de inadmisibilitate a sesizării nr. 79a/2017 pentru controlul constituţionalităţii articolului 8 alineatul (3) din Legea nr. 315 din 23 decembrie 2016 privind prestaţiile sociale pentru copii (prestațiile sociale pentru copii)

În vigoare din 27.06.2017
DECIZIE nr. 63 din 27.06.2017 · CURTEA CONSTITUȚIONALĂ · publicat 22.12.2017
pe legis.md
Trimiteri: 77 legate · 8 nerezolvate · 1 fără țintăActe din afara site-ului: 2 fără adresăMonitorul Oficial: 2 trimiteri

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Albastru: un document din afara legis.md. O parte a unui act al Uniunii Europene e legată de actul întreg pe EUR-Lex; fără adresă, rămâne doar marcată. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Nerezolvate (8)
  • art.47 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • art.1 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • articolul 46 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • articolul 1 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • articolul 1 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • articolului 1 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • articolului 1 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • articolul 54 alin. (1) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
Fără țintă (1)
  • alin. (2) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
Din afara site-ului: fără adresă (2)

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:
Dl Tudor PANȚÎRU, preşedinte,
Dl Aurel BĂIEŞU,
Dl Igor DOLEA,
Dna Victoria IFTODI,
Dl Victor POPA,
Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,
cu participarea dnei Eugenia Mîța, grefier,
Având în vedere sesizarea depusă la 8 iunie 2017,
Înregistrată la aceeaşi dată,
Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând la 27 iunie 2017 în camera de consiliu,
Pronunţă următoarea decizie:
ÎN FAPT

1. La 8 iunie 2017, dna Maia Bănărescu, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, a adresat Curţii Constituţionale o sesizare, prin care solicită controlul constituționalității articolului 8 alineatul (3) din Legea nr. 315 din 23 decembrie 2016 privind prestaţiile sociale pentru copii.
A. Motivele sesizării

2. Motivele sesizării, astfel cum au fost expuse de autorul acesteia, pot fi rezumate după cum urmează.

3. La 1 ianuarie 2017 a intrat în vigoare Legea nr. 315 din 23 decembrie 2016 privind prestațiile sociale pentru copii, ce are ca scop asigurarea unui sprijin financiar minim din partea statului la naşterea copilului, pentru îngrijirea copilului, pentru creşterea copiilor gemeni, precum şi de suport pentru copiii adoptaţi, copiii rămaşi temporar fără ocrotire părintească şi copiii rămaşi fără ocrotire părintească, inclusiv în vederea continuării studiilor.

4. Totodată, art. 8 alin. (3) din Legea privind prestațiile sociale pentru copii prevede că indemnizaţia lunară pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 2 ani şi indemnizaţia lunară de suport pentru creşterea până la vârsta de 3 ani a copiilor gemeni sau a mai multor copii născuţi dintr-o singură sarcină se stabilesc pentru copiii născuţi începând cu 1 ianuarie 2017.

5. Prin urmare, autorul sesizării consideră că prevederile art. 8 alin. (3) din Legea privind prestațiile sociale pentru copii contravin dispoziţiilor de la articolele 1 alin. (3), 4 alin. (1), 16, 46, 47, 49, 50 și 54 din Constituţie.
B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr.78, art. 140) sunt următoarele:

Articolul 16 Egalitatea

„(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.”

Articolul 47 Dreptul la asistenţă şi protecţie socială

„(1) Statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea, lui şi familiei lui, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare.

(2) Cetăţenii au dreptul la asigurare în caz de: şomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrâneţe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenţă, în urma unor împrejurări independente de voinţa lor.”

Articolul 49 Protecţia familiei şi a copiilor orfani

„(1) Statul facilitează, prin măsuri economice şi prin alte măsuri, formarea familiei şi îndeplinirea obligaţiilor ce îi revin.

(2) Statul ocroteşte maternitatea, copiii şi tinerii, stimulând dezvoltarea instituţiilor necesare.

(3) Toate preocupările privind întreţinerea, instruirea şi educaţia copiilor orfani şi a celor lipsiţi de ocrotirea părinţilor revin statului şi societăţii. Statul stimulează şi sprijină activităţile de binefacere faţă de aceşti copii.”

Articolul 50 Ocrotirea mamei, copiilor şi a tinerilor

„(1) Mama şi copilul au dreptul la ajutor şi ocrotire specială. Toţi copiii, inclusiv cei născuţi în afara căsătoriei, se bucură de aceeaşi ocrotire socială.

(2) Copiii şi tinerii se bucură de un regim special de asistenţă în realizarea drepturilor lor.

(3) Statul acordă alocaţiile necesare pentru copii şi ajutoare pentru îngrijirea copiilor bolnavi ori handicapaţi. Alte forme de asistenţă socială pentru copii şi tineri se stabilesc prin lege.

(4) Exploatarea minorilor, folosirea lor în activităţi care le-ar dăuna sănătăţii, moralităţii sau care le-ar pune în primejdie viaţa ori dezvoltarea normală sunt interzise.

(5) Autorităţile publice asigură condiţii pentru participarea liberă a tinerilor la viaţa socială, economică, culturală şi sportivă a ţării.”

7. Prevederile relevante ale Legii nr. 315 din 23 decembrie 2016 privind prestațiile sociale pentru copii (M.O., 2017, nr. 19-23, art. 56) sunt următoarele:

Articolul 1 Obiectul şi scopul legii

„Prezenta lege stabileşte prestaţiile sociale pentru copii în scopul asigurării unui sprijin financiar minim din partea statului la naşterea copilului, pentru îngrijirea copilului, pentru creșterea copiilor gemeni, precum şi prestaţiile sociale de suport pentru copiii adoptaţi, copiii rămaşi temporar fără ocrotire părintească şi copiii rămaşi fără ocrotire părintească, inclusiv în vederea continuării studiilor.”

Articolul 4 Tipul prestaţiilor sociale pentru copii

„(1) Pentru copil, la naştere, se acordă indemnizaţie unică la naşterea copilului.

(2) Pentru copil cu vârstă de până la 2 ani se acordă indemnizaţie lunară pentru îngrijirea copilului persoanei neasigurate.

(3) Pentru copiii gemeni sau pentru mai mulţi copii născuţi dintr-o singură sarcină se acordă, pentru fiecare copil, indemnizaţie lunară de suport pentru creşterea lor până la vârsta de 3 ani.

(4) Pentru copilul rămas temporar fără ocrotire părintească şi pentru copilul rămas fără ocrotire părintească plasaţi în serviciul de tutelă/curatelă se acordă indemnizaţie lunară pentru întreţinerea copilului aflat sub tutelă/curatelă.

(5) Pentru copilul adoptat se acordă indemnizaţie lunară pentru întreţinerea copilului adoptat.

(6) Pentru copiii rămaşi temporar fără ocrotire părintească și copiii rămași fără ocrotire părintească, precum şi pentru tinerii care, până la împlinirea vârstei de 18 ani, deţineau statutul de copil rămas fără ocrotire părintească, care îşi continuă studiile în instituţii de învăţământ profesional tehnic şi în instituții de învățământ superior se acordă indemnizaţie pentru continuarea studiilor.”

Articolul 5 Cuantumul prestaţiilor sociale pentru copii

„(1) Indemnizaţia unică la naşterea copilului se stabileşte în cuantum egal cu valoarea monetară a coşului minim de bunuri necesare la naşterea copilului, calculată pentru anul precedent naşterii copilului. Cuantumul indemnizaţiei unice la naşterea copilului se aprobă anual de Guvern.

(2) Indemnizaţia lunară pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 2 ani persoanei neasigurate, indemnizaţia lunară pentru întreţinerea copilului aflat sub tutelă/curatelă, indemnizaţia lunară pentru întreţinerea copilului adoptat, precum şi indemnizaţia pentru continuarea studiilor se achită în cuantumul stabilit de Guvern.

(3) Indemnizaţia lunară de suport pentru creşterea până la vârsta de 3 ani a copiilor gemeni sau a mai multor copii născuţi dintr-o singură sarcină se acordă la cererea persoanelor asigurate şi a persoanelor neasigurate în cuantum de 50% din mărimea indemnizaţiei lunare pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 2 ani, prevăzută pentru persoanele neasigurate conform alin. (2), la data naşterii copilului.”

Articolul 8 „[…]

(3) Indemnizaţia lunară pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 2 ani şi indemnizaţia lunară de suport pentru creşterea până la vârsta de 3 ani a copiilor gemeni sau a mai multor copii născuţi dintr-o singură sarcină se stabilesc pentru copiii născuţi începând cu 1 ianuarie 2017.
[…]”
ÎN DREPT
A. Argumentele autorului sesizării

8. În motivarea sesizării, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului susține că dispozițiile contestate, care prevăd că indemnizaţia lunară pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 2 ani şi indemnizaţia lunară de suport pentru creşterea până la vârsta de 3 ani a copiilor gemeni sau a mai multor copii născuţi dintr-o singură sarcină se stabilesc în exclusivitate pentru copiii născuți începând cu 1 ianuarie 2017, instituie un tratament diferit în raport cu copiii născuți până la această dată. Autorul sesizării consideră că prin aceasta se încalcă principiul egalității, garantat de art. 16 din Constituție, și normele constituționale ale art.47, care instituie obligația statului la protecție socială.

9. Totodată, autorul sesizării menționează că prevederile art. 8 alin.(3) din Legea privind prestaţiile sociale pentru copii încălcă dreptul la proprietate, garantat de art. 46 din Constituție și art.1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană. Or, indemnizația lunară constituie o „speranță legitimă” a beneficiarului, care este în drept să o pretindă lunar.

10. De asemenea, autorul sesizării susține că prin prevederile contestate statul a admis ingerințe care nu sunt echitabile într-o societate democratică și care sunt contrare spiritului ocrotirii maternității și interesului superior al copilului.

11. În final, autorul sesizării pretinde că prevederile art. 8 alin. (3) din Legea privind prestaţiile sociale pentru copii sunt contrare articolelor 1 alin. (3), 4 alin. (1), 16, 46, 47, 49, 50 și 54 din Constituţie.
B. Aprecierea Curţii

12. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea reţine următoarele.

13. În conformitate cu articolele 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, 4 alin.(1) lit. a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 4 alin. (1) lit. a) din Codul jurisdicţiei constituţionale, sesizarea privind controlul constituționalității legilor, în speță a Legii nr. 315 din 23 decembrie 2016 privind prestațiile sociale pentru copii, ține de competența Curții Constituționale.

14. Articolele 25 lit. i1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin. (1) lit. i1) din Codul jurisdicţiei constituţionale abilitează Avocatul Poporului pentru drepturile copilului cu dreptul de a sesiza Curtea Constituţională.

15. Curtea menţionează că, potrivit normelor constituționale, prerogativa Curții este de a stabili corelația dintre normele contestate și textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia.

16. Examinând sesizarea, Curtea constată că obiectul sesizării îl constituie art. 8 alin. (3) din Legea nr. 315 din 23 decembrie 2016 privind prestaţiile sociale pentru copii, care stabilește că:
„(3) Indemnizaţia lunară pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 2 ani şi indemnizaţia lunară de suport pentru creşterea până la vârsta de 3 ani a copiilor gemeni sau a mai multor copii născuţi dintr-o singură sarcină se stabilesc pentru copiii născuţi începând cu 1 ianuarie 2017.”

17. Curtea observă că autorul sesizării susține că prin dispoziţiile legale criticate se încalcă articolele 1 alin. (3), 4 alin. (1), 16, 46, 47, 49, 50 și 54 din Constituție. În același timp, deși sunt invocate toate aceste articole, în esență, autorul susține că prin acordarea acestor categorii de indemnizații doar copiilor născuți după 1 ianuarie 2017 se încalcă principiul egalității, dreptul la proprietate și dreptul la protecție socială.

18. Curtea reține că în jurisprudența sa a stabilit faptul că un drept social poate fi obiectul protecţiei constituţionale, garantate de articolul 46 şi, respectiv, articolul 1 din Protocolul nr.1 la Convenţia Europeană, numai în cazul când dreptul social respectiv este dobândit şi are o valoare economică.

19. La fel, Curtea Europeană a stabilit că articolul 1 din Protocolul nr.1 adițional la Convenţie se aplică doar pentru bunurile actuale ale unei persoane. Astfel, veniturile viitoare nu pot fi considerate „bunuri”, cu excepţia cazului în care dreptul a fost deja câştigat sau este sigur că va fi plătit.

20. Cu toate acestea, în anumite circumstanţe, o „speranţă legitimă” de a obţine un „bun” poate beneficia, de asemenea, de protecţia articolului 1 din Protocolul nr.1 adițional la Convenţie. Dacă interesul patrimonial în cauză este de ordinul creanţei, el nu poate fi considerat o „valoare patrimonială” decât dacă are o bază suficientă în dreptul intern, spre exemplu atunci când este confirmat printr-o jurisprudenţă bine stabilită a instanţelor (Kopecky v. Slovacia [MC], par. 52, Dumitru David și alții v. România, cererea nr. 54577/07).

21. De asemenea, Curtea menționează că dispozițiile articolului 1 din Protocolul nr. 1 nu îngrădesc libertatea statelor de a decide dacă trebuie sau nu să pună în aplicare vreo formă a unui sistem de securitate socială sau să aleagă tipul sau valoarea prestațiilor pe care le oferă în cadrul unui astfel de sistem.

22. Prin urmare, având în vedere că Legea nr. 315 din 23 decembrie 2016 a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2017, nu se poate susține că anterior a existat o „speranță legitimă” de a obține prestațiile sociale reglementate de respectiva lege.

23. În acest sens, Curtea nu poate reține nici pretinsa încălcare a articolului 16 din Constituție. Mai mult, respectarea egalității în drepturi, precum și a obligației de nediscriminare, stabilite prin art. 16 din Constituție, presupune luarea în considerare a tratamentului pe care actul normativ îl prevede față de cei cărora li se aplică în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare. Reglementările juridice succesive pot prezenta în mod firesc diferențe determinate de condițiile obiective în care ele au fost adoptate.

24. Cu referire la alegațiile autorului sesizării privind încălcarea articolului 47 din Constituţie, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că statul dispune de o marjă largă de apreciere în domeniul drepturilor sociale, iar drepturile prevăzute de articolul 47 din Constituţie nu garantează persoanelor un nivel concret de asigurare socială. Garanțiile sociale nu au un caracter necondiționat, legiuitorul fiind în drept de a stabili condiţii specifice pentru exercitarea drepturilor sociale.

25. Totodată, cu referire la prevederile constituţionale cuprinse la articolul 54 alin. (1) privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, Curtea constată că acestea nu sunt aplicabile în prezenta cauză, deoarece dispozițiile legii criticate nu restrâng un drept dobândit anterior.

26. În contextul celor menționate supra, Curtea reține că sesizarea nu poate fi acceptată pentru examinare în fond și urmează a fi declarată inadmisibilă.
Din aceste motive, în conformitate cu prevederile articolului 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale și pct. 28 lit. d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea Avocatului Poporului pentru drepturile copilului, dna Maia Bănărescu, pentru controlul constituționalității articolului 8 alineatul (3) din Legea nr. 315 din 23 decembrie 2016 privind prestaţiile sociale pentru copii.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE Tudor PANŢÎRU

Nr. 63. Chişinău, 27 iunie 2017.