de inadmisibilitate a sesizării nr. 99g/2016 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din Codul contravențional al Republicii Moldova
Trimiteri: 86 legate · 54 nerezolvate · 24 fără țintăMonitorul Oficial: 2 trimiteri
Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.
Nerezolvate (54)
- articolele 384 alineatul (1) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- 385 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- alineatul (2) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
- articolului 394 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- articolele 395 alineatul (1) punctul 2) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- 399 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- alineatul (4) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
- articolului 400 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- articolul 427 alineatul (2) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- alineatul (1) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
- articolului 428 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- alineatul (1) Trimitere recunoscută, fără legătură
- alineatul (6) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
- articolului 429 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- alineatul (2) Trimitere recunoscută, fără legătură
- alineatul (4) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
- articolului 440 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- articolele 443 alineatul (9) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- 460-462 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- partea specială Trimitere recunoscută, fără legătură
- art.69 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- 104–108 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- Capitolul VII Trimitere recunoscută, fără legătură
- art. 395 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
- art. 460 alin. (1) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
- art. 385 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- art. 400-4238 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- art. 399 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- art. 400-423 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- art.384 alin.(1) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- art.385 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- art.394 alin.(2) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- art.395 alin.(1) pct.2) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- art.399 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- art.400 alin.(4) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- art.427 alin.(2) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- art.428 alin.(1) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- art.429 alin.(1) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- art.429 alin.(6) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- art.440 alin.(2) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- art.440 alin.(4) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- art.443 alin.(9) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- art.460-462 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- art. 20 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- art. 21 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- art. 23 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- art. 54 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- alineatul (1) pct.2) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- articolele 21 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- 23 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- 53 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- 54 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- alineatul (1) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- alineatul (2) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
Fără țintă (24)
- art.400-423 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
- art. 54/1 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
- 62–68 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
- 75 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
- 76 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
- 88 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
- 92 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
- 181 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
- 227 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
- 233 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
- 237 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
- 243 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
- 317 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
- 320 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
- 322–324 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
- 330 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
- alin. (1) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
- art.334/1 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
- art.277/1 alin. (3) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
- art.335–337 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
- 351–353 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
- art.441 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
- 445 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
- alin.(5) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
Curtea Constituţională, statuând în componenţa:
Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte,
Dl Aurel BĂIEŞU,
Dl Igor DOLEA,
Dl Tudor PANŢÎRU,
Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,
cu participarea dlui Dumitru Avornic, grefier,
Având în vedere sesizarea depusă la 8 august 2016,
Înregistrată la aceeaşi dată,
Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând la 6 septembrie 2016 în camera de consiliu,
Pronunţă următoarea decizie:
ÎN FAPT
1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a următoarelor prevederi din Codul contravențional al Republicii Moldova nr. 218-XVI din 24 octombrie 2008:
- articolele 384 alineatul (1) şi 385;
- sintagma „prin decizie” din alineatul (2) al articolului 394;
- articolele 395 alineatul (1) punctul 2) şi 399;
- sintagma „se constată de poliție” din alineatul (4) al articolului 400;
- articolul 427 alineatul (2);
- sintagma „acumulate sau din materialele de investigaţie operativă” din alineatul (1) al articolului 428;
- sintagma „dacă există temeiuri de a efectua percheziţia corporală sau ridicarea” din alineatul (1) și sintagma „procesul-verbal se încheie în cazul ridicării obiectelor şi documentelor” din alineatul (6) ale articolului 429;
- sintagma „se află că a fost săvârșită” din alineatul (2) și cuvântul „se pornește” din alineatul (4) ale articolului 440;
- articolele 443 alineatul (9) şi 460-462, excepţie ridicată de avocatul Gheorghe Malic în dosarul nr.5r-268/16, pendinte la Judecătoria Centru, mun. Chișinău.
2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională la 8 august 2016 de către judecătorul Alexandru Arhip din cadrul Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, în temeiul articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 9 februarie 2016, precum și al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituțională.
A. Circumstanţele litigiului principal
3. La 16 august 2012, agentul constatator din cadrul Inspectoratului General de Poliție, mun. Chișinău, N.P., a întocmit un proces-verbal cu privire la contravenţie în privinţa lui I.P. Printr-o decizie, I.P. a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de articolul 242 alin. (2) din Codul contravențional și sancționat cu amendă contravențională în mărime de 50 unități convenționale, cu aplicarea a 6 puncte de penalizare.
4. La 29 august 2012, I.P. a depus o contestaţie la Judecătoria Centru, mun. Chişinău, solicitând anularea procesului verbal din 16 august 2012 şi a deciziei agentului constatator, ca fiind ilegale, și încetarea procesului contravențional.
5. Prin hotărârea din 23 decembrie 2015, Judecătoria Centru, mun. Chişinău, a anulat procesul-verbal din
16 august 2012 cu privire la contravenție și decizia agentului constatator în cauza contravenţională, cu încetarea procesului contravenţional.
6. Nefiind de acord cu hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău, agentul constatator şi avocaţii părţii vătămate au declarat recurs.
7. La 16 martie 2016, Colegiul penal al Curţii de Apel Chişinău a casat hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău, din 23 decembrie 2015 şi a dispus rejudecarea cauzei de aceeaşi instanţă în alt complet de judecată.
8. În cadrul rejudecării cauzei de către Judecătoria Centru, mun. Chişinău, Gheorghe Malic, avocatul părţii vătămate, a ridicat excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din Codul contravențional, menționate la § 1.
9. Prin încheierea din 25 iulie 2016, instanţa a dispus ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi transmiterea sesizării în adresa Curţii Constituţionale pentru soluţionare.
B. Legislația pertinentă
10. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr. 78, art. 140) sunt următoarele:
Articolul 20
Accesul liber la justiţie
„(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.”
11. Prevederile relevante ale Codului contravențional al Republicii Moldova nr. 218-XVI din 24 octombrie 2008 (M.O., 2009, nr.3-6, art.15) sunt următoarele:
Articolul 384
Persoana în a cărei privinţă a fost pornit proces contravenţional „(1) Persoana în a cărei privinţă a fost pornit proces contravenţional şi căreia, prin hotărâre definitivă, i s-a stabilit o sancţiune contravenţională sau a cărei răspundere contravenţională sau executare a sancţiunii contravenţionale aplicate este înlăturată prin hotărâre definitivă se numeşte contravenient.
[…]”
Articolul 385
Agentul constatator
„(1) Agentul constatator este reprezentantul autorităţii publice care soluţionează, în limitele competenţei sale, cauza contravenţională în modul prevăzut de prezentul cod.
(2) Este desemnat ca agent constatator funcţionarul din autorităţile indicate la art.400-423/8, împuternicit cu atribuţii de constatare a contravenţiei şi/sau de sancţionare.”
Articolul 394
Instanţa care înfăptuieşte justiţia în cauzele contravenţionale „[…]
(2) Cauza contravenţională se judecă în complet format dintr-un singur judecător care se pronunţă asupra fondului cauzei prin decizie.
[…]”
Articolul 395
Competenţa instanţei de judecată
„(1) Instanţa judecă:
[…]
2) contestaţiile împotriva hotărârilor autorităţilor competente să soluţioneze cauzele contravenţionale, procurorului.
[…]”
Articolul 399
Competenţa agentului constatator
„(1) Cauza contravenţională se soluţionează de agentul constatator în a cărui rază teritorială a fost săvârșită contravenţia. Acesta poate aplica sancţiunile prevăzute în partea specială a cărţii a doua în limitele competenţei şi numai în exerciţiul funcţiunii.
(2) Agentul constatator poate constata contravenţii ale căror constatare, soluţionare şi sancţionare sunt atribuite competenţei unor alte organe. În astfel de cazuri, agentul va remite organelor respective procesele-verbale de constatare a contravenţiilor.”
Articolul 400
Ministerul Afacerilor Interne
„[…]
(4) Contravenţiile prevăzute la art. 54/1, 62–68, 75, 76, 88, 92, 181, 227, 233, 237, 243, 317, 320, 322–324, 330/4, 332/1 alin. (1), art.334/1, art.277/1 alin. (3), art.335–337, 351–353 se constată de poliţie.
[…]”
Articolul 427
Temeiurile pentru ridicarea obiectelor şi documentelor „[…]
(2) Ridicarea documentelor conținând informaţii care constituie secret de stat, comercial, bancar, ridicarea informaţiei privind convorbirile telefonice se efectuează cu autorizaţia instanţei de judecată.
[…]”
Articolul 428
Temeiurile pentru efectuarea percheziţiei „(1) Organul de constatare a contravenţiilor este în drept să efectueze percheziţie dacă din probele acumulate sau din materialele de investigaţie operativă rezultă o presupunere rezonabilă că într-o anumită încăpere, la domiciliu ori în alt loc sau la o anumită persoană se pot afla instrumente ce au servit la săvârșirea contravenţiei, obiecte sau alte valori dobândite din contravenţie, precum şi obiecte sau documente care pot avea importanţă pentru cauză.
[…]”
Articolul 429
Percheziţia corporală şi ridicarea obiectelor şi documentelor „(1) În cazul contravenţiilor aflate în competenţă, organul de constatare a contravenţiilor, dacă există temeiuri de a efectua percheziţia corporală sau ridicarea, poate ridica obiectele şi documentele care au importanţă pentru cauză, care se află în hainele, în alte lucruri ale persoanei sau pe corpul ei.
[…]
(6) Procesul-verbal se încheie în cazul ridicării obiectelor şi documentelor. Copia de pe procesul-verbal se înmânează, contra semnătură, persoanei la care se referă sau reprezentantului ei legal.
[…]”
Articolul 440
Procesul de constatare a faptei contravenţionale şi atribuţiile agentului constatator „[…]
(2) Agentul constatator este sesizat prin plângere sau denunţ ori sesizat din oficiu când se află că a fost săvârșită o faptă ilicită sau când o astfel de faptă a fost depistată în urma controlului conform atribuţiilor de serviciu şi în cazurile prevăzute de lege.
[…]
(4) Procesul contravenţional se porneşte numai în baza plângerii prealabile a victimei în cazul contravenţiilor prevăzute la art.69, 104–108.
[…]”
Articolul 443
Conţinutul procesului-verbal cu privire la contravenţie „[…]
(9) Partea rezolutivă a procesului-verbal va cuprinde decizia agentului constatator de sancţionare a contravenientului sau de remitere a cauzei în instanţa de judecată, cu recomandarea, în cazul în care consideră necesar, referitor la sancţionare, sau de încetare a procesului, precum şi termenul de contestare în instanţa de judecată.
[…]”
Articolul 460
Deliberarea instanţei de judecată
„(1) Instanţa de judecată hotărăşte asupra cauzei contravenţionale în camera de deliberare, pronunțându-se prin hotărâre asupra aspectelor faptic şi juridic ale cauzei.
(2) Hotărârea se semnează de judecător şi se pronunţă în şedinţă publică imediat după deliberare.”
Articolul 461
Încetarea procesului contravenţional în şedinţa de judecată „În cazul în care, pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute la art.441 şi 445, instanţa încetează procesul contravenţional.”
Articolul 462
Hotărârea judecătorească
„(1) Hotărârea judecătorească va fi legală, întemeiată şi motivată.
(2) Hotărârea judecătorească constă din parte introductivă, parte descriptivă şi dispozitiv.
(3) Partea introductivă cuprinde:
a) data şi locul emiterii hotărârii;
b) denumirea instanţei judecătoreşti;
c) numele şi prenumele judecătorului, ale grefierului şi ale părţilor, menţiunea despre participarea părţilor la şedinţe;
d) datele privitoare la persoana contravenientului (numele, prenumele, data şi locul naşterii, adresa);
e) norma contravenţională în al cărei temei a fost pornit procesul contravenţional.
(4) Partea descriptivă cuprinde:
a) circumstanţele constatate în judecarea cauzei;
b) probele pe care se întemeiază concluzia şi motivele de respingere a probelor;
c) norma contravenţională pe care se întemeiază soluţionarea cauzei.
(5) Dispozitivul cuprinde:
a) soluţia privind încetarea procesului contravenţional; sau
b) soluţia cu privire la vinovăţia persoanei de săvârșirea contravenţiei imputate şi, după caz, la stabilirea sancţiunii contravenţionale, la aplicarea măsurii de siguranţă sau la înlăturarea executării sancţiunii.
(6) Pe lângă cele menţionate la alin.(5), dispozitivul va cuprinde, după caz, soluţia referitor la:
a) corpurile delicte;
b) modul şi termenul de atac al hotărârii judecătoreşti;
c) alte chestiuni privind justa soluţionare a cauzei contravenţionale.”
ÎN DREPT
A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate
12. În motivarea excepției de neconstituţionalitate, autorul sesizării susţine, în esență, că în lipsa unor prevederi legale exprese în Codul contravențional, care să reglementeze procedura de examinare de către instanțele judecătorești a contestaţiilor împotriva proceselor-verbale și deciziilor agenților constatatori privind cauzele contravenționale, instanţele adoptă „prin analogie” soluţii asupra contestaţiilor, care nu rezultă din legea contravenţională, încălcând astfel dreptul la un proces echitabil. Acesta consideră că normele conținute la Capitolul VII, inclusiv la art.460-462 din Codul contravențional, prevăd doar procedura de judecare în fond a cauzelor contravenționale, care au fost date în competenţa materială a instanței, prevăzute de art. 395 din acelaşi cod, nu și procedura de examinare a contestațiilor într-o eventuală cale de atac.
13. Autorul excepţiei menţionează faptul că prevederile art. 394 alin.(2) din Codul contravențional nu sunt corelate cu cele ale art. 460 alin. (1) din același cod, nu este clar prin care act procedural trebuie să se pronunţe instanţa, având în vedere că prima normă stabilește că judecătorul se va pronunța asupra fondului cauzei contravenționale prin decizie, pe când ultima prevede că instanța de judecată se va pronunța asupra cauzei contravenționale prin hotărâre.
14. De asemenea, autorul pretinde că prevederile Codului contravenţional nu oferă o claritate în privinţa noţiunii de agent constatator, deoarece acesta face parte, în condiţiile art. 385, din categoria participanţilor la procesul contravenţional, având în acelaşi timp atribuţii de constatare şi/sau de sancţionare în cazurile prevăzute la art. 400-4238, ceea ce denotă că el poate fi părtinitor, contrar exigenţelor procesului echitabil. În opinia autorului, agentul constatator, prin prisma art. 399, poate fi considerat drept o entitate separată de autorităţile şi organele de specialitate, specificate la art. 400-423/8, astfel nefiind determinată competența teritorială a acestuia. Mai mult, art. 400 alin. (4) din Codul contravenţional, fără a ţine cont de dispoziţiile generale, prevede că anumite contravenţii se constată de poliţie, astfel, norma criticată utilizează noţiunea de poliţie la general.
15. Totodată, autorul pretinde că, în condiţiile în care actualul Cod contravenţional a instituit o funcţie distinctă şi proactivă de constatare a contravenţiei de către agenţii constatatori, dispoziţiile art.427 alin.(2), art.428 alin.(1), art.429 alin.(1) şi (6) şi art.440 alin.(2) şi (4) din Codul contravenţional nu sunt previzibile, clare şi proporţionale şi nu prevăd garanţii elementare contra abuzului, din care considerente nu asigură exigenţele procesului echitabil.
16. Autorul susţine că nu este clar scopul urmărit de legiuitor, atunci când, la art. 443 alin. (9) din Codul contravenţional, s-a referit la conținutul părții rezolutive a procesului-verbal. Or, un proces-verbal nu poate avea partea rezolutivă.
17. În final, autorul pretinde că dispozițiile art. 384 alin. (1) din Codul contravențional creează o incertitudine privind vinovăţia persoanei supuse procedurii contravenţionale, fără ca vinovăţia acestuia să fie stabilită în ordinea legală, încălcându-se astfel prezumţia nevinovăţiei. Or, conform normei contestate, contravenient se numeşte atât persoana în privința căreia a fost pornit un proces contravențional, cât şi persoana vinovăţia căreia s-a constatat şi, prin hotărâre definitivă, i s-a stabilit o sancţiune contravenţională, precum şi persoana a cărei răspundere contravenţională sau executare a sancţiunii contravenţionale aplicate este înlăturată prin hotărâre definitivă.
18. Potrivit autorului excepției de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile articolelor 20, 21, 23, 53 și 54 din Constituţie.
B. Aprecierea Curţii
19. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.
20. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în speță a Codului contravențional, ține de competența Curții Constituționale.
21. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate, fiind ridicată de avocatul Gheorghe Malic în dosarul nr.5r-268/16, aflat pe rolul Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 9 februarie 2016.
22. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat de autorul excepţiei, îl constituie următoarele prevederi ale Codului contravențional: art.384 alin.(1), art.385, sintagma „prin decizie”din art.394 alin.(2), art.395 alin.(1) pct.2), art.399, sintagma „se constată de poliție” din art.400 alin.(4), art.427 alin.(2), sintagma „acumulate sau din materialele de investigaţie operativă” din art.428 alin.(1), sintagma „dacă există temeiuri de a efectua percheziţia corporală sau ridicarea” din art.429 alin.(1), sintagma „procesul-verbal se încheie în cazul ridicării obiectelor şi documentelor” din art.429 alin.(6), sintagma „se află că a fost săvârșită” din art.440 alin.(2), cuvântul „se pornește” din art.440 alin.(4), art.443 alin.(9) şi art.460-462.
23. Curtea menţionează că autorul excepţiei de neconstituţionalitate a pretins că aceste prevederi de lege contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 20 privind accesul liber la justiţie, art. 21 referitor la prezumţia nevinovăţiei, art. 23 privind dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle, 53 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, precum şi celor ale art. 54 referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
24. Curtea reiterează că prerogativa de a soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate, cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit.g) din Constituţie, presupune stabilirea corelaţiei dintre normele legislative şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia şi de pertinenţa prevederilor contestate pentru soluţionarea litigiului principal în instanţele de judecată. Astfel, excepţia de neconstituţionalitate, fiind un instrument de apărare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, poate fi ridicată doar ca un incident în cadrul examinării acţiunii principale. Prin urmare, norma contestată urmează să aibă incidenţă asupra soluţionării cauzei aflate pe rolul instanţei de judecată.
25. Totodată, Curtea subliniază că, potrivit art. 24 alin. (2) şi alin. (4) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi art. 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale, sesizarea trebuie să fie motivată, să cuprindă obiectul şi împrejurările pe care subiectul îşi întemeiază cerinţele, să expună normele legale şi argumentele, care demonstrează că prevederea contestată contravine Constituţiei, precum și legătura cauzală directă între norma contestată și argumentele invocate.
26. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, întrucât autorul invocă, în esenţă, neconstituţionalitatea unor prevederi din Codul contravenţional, determinată de o pretinsă necorelare a soluţiei legislative cuprinsă în aceste norme, o parte dintre care, de fapt, nici nu au legătură cu soluţionarea cauzei. Or, examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispoziţiile constituţionale pretins încălcate, iar nu compararea prevederilor mai multor prevederi legale între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei.
27. În acest context, Curtea observă că articolul 395 din Codul contravenţional prevede în mod expres şi limitativ competenţa instanţei de judecată, iar alineatul (1) pct.2) stabileşte competenţa instanţei de judecată de a „judeca contestaţiile împotriva hotărârilor autorităţilor competente să soluţioneze cauzele contravenţionale şi a procurorului”.
28. În acest sens, sub aspectul competenţei instanţei de judecată, din dispoziţiile articolelor 452 şi 458 alin. (1) din Codul contravenţional, Curtea constată că instanţa de judecată, judecând cauza contravenţională în şedinţă publică, oral, nemijlocit şi în contradictoriu, este obligată să determine: a) caracterul veridic al contravenţiei imputate; b) existenţa cauzelor care înlătură caracterul contravenţional al faptei; c) vinovăţia persoanei în a cărei privinţă a fost pornit procesul contravenţional; d) existenţa circumstanţelor atenuante şi/sau agravante; e) necesitatea sancţionării şi, după caz, caracterul sancţiunii contravenţionale; f) alte aspecte importante pentru soluţionarea justă a cauzei.
29. Astfel, din analiza articolelor citate mai sus, Curtea statuează că instanţa de judecată la judecarea contestaţiei împotriva hotărârilor autorităţilor competente să soluţioneze cauzele contravenţionale are obligaţia de a examina cauza contravenţională sub toate aspectele, complet şi obiectiv, cu respectarea dreptului la un proces echitabil şi la apărare.
30. Prin urmare, Curtea nu poate reţine critica de neconstituţionalitate prin raportare la art. 20 din Constituţie, care garantează oricărei persoane dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale legitime, deoarece dispoziţiile legale criticate nu îngrădesc accesul liber la justiţie al persoanelor interesate şi nu întră în contradicţie cu dreptul la un proces echitabil.
31. De asemenea, Curtea menţionează că autorul excepţiei nu a demonstrat legătura de cauzalitate a prevederilor contestate cu dispoziţiile constituţionale invocate, cuprinse la articolele 21, 23, 53 şi 54.
32. În lumina celor expuse, Curtea menționează că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este nefondată și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.
Din aceste motive, în temeiul articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin. (3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale și al pct. 28 lit. d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională
DECIDE:
1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a următoarelor prevederi din Codul contravenţional al Republicii Moldova nr. 218-XVI din
24 octombrie 2008:
- articolele 384 alineatul (1) şi 385;
- sintagma „prin decizie” din alineatul (2) al articolului 394;
- articolele 395 alineatul (1) punctul 2) şi 399;
- sintagma „se constată de poliție” din alineatul (4) al articolului 400;
- articolul 427 alineatul (2);
- sintagma „acumulate sau din materialele de investigaţie operativă” din alineatul (1) al articolului 428;
- sintagma „dacă există temeiuri de a efectua percheziţia corporală sau ridicarea” din alineatul (1) și sintagma „procesul-verbal se încheie în cazul ridicării obiectelor şi documentelor” din alineatul (6) ale articolului 429;
- sintagma „se află că a fost săvârșită” din alineatul (2) și cuvântul „se pornește” din alineatul (4) ale articolului 440;
- articolele 443 alineatul (9) şi 460-462, excepţie ridicată de avocatul Gheorghe Malic în dosarul nr.5r-268/16, pendinte la Judecătoria Centru, mun. Chișinău.
2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE Alexandru TĂNASE
Nr. 58. Chişinău, 6 septembrie 2016.