de inadmisibilitate a sesizării nr. 81g/2016 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din Regulamentul cu privire la privatizarea încăperilor nelocuibile date în locațiune, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 468 din 25 martie 2008 (privatizarea încăperilor nelocuibile)
Trimiteri: 57 legate · 10 nerezolvate · 3 fără țintăMonitorul Oficial: 4 trimiteri
Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.
Nerezolvate (10)
- punctul 3 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
- punctului 4 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
- punctul 3 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
- alin.(1) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- punctul 3 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
- lit. g) Trimitere recunoscută, fără legătură
- art. 50 alin. (3) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- art. 50 alin. (3) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- alin. (1) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
- articolului 50 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
Fără țintă (3)
Curtea Constituţională, statuând în componenţa:
Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte,
Dl Aurel BĂIEŞU,
Dl Igor DOLEA,
Dl Tudor PANȚÎRU,
Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,
cu participarea dnei Ana Florean, grefier,
Având în vedere sesizarea depusă la 14 iulie 2016,
Înregistrată la aceeaşi dată,
Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând la 6 septembrie 2016 în camera de consiliu,
Pronunţă următoarea decizie:
ÎN FAPT
1. La originea cauzei se află excepția de neconsti-tuționalitate a punctului 3 lit. g) din Regulamentul cu privire la privatizarea încăperilor nelocuibile date în locațiune, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 468 din 25 martie 2008, ridicată de avocatul Sergiu Radu în dosarul nr. 3-27/2016, aflat pe rolul Judecătoriei Strășeni.
2. Excepția de neconstituționalitate a fost depusă la Curtea Constituţională la 14 iulie 2016 de către judecătorul Dumitru Mîrzenco, în temeiul articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 9 februarie 2016, precum și al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituțională.
A. Circumstanțele litigiului principal
3. La 3 septembrie 2015, SC „Lozval Construct” SRL a solicitat Consiliului raional Strășeni crearea unei comisii de privatizare a încăperilor nelocuibile deținute în locațiune și aprobarea regulamentului de funcționare aferent.
4. Drept răspuns, președintele raionului Strășeni a menționat că instituirea unei comisii de privatizare nu este necesară, întrucât bunurile respective au fost date în locațiune, fără dreptul de a fi privatizate.
5. La 10 septembrie 2015, SC „Lozval Construct” SRL a adresat Consiliului raional Strășeni două cereri prealabile, prin care și-a reiterat intenția de a privatiza bunurile deținute în locațiune.
6. La 16 noiembrie 2015, SC „Lozval Construct” SRL a înaintat o acțiune în contenciosul administrativ împotriva Consiliului raional Strășeni, în vederea obligării acestuia de a crea comisia de privatizare și a adopta regulamentul de funcționare a acesteia.
7. În cadrul procesului, Consiliul raional Strășeni a susținut că punctul 3 din Regulament, care cuprinde lista bunurilor nepasibile de privatizare, prin Hotărârea Guvernului nr. 299 din 18 martie 2016 a fost completat cu litera g) cu următorul cuprins: „încăperile care, potrivit legislației, se transmit în locațiune fără drept de privatizare.”
8. La 17 iunie 2016, avocatul Sergiu Radu a înaintat instanței de judecată un demers cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate a punctului 4 din Hotărârea Guvernului nr. 229 din 18 martie 2016, prin care a fost completat punctul 3 din Regulament.
9. Prin încheierea din 7 iulie 2016, instanța de judecată a admis demersul și a dispus ridicarea excepției de neconstituționalitate și transmiterea sesizării în adresa Curții Constituționale.
B. Legislația pertinentă
10. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M. O., 2016, nr. 78, art. 140) sunt următoarele:
Articolul 96
Rolul [Guvernului]
„(1) Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a statului şi exercită conducerea generală a administraţiei publice.
(2) În exercitarea atribuţiilor, Guvernul se conduce de programul său de activitate, acceptat de Parlament.”
Articolul 102
Actele Guvernului
„(1) Guvernul adoptă hotărâri, ordonanţe şi dispoziţii.
(2) Hotărârile se adoptă pentru organizarea executării legilor.”
Articolul 126
Economia
„(2) Statul trebuie să asigure:
a) reglementarea activității economice și administrarea proprietății publice ce-i aparține în condițiile legii;
[…].”
Articolul 127
Proprietatea
„[…] (3) Proprietatea publică aparține statului sau unităților administrativ-teritoriale. […].”
11. Prevederile relevante ale Legii nr. 121-XVI din 4 mai 2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice (M.O., 2007, nr. 90-93, art. 401) sunt următoarele:
Articolul 6
Competenţa Guvernului în administrarea
şi deetatizarea proprietăţii publice
„(1) În domeniul administrării proprietăţii publice, de competenţa Guvernului sînt:
[…]
c) aprobarea proiectului de listă a bunurilor proprietate publică nepasibile de privatizare şi prezentarea lui în Parlament spre aprobare;
[…]
(2) În domeniul privatizării proprietăţii publice, de competenţa Guvernului sînt:
a) aprobarea listei bunurilor proprietate de stat supuse privatizării;
b) aprobarea proiectelor individuale de privatizare;
c) aprobarea actelor normative necesare executării prezentei legi;
d) supravegherea procesului de privatizare a proprietăţii publice;
d1) adoptarea hotărîrilor privind schimbul de bunuri, inclusiv acţiuni;
e) alte atribuţii stabilite prin lege.”
Articolul 13
Bunurile nepasibile de privatizare
„(1) Din bunurile nepasibile de privatizare fac parte bunurile domeniului public, patrimoniul persoanelor juridice de drept public, precum şi:
a) obiectivele care asigură capacitatea de apărare şi securitatea statului, ordinea publică;
b) obiectivele care fac parte din patrimoniul cultural naţional, înscrise în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, cu excepţia celor stabilite de lege;
c) valorile materiale incluse în rezervele de stat şi în rezervele de mobilizare;
d) obiectivele a căror activitate constituie monopolul statului;
e) bogăţiile de orice natură ale subsolului, spaţiul aerian, apele şi pădurile folosite în interes public, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental;
f) terenurile din fondul apelor, inclusiv terenurile de sub apele folosite în interes public, fondul forestier, fîşiile forestiere de protecţie a apelor şi cele din zonele sanitare, terenurile expuse riscului de alunecări;
g) căile de comunicaţie, pasajele subterane pentru pietoni;
h) oenotecile care, potrivit legislaţiei în vigoare, fac parte din patrimoniul cultural naţional;
h1) publicaţiile periodice “Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, monitoarele oficiale ale raioanelor, ale municipiilor şi monitorul unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, precum şi publicaţiile periodice publice incluse în lista bunurilor nepasibile de privatizare;
i) alte bunuri care, potrivit legislaţiei, fac obiectul exclusiv al proprietăţii statului sau al proprietăţii unităţilor administrativ-teritoriale.
(2) Deopotrivă cu cele indicate la alin.(1), sînt nepasibile de privatizare:
a) întreprinderile de stat care efectuează înregistrarea de stat a întreprinderilor şi a bunurilor, certificarea mărfurilor şi a tehnicii, alte întreprinderi de stat care îndeplinesc, în exclusivitate sau în parte, funcţii auxiliare ale statului;
b) întreprinderile de stat /municipale care exploatează drumurile auto, bunurile transportului feroviar, aviatic, fluvial şi prin conducte, alte întreprinderi din infrastructura socială şi/sau economică de uz sau de interes naţional ori local;
c) întreprinderile de stat/municipale care editează publicaţii periodice.
(3) Proiectul de listă a bunurilor nepasibile de privatizare se elaborează de organul abilitat, în baza propunerilor făcute de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale.
(4) După generalizarea propunerilor privind includerea în lista bunurilor nepasibile de privatizare, organul abilitat prezintă Guvernului proiectul de listă, care, după aprobare, se prezintă Parlamentului. Lista bunurilor nepasibile de privatizare poate fi modificată, după caz.
[…].”
Articolul 22
Obiectul privatizării
„(1) Obiect al privatizării pot fi următoarele bunuri proprietate publică:
a) pachetele de acţiuni;
b) părţile sociale;
c) încăperile nelocuibile, inclusiv cele date în locaţiune, cu excepţia celor nominalizate la art. 50 alin. (3);
d) construcţiile nefinalizate;
d1) întreprinderile de stat/municipale, ca complexe patrimoniale unice;
e) bunurile imobile, mobile şi complexele de bunuri;
f) terenurile aferente bunurilor care se privatizează sau bunurilor private, inclusiv terenurile pentru construcţii, cu excepţia celor nominalizate la art.53 alin.(5).
[…].”
Articolul 50
Privatizarea încăperilor nelocuibile
„1) Încăperile nelocuibile proprietate publică date în locaţiune se privatizează în modul stabilit de Guvern.
[…]
(3) Nu sînt pasibile de privatizare:
a) încăperile nelocuibile din clădirile în care sînt amplasate autorităţi publice, întreprinderi, organizaţii şi instituţii de stat/municipale (cu excepţia subsolurilor ori parterului acestor clădiri, în cazul în care au fost prevăzute în documentele de proiectare sau de inventariere tehnică pentru amplasarea bunurilor de menire socială, şi a încăperilor din subsoluri, etaje tehnice în care nu sînt amplasate noduri ale reţelelor inginereşti);
b) bunurile imobile care constituie patrimoniu cultural naţional, cu excepţia celor permise pentru vînzare/cumpărare în conformitate cu legislaţia;
c) bunurile imobile în a căror privinţă sînt adoptate decizii de demolare în conformitate cu planul general de dezvoltare a localităţii;
d) încăperile amplasate pe traseele reţelelor inginereşti, în pasajele subterane pentru pietoni şi în alte locuri de uz comun;
e) încăperile în care sînt amplasate noduri ale reţelelor inginereşti;
f) încăperile al căror cost a fost inclus în costul unor alte bunuri care se privatizează.”
12. Prevederile relevante ale Regulamentului cu privire la privatizarea încăperilor nelocuibile date în locaţiune, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 468 din 25 martie 2008 (M.O., 2008, nr. 66-68, art. 442), sunt următoarele:
„3. Nu sînt pasibile de privatizare:
a) încăperile nelocuibile din clădirile în care sînt amplasate autorităţi publice, întreprinderi, organizaţii şi instituţii de stat/municipale (cu excepţia subsolurilor ori parterului acestor clădiri, în cazul în care au fost prevăzute în documentele de proiectare sau de inventariere tehnică pentru amplasarea bunurilor de menire socială şi a încăperilor din subsoluri, etaje tehnice în care nu sînt amplasate noduri ale reţelelor inginereşti);
b) bunurile imobile care constituie patrimoniu cultural naţional, cu excepţia celor stabilite de lege;
c) bunurile imobile în a căror privinţă sînt adoptate decizii de demolare în conformitate cu planul general de dezvoltare a localităţii;
d) încăperile amplasate pe traseele reţelelor inginereşti, în pasajele subterane pentru pietoni şi în alte locuri de uz comun;
e) încăperile în care sînt amplasate noduri ale reţelelor inginereşti;
f) încăperile al căror cost a fost inclus în costul altor bunuri care se privatizează;
g) încăperile care, conform legislaţiei, se transmit în locaţiune fără drept de privatizare.”
13. Prevederile relevante ale Hotărârii de Guvern nr. 299 din 18 martie 2016 cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în unele hotărâri ale Guvernului (M.O., 2016, nr. 69-77, art. 351) sunt următoarele:
„4. Hotărârea Guvernului nr. 468 din 25 martie 2008 „Cu privire la privatizarea încăperilor nelocuibile date în locaţiune” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 66-68, art.442) se modifică şi se completează după cum urmează:
[…]
b) în Regulament:
1) la punctul 3:
se completează cu litera g) cu următorul cuprins:
„g) încăperile care, conform legislaţiei, se transmit în locaţiune fără drept de privatizare”;
[...].”
ÎN DREPT
A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate
14. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul susține că introducerea literei g) în punctul 3 din Regulament prin Hotărârea Guvernului nr. 299 din 18 martie 2016 constituie o încălcare a art. 50 din Legea nr. 121-XVI din 4 mai 2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice.
15. Autorul menționează că, în lipsa existenței normei instituite prin lit. g) în Legea privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, Guvernul nu este în drept să extindă cadrul legal instituit de legiuitor.
16. Potrivit autorului excepţiei, prevederile contestate încalcă articolele 66, 72, 96 și 102 alin. (2) din Constituţie.
B. Aprecierea Curţii
17. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.
18. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității hotărârilor și ordonanțelor Guvernului ține de competența Curții Constituționale.
19. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, fiind ridicată de către avocatul Sergiu Radu în dosarul nr. 3-27/2016, care se află pe rolul Judecătoriei Strășeni, este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 9 februarie 2016.
20. Curtea reiterează că prerogativa de a soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate, cu care a fost învestită prin articolul 135 alin. (1) lit. g) din Constituţie, presupune stabilirea corelaţiei dintre normele legislative şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia şi de pertinenţa prevederilor contestate pentru soluţionarea litigiului principal în instanţele de judecată.
21. Curtea constată că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie interdicția privatizării încăperilor nelocuibile, care pot fi transmise doar în locațiune.
22. Curtea relevă că obiectul excepției vizează, în esență, prevederile punctului 3 litera g) din Regulamentul cu privire la privatizarea încăperilor nelocuibile date în locaţiune, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 468 din 25 martie 2008, prin care se completează lista bunurilor nepasibile de privatizare, în corelație cu normele cuprinse în Legea nr. 121 din 4 mai 2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice.
23. Din conținutul sesizării, Curtea observă că autorul acesteia a pretins că prin includerea literei g) în Regulament prin Hotărârea Guvernului nr. 299 din 18 martie 2016 Guvernul a depășit limitele de reglementare atribuite de legislativ.
24. Curtea reține că, în conformitate cu principiile separației și colaborării puterilor în stat, Guvernul, potrivit art. 102 alin. (2) din Constituție, adoptă hotărâri în vederea executării legilor, care nu trebuie să contravină prevederilor acestora sau să le depăşească.
25. Curtea menționează că, prin Hotărârea nr. 468 din 25 martie 2008, Guvernul a aprobat Regulamentul cu privire la privatizarea încăperilor nelocuibile date în locaţiune.
26. Potrivit preambulului la Hotărârea nr. 468 din 25 martie 2008, Guvernul a aprobat Regulamentul în vederea realizării Legii nr. 121-XVI din 4 mai 2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice.
27. Curtea reține că, potrivit art. 22 alin. (1) lit. c) din lege, încăperile nelocuibile, inclusiv cele date în locațiune, pot constitui obiect al privatizării, cu excepțiile specificate la art. 50 alin. (3). Prin urmare, Curtea observă că norma enunțată nu stabilește în exclusivitate privatizarea încăperilor nelocuibile, ci doar posibilitatea acestora de a fi privatizate.
28. La rândul său, art. 50 alin. (3) din lege stabilește în mod expres lista încăperilor nelocuibile care nu sunt pasibile de privatizare. În același timp, alin. (1) al articolului 50 din lege atribuie în sarcina Guvernului reglementarea modului de privatizare a încăperilor nelocuibile date în locațiune.
29. Curtea menționează că norma contestată stabilește că nu sunt pasibile de privatizare „încăperile care, conform legislației, se transmit în locațiune fără drept de privatizare”.
30. Astfel, analizând în ansamblu prevederile legii menționate supra și litera g) din Regulament, Curtea constată că dispozițiile prevăzute la litera g) nu constituie o normă primară care ar contraveni dispozițiilor prevăzute de lege. Or, litera g) din Regulament nu instituie o altă categorie de bunuri nepasibile de privatizare, aceasta având un caracter generic.
31. Curtea observă că Guvernul a utilizat sintagma „conform legislației”, de aici rezultă că norma contestată va fi aplicabilă doar în cazul coroborării acesteia cu o normă expres prevăzută de lege.
32. Ţinând cont de cele menţionate, Curtea constată că argumentele invocate de autorul excepției nu constituie o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci vizează o chestiune de aplicare a legii în ansamblul ei, ceea ce intră în competența instanței judecătorești, și nu a Curții Constituționale.
33. Drept consecință, Curtea reține că sesizarea nu întrunește condițiile de admisibilitate pentru exercitarea controlului constituționalității și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.
Din aceste motive, în temeiul articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin. (3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale și pct. 28 lit. d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională
DECIDE:
1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a punctului 3 lit. g) din Regulamentul cu privire la privatizarea încăperilor nelocuibile date în locațiune, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 468 din 25 martie 2008, ridicată de avocatul Sergiu Radu în dosarul nr. 3-27/2016, pendinte la Judecătoria Strășeni.
2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE Alexandru TĂNASE
Nr. 53. Chişinău, 6 septembrie 2016.