă de instanţa de judecată în şedinţă publică, oral, nemijlocit şi în contradictoriu.
23. În speță, Curtea remarcă că, în litigiul principal, instanţa de judecată este chemată să se pronunțe (în ordinea recursului) asupra temeiniciei și legalității unei hotărâri judecătorești emise într-o cauză contravențională, intentată de către agentul constatator din cadrul Inspectoratului de Poliție Dondușeni în baza articolului 353 alin. (1) [Ultragierea colaboratorului organelor de ocrotire a normelor de drept, opunerea de rezistenţă] din Codul contravenţional.
24. Prin urmare, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a prevederii referitoare la participarea procurorului la examinarea cauzei în instanţa de judecată atunci când procesul contravenţional a fost pornit de el [articolul 386 alineatul (2) litera d) din Codul contravenţional] vizează o abordare in abstracto care nu are legătură cu fondul litigiului principal, fiind o actio popularis, care este inoperabilă în cadrul rezolvării excepţiilor de neconstituţionalitate, spre deosebire de controlul ordinar al constituţionalităţii normelor. Or, prevederea contestată nu are consecinţe juridice la soluţionarea cauzei aflate pe rolul instanţei judecătoreşti în cadrul căreia a fost invocată.
25. În același timp, cu referire la normele constituționale invocate, Curtea observă lipsa unei legături de cauzalitate între norma contestată și articolele 20 și 116 din Constituție în partea în care vizează încălcarea principiului imparțialității judecătorului la examinarea cauzei.
26. Curtea reține că un atribut esenţial al unui proces echitabil îl reprezintă principiul imparțialității judecătorului.
27. De asemenea, în jurisprudența sa, Curtea Europeană, cu titlu de principiu, a reținut că este fundamental ca într-o societate democratică tribunalele să inspire încredere justiţiabililor, art. 6 § 1 din Convenţie impunând ca fiecare instanţă să fie imparţială (cauza Padovani v. Italia, hotărârea din 26 februarie 1993, §27).
28. Astfel, cu referire la garanțiile unui proces echitabil Curtea Europeană a stabilit că imparţialitatea judecătorului se apreciază atât conform unei abordări subiective, care ia în considerare convingerile personale sau interesele judecătorului într-o cauză, cât şi conform unui test obiectiv, care stabileşte dacă judecătorul a oferit garanţii suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (cauza Demicoli v. Malta, hotărârea din 27 august 1991, §40).
29. Curtea reține că, în vederea garantării principiului constituțional al imparțialității judecătorilor, prevederile Codului de procedură penală, care se aplică în modul corespunzător și în procesul contravențional, reglementează situațiile de incompatibilitate a judecătorului la examinarea cauzelor.
30. Curtea subliniază că instituţia incompatibilităţii constituie un remediu procesual pentru situaţiile în care prezumţia de imparţialitate a judecătorului este pusă la îndoială. Judecătorul declarat incompatibil este împiedicat să participe la activitatea procesuală desfăşurată într-o anumită cauză, în acest mod fiind respectate principiile de drept privind imparţialitatea şi obiectivitatea modului de soluţionare a litigiilor deduse judecăţii.
31. Curtea menționează că prin edictarea dispozițiilor legale privitoare la incompatibilitate sunt vizate nu doar ocrotirea intereselor parților litigante, ci și realizarea unei optime administrări a justiției, prin pronunțarea unor hotărâri bazate pe lege și pe o deplină imparțialitate a judecătorilor.
32. Adițional, în ceea ce privește invocarea principiului constituțional al prezumției nevinovăției, garantat de articolul 21 din Constituție, Curtea reține că acesta nu este incident normelor contestate.
33. Sintetizând cele reliefate supra, Curtea conchide că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.
Din aceste motive, în temeiul articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin. (3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale și al pct. 28 lit. d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională
DECIDE:
1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 386 alineatul (2) litera d) din Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24 octombrie 2008, ridicată de către avocatul Eugeniu Fencovschi, în dosarul nr.4r-185/2017, pendinte la Curtea de Apel Bălţi.
2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE Tudor PANŢÎRU
Nr. 67. Chişinău, 27 iunie 2017.