de inadmisibilitate a sesizării nr. 102g/2016 privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 399 din 16 iunie 2015 cu privire la modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1229 din 13 noiembrie 2001 (producerea plăcilor de înmatriculare)

În vigoare din 12.10.2016
DECIZIE nr. 71 din 12.10.2016 · CURTEA CONSTITUȚIONALĂ · publicat 23.12.2016
pe legis.md
Trimiteri: 69 legate · 4 nerezolvateMonitorul Oficial: 2 trimiteri

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Nerezolvate (4)
  • Hotărârea nr. 1229 Trimitere recunoscută: actul citat nu are dată sau an, nu poate fi identificat
  • punctul 2 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
  • Hotărârea nr. 399 Trimitere recunoscută: actul citat nu are dată sau an, nu poate fi identificat
  • punctul 2 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dl Victor POPA,

Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dnei Ana Florean, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 18 august 2016,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 12 octombrie 2016 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepția de neconstituționalitate a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 399 din 16 iunie 2015 cu privire la modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1229 din 13 noiembrie 2001, ridicată de Uzina Mecanică „Artmet” SA, Consiliul de Administrare al Uzinei Mecanice „Artmet” SA și Alexandr Bîlîm în dosarul nr. 2a-871/16, aflat pe rolul Curții de Apel Chișinău.

2. Excepția de neconstituționalitate a fost depusă la Curtea Constituţională la 18 august 2016 de către completul de judecată (Mihail Ciugureanu, Grigore Dașchevici și Ștefan Niță) din cadrul Curții de Apel Chișinău, în temeiul articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 9 februarie 2016, precum și al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituțională.

A. Circumstanțele litigiului principal

3. La 13 noiembrie 2001, Guvernul a aprobat Hotărârea nr. 1229 cu privire la reglementarea unor probleme ce țin de evidența și documentarea mijloacelor de transport și conducătorilor de vehicule. La punctul 2 din hotărâre, Guvernul a stabilit că numerele de înmatriculare a mijloacelor de transport vor fi produse de Uzina Mecanică „Artmet” SA din cadrul Ministerului Industriei.

4. La 16 iunie 2015, Guvernul a aprobat Hotărârea nr. 399, prin care a abrogat punctul 2 din hotărârea sus-menționată. În același timp, a stabilit că plăcile de înmatriculare vor fi confecționate de subdiviziunile monitorizate ale Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, acesta din urmă fiind responsabil de coordonarea și monitorizarea procesului de confecționare.

5. În acest sens, Uzina Mecanică „Artmet” SA a înaintat o acțiune în contenciosul administrativ împotriva ÎS Centrul Resurselor Informaționale de Stat „Registru” (în continuare ÎS CRIS„Registru”), în vederea anulării concursului privind achiziționarea sistemului de confecționare și eliberare automatizată a plăcilor de înmatriculare anunțat de ultima. La rândul ei, ÎS „CRIS„Registru” a înaintat o acțiune reconvențională cu privire la declararea nulității unui act juridic.

6. În același timp, Consiliul de Administrare al Uzinei Mecanice „Artmet” SA și acționarul acesteia, Alexandr Bîlîm, au înaintat o acțiune împotriva directorului general al uzinei și ÎS CRIS„Registru”, în vederea declarării nulității unor acte juridice.

7. La 22 octombrie 2014, Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău, a conexat cele două acțiuni înaintate.

8. La 18 decembrie 2015, Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău, a respins acțiunea Uzinei Mecanice „Artmet” SA și a admis acțiunea reconvențională înaintată de ÎS CRIS„Registru”. În același timp, prima instanță a admis acțiunea depusă de Consiliul de Administrare al Uzinei Mecanice „Artmet” SA și Alexandr Bîlîm.

9. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Uzina Mecanică „Artmet” SA, Consiliul de Administrare al Uzinei Mecanice „Artmet” SA, Alexandr Bîlîm și Victor Odobescu au contestat-o în ordine de apel.

10. În cadrul procedurii de apel, Uzina Mecanică „Artmet” SA, Consiliul de Administrare al Uzinei Mecanice „Artmet” SA și Alexandr Bîlîm au înaintat instanței de judecată un demers cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 399 din 16 iunie 2015 cu privire la modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1229 din 13 noiembrie 2001.

11. Prin încheierea din 20 iulie 2016, instanța de apel a admis demersul și a dispus ridicarea excepției de neconstituționalitate și transmiterea sesizării în adresa Curții Constituționale pentru soluționare.

B. Legislația pertinentă

12. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr. 78, art. 140) sunt următoarele:

Articolul 102

Actele Guvernului

[…] (2) Hotărârile se adoptă pentru organizarea executării legilor.

[…].

Articolul 107

Administrația publică centrală de specialitate „(1) Organele centrale de specialitate ale statului sunt ministerele. Ele traduc în viaţă, în temeiul legii, politica Guvernului, hotărârile şi dispoziţiile lui, conduc domeniile încredinţate şi sunt responsabile de activitatea lor.

(2) În scopul conducerii, coordonării şi exercitării controlului în domeniul organizării economiei şi în alte domenii care nu intră nemijlocit în atribuţiile ministerelor, se înfiinţează, în condiţiile legii, şi alte autorităţi administrative.”

Articolul 126

Economia

„(1) Economia Republicii Moldova este economie de piaţă, de orientare socială, bazată pe proprietatea privată şi pe proprietatea publică, antrenate în concurenţă liberă.

(2) Statul trebuie să asigure:

[…]

b) libertatea comerţului şi activităţii de întreprinzător, protecţia concurenţei loiale, crearea unui cadru favorabil valorificării tuturor factorilor de producţie;

[…]

h) inviolabilitatea investiţiilor persoanelor fizice şi juridice, inclusiv străine.”

13. Prevederile relevante ale Legii nr. 131-XVI din 7 iunie 2007 privind siguranța traficului rutier (M.O., 2007, nr. 103-106, art. 443) sunt următoarele:

Articolul 5

Competența Guvernului

„De competenţa Guvernului sunt:

a) dirijarea activităţii organelor centrale de specialitate ale statului cu atribuţii în domeniul traficului rutier;

b) aprobarea programelor de stat privind dezvoltarea traficului rutier şi siguranţa pe drumurile publice, precum şi a actelor normative înaintate de autorităţile competente;

c) finanţarea, dirijarea şi exercitarea controlului asupra realizării programelor de dezvoltare a traficului rutier şi siguranţei acestuia;

[…].”

Articolul 14

Competenţa Ministerului Tehnologiei

Informaţiei şi Comunicaţiilor

„De competenţa Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor sînt:

a) elaborarea modelelor şi eliberarea permiselor de conducător de autovehicul, certificatelor şi numerelor de înmatriculare a vehiculelor;

b) organizarea şi desfăşurarea examenelor pentru obţinerea permisului de conducere; înmatricularea, înregistrarea şi radierea vehiculelor din Registrul de stat al transporturilor;

c) elaborarea de norme, care urmează a fi aprobate de Guvern, privind evidenţa permiselor de conducere şi certificatelor de înmatriculare, documentarea cu aceste acte, desfăşurarea examenelor pentru obţinerea permiselor de conducere, precum şi înmatricularea, înregistrarea şi radierea vehiculelor din Registrul de stat al transporturilor;

d) crearea, utilizarea, actualizarea şi gestionarea Registrului de stat al transporturilor şi Registrului de stat al conducătorilor de vehicule.”

14. Prevederile relevante ale Hotărârii Guvernului nr. 1229 din 13 noiembrie 2001, în redacția Hotărârii Guvernului nr. 399 din 16 iunie 2015 (M.O., 2001, nr. 141-143, art. 1286), sunt următoarele:

„[…]

1. Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor va coordona şi monitoriza procesele de elaborare, achiziţionare, confecţionare, restabilire, preschimbare şi eliberare de către subdiviziunile sale monitorizate a blanchetelor permiselor de conducere, certificatelor şi plăcilor cu număr de înmatriculare pentru toate mijloacele de transport, a certificatelor de absolvire a cursurilor de formare iniţială şi recalificare a conducătorilor de vehicule.

[…].”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepției de necon-stituționalitate

15. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul susține că prin Hotărârea Guvernului nr. 399 din 16 iunie 2015, potrivit căreia Uzina Mecanică „Artmet” SA a fost exclusă de la producerea plăcilor de înmatriculare și ÎS CRIS„Registru” a fost stabilită drept noul producător al acestora, contravine Legii nr. 906 din 29 ianuarie 1992 privind limitarea activității monopoliste și dezvoltarea concurenței.

16. De asemenea, autorul menționează că hotărârea Guvernului sus-menționată contravine Legii nr. 81 din 18 martie 2004 cu privire la investițiile în activitatea de întreprinzător și Legii nr. 121 din 4 mai 2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice.

17. Potrivit autorului excepţiei, prevederile contestate ale Hotărârii Guvernului nr. 399 din 16 iunie 2015 încalcă articolele 1 alin. (3), 4, 9 alin. (3), 20 și 126 alin. (1) și (2) lit. b) și h) din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

18. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

19. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității hotărârilor și ordonanțelor Guvernului ține de competența Curții Constituționale.

20. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, fiind ridicată de Uzina Mecanică „Artmet” SA, Consiliul de Administrare al Uzinei Mecanice „Artmet” SA și Alexandr Bîlîm în dosarul nr. 2a-871/16, care se află pe rolul Curții de Apel Chișinău, este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 9 februarie 2016.

21. Curtea reiterează că prerogativa de a soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate, cu care a fost învestită prin articolul 135 alin. (1) lit. g) din Constituţie, presupune stabilirea corelaţiei dintre normele legislative şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia şi de pertinenţa prevederilor contestate pentru soluţionarea litigiului principal în instanţele de judecată.

22. Curtea constată că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie abrogarea, prin Hotărârea nr. 399 din 16 iunie 2015, a punctului 2 din Hotărârea nr. 1229 din 13 noiembrie 2001, care stabilea că Uzina Mecanică „Artmet” SA, selectată anterior prin concurs, va produce și va livra toate tipurile de numere de înmatriculare pentru mijloacele de transport, precum și aprobarea unei prevederi prin care s-a stabilit că plăcile de înmatriculare vor fi confecționate de subdiviziunile monitorizate ale Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor.

23. Din conținutul sesizării, Curtea observă că autorul excepției pretinde că normele contestate creează un monopol de stat, fapt contrar articolelor 1 alin. (3), 4, 9 alin. (3), 20 și 126 alin. (1) și (2) lit. b) și h) din Constituție.

24. Curtea reiterează că articolele 1, 4 și 9 din Constituţie comportă un caracter generic și constituie imperative de ordin general-obligatoriu, care stau la baza oricăror reglementări și nu pot constitui repere individuale și separate.

25. Referitor la pretinsa încălcare a art. 20 din Constituție, care prevede accesul liber la justiție, Curtea constată că autorul nu a invocat nici un argument care ar demonstra incidența normelor constituționale asupra prevederilor contestate.

26. Curtea reține că, în conformitate cu principiile separației și colaborării puterilor în stat, Guvernul, potrivit art. 102 alin. (2) din Constituție, adoptă hotărâri în vederea executării legilor.

27. Astfel, Curtea menţionează că art. 14 din Legea nr. 131-XVI din 7 iunie 2007 privind siguranța traficului rutier abilitează Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor cu elaborarea modelelor și eliberarea numerelor de înmatriculare a vehiculelor, precum și elaborarea de norme, care urmează a fi aprobate de Guvern, privind înmatricularea vehiculelor din Registrul de stat al transporturilor.

28. În același timp, Curtea relevă că prevederile hotărârii de Guvern contestate stabilesc în mod expres în sarcina Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor competența de a coordona și monitoriza procesele de elaborare, achiziționare, confecționare, restabilire, preschimbare şi eliberare de către subdiviziunile sale monitorizate a plăcilor cu număr de înmatriculare pentru toate mijloacele de transport.

29. Prin urmare, dreptul exclusiv al unei subdiviziuni monitorizate a Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor de a confecţiona numere de înmatriculare nu poate să aducă atingere principiilor economiei de piaţă şi concurenţei libere consacrate de prevederile articolului 126 din Constituţie. De altfel, în jurisprudența sa Curtea Constituțională a statuat că, prin anumite prevederi legale şi condiţii clar determinate, statul poate institui monopolul său într-un anumit domeniu de activitate.

30. În ce privește alegațiile autorilor referitor la investițiile efectuate prin achiziționarea de materiale necesare confecționării plăcilor de înmatriculare, Curtea reține că soluționarea acestora ține de competența instanțelor judecătorești. Or, competența Curții Constituționale este doar de a raporta normele contestate la dispozițiile constituționale.

31. Drept consecință, Curtea reține că sesizarea nu întrunește condițiile de admisibilitate pentru exercitarea controlului constituționalității și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în temeiul articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin. (3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale și pct. 28 lit. d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

D E C I D E:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 399 din 16 iunie 2015 cu privire la modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1229 din 13 noiembrie 2001, ridicată de Uzina Mecanică „Artmet” SA, Consiliul de Administrare al Uzinei Mecanice „Artmet” SA și Alexandr Bîlîm în dosarul nr. 2a-871/16, pendinte la Curtea de Apel Chișinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

PREŞEDINTE CURȚII CONSTITUȚIONALE Alexandru TĂNASE

Nr.71. Chişinău, 12 octombrie 2016