A. Circumstanţele litigiului principal
3. La 20 septembrie 2016, un inspector al poliţiei rutiere din cadrul Direcţiei poliţiei mun. Chişinău a întocmit un proces-verbal de constatare a contravenţiei prevăzute la art. 243 din Codul contravenţional în privinţa lui P.S.
4. La 5 octombrie 2016, la Judecătoria Centru, mun. Chişinău, a fost depus spre examinare procesul-verbal de constatare a contravenţiei menţionate supra.
5. În cadrul ședinței de judecată din 4 noiembrie 2016, avocatul Alexandru Prisac a solicitat ridicarea excepției de neconstituționalitate a articolului 243 din Codul contravențional, care prevede aplicarea unei sancţiuni contravenţionale pentru părăsirea locului în care s-a produs accidentul rutier.
6. Prin încheierea din 7 noiembrie 2016, instanţa de judecată a dispus ridicarea excepției de neconstituționalitate şi transmiterea sesizării Curţii Constituţionale pentru soluţionare.
B. Legislația pertinentă
Articolul 21
Obţinerea permisului de conducere
„[…]
(2) Persoana care solicită permis de conducere sau noi categorii/subcategorii trebuie să corespundă condiţiilor de vârstă, să fie aptă din punct de vedere psihofiziologic şi medical, să facă dovada pregătirii teoretice şi practice la cursurile organizate de unităţile licenţiate de instruire a conducătorilor de autovehicule şi să susţină examenul de calificare la autoritatea competentă.
[…]”
10. Prevederile relevante ale Regulamentului circulaţiei rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009 (M.O., 2009, nr. 92-93, art. 409), sunt următoarele:
„[…]
7. În sensul prezentului Regulament, următoarele noţiuni şi termeni semnifică:
Accident în trafic rutier – eveniment produs ca urmare a încălcării normelor de siguranţă a traficului rutier, în care au fost implicate unul sau mai multe vehicule aflate în circulaţie pe drum public, în urma căruia a rezultat vătămarea sănătăţii, integrităţii corporale, decesul uneia sau al mai multor persoane ori a fost cauzat un prejudiciu material;
[…] ”
ÎN DREPT
A. Argumentele autorului excepției de neconsti-tuționalitate
11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul pretinde că prevederile art. 243 din Codul contravențional sunt imprevizibile, astfel încât participantul la circulaţia rutieră nu poate să cunoască care sunt îndatoririle sale în cazul în care ar fi comis un accident rutier, iar statul nu l-a informat. De asemenea, nu sunt clare prevederile criticate în situația în care contravenientul pleacă de la locul accidentului rutier și apoi informează despre comiterea contravenției. Or, legea ar trebui să prevadă o perioadă în care contravenientul ar putea să se informeze despre cele comise și să se întoarcă la locul comiterii accidentului rutier.
12. În cererea sa adiţională, autorul excepţiei a susţinut că persoana vinovată, în cazul în care rămâne la locul accidentului rutier, este obligată de a mărturisi împotriva sa, fiind pusă în situația de a solicita prezența la locul accidentului rutier a poliției de patrulare, ceea ce contravine principiului prezumției nevinovăției.
13. Potrivit autorului excepţiei de neconstituţionalitate, normele contestate încalcă dispoziţiile articolelor 21, 23 şi 54 din Constituție.
B. Aprecierea Curţii
14. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.
15. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în speță a Codului contravențional, ține de competența Curții Constituționale.
16. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate, fiind ridicată de avocatul Alexandru Prisac în dosarul nr. 4-1285/16, aflat pe rolul Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul art. 135 alin.(1) lit. a) și g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 9 februarie 2016.
17. Curtea reiterează că prerogativa de a soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate, cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit.g) din Constituţie, presupune stabilirea corelaţiei dintre actul normativ ce urmează a fi aplicat în procesul examinării unei pricini de către instanţa de judecată şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei Constituţiei.
18. Curtea reține că obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile articolului 243 din Codul contravențional, potrivit cărora: „Părăsirea de către vinovat a locului în care s-a produs accidentul rutier se sancţionează cu privarea de dreptul de a conduce vehicule pe un termen de la 2 la 3 ani sau cu arest contravenţional pe un termen de 15 zile.”
19. Curtea reţine că autorul excepţiei de neconstituţionalitate a pretins că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 21 privind prezumţia nevinovăţiei, art. 23 privind dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle şi art. 54 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că situaţia-premisă a contravenţiei de părăsire a locului în care s-a produs accidentul rutier, prevăzută de art. 243 din Codul contravențional, constă în existenţa unui accident rutier.
21. Noţiunea de „accident în trafic rutier” este definită atât în art. 2 din Legea nr. 131 din 7 iunie 2007 privind siguranţa traficului rutier, cât şi în pct. 7 din Regulamentul circulaţiei rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009, acesta din urmă constituind reglementarea-cadru în materia circulaţiei pe drumurile publice. Astfel, accident în trafic rutier semnifică un eveniment produs ca urmare a încălcării normelor de siguranţă a traficului rutier, în care au fost implicate unul sau mai multe vehicule aflate în circulaţie pe drum public, în urma căruia a rezultat vătămarea sănătăţii, integrităţii corporale, decesul uneia sau al mai multor persoane ori a fost cauzat un prejudiciu material.
22. Totodată, Curtea menţionează că, în conformitate cu prevederile art. 19 și 21 din Legea privind siguranţa traficului rutier, pe drumurile publice pot conduce autovehicule numai persoanele care posedă permis de conducere, obținut doar după susţinerea examenului de calificare.
23. În acest sens, persoanele care posedă permis de conducere, pe durata deţinerii acestuia, au datoria de a fi la curent cu normele legale în materie, inclusiv obligaţiile stabilite în mod expres pentru cazurile implicării într-un accident în traficul rutier.
24. Astfel, Curtea constată că prevederile art. 243 din Codul contravenţional nu aduc atingere dispoziţiilor art. 23 din Constituţie, întrucât nu au o formulare neclară, ambiguă şi imprevizibilă pentru un cetăţean care nu dispune de pregătire juridică, ci, dimpotrivă, îndeplinesc cerinţele de claritate, accesibilitate şi previzibilitate a legii.
25. Cât privește critica de neconstituționalitate raportată la art. 21 din Constituţie, Curtea apreciază că aceasta nu poate fi reținută, deoarece prevederile contestate nu sunt de natură de a încălca garanțiile procesuale specifice asigurării prezumției de nevinovăție. Or, prezumţia de nevinovăţie constituie „un suport” al drepturilor procesuale acordate persoanei acuzate de săvârșirea unei contravenții şi, în mod, special, al dreptului la apărare, iar, potrivit art. 378 din Codul contravențional, pe parcursul procesului contravențional părțile au dreptul să fie asistate de un apărător.
26. De asemenea, Curtea relevă că prevederile constituționale cuprinse la articolul 54 nu au o semnificație autonomă și urmează a fi aplicate în combinație cu normele constituționale care garantează un drept fundamental.
27. Pentru considerentele expuse supra, Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată, motiv pentru care urmează a fi respinsă.
Din aceste motive, în temeiul articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin. (3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale și al pct. 28 lit. d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională
DECIDE:
1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 243 din Codul contravențional al Republicii Moldova, ridicată de avocatul Alexandru Prisac în dosarul nr.4-1285/16, pendinte la Judecătoria Centru, mun. Chișinău.
2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE Alexandru TĂNASE
Nr. 83. Chişinău, 18 noiembrie 2016.