de inadmisibilitate a sesizării nr. 94a/2016 privind controlul constituționalității Hotărîrii Parlamentului nr. 55 din 1 aprilie 2016 cu privire la stabilirea datei alegerii Președintelui Republicii Moldova și a Legii nr. 147 din 15 iulie 2016 cu privire la modificarea și completarea Codului electoral (stabilirea datei alegerii Președintelui Republicii Moldova)

În vigoare din 05.08.2016
DECIZIE nr. 47 din 05.08.2016 · CURTEA CONSTITUȚIONALĂ · publicat 23.09.2016
pe legis.md
Trimiteri: 132 legate · 4 nerezolvateMonitorul Oficial: 2 trimiteri

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Nerezolvate (4)
  • Hotărîrii nr. 55 Trimitere recunoscută: actul citat nu are dată sau an, nu poate fi identificat
  • Hotărîrea nr. 7 Trimitere recunoscută: actul citat nu are dată sau an, nu poate fi identificat
  • alineatului (2) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • articolului 72 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat

Curtea Constituţională, statuînd în componenţa:

Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Victor POPA,

Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dnei Eugenia Mîța, grefier,

Avînd în vedere sesizarea depusă la 1 august 2016,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinînd admisibilitatea sesizării menționate,

Avînd în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberînd la 5 august 2016 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La 1 august 2016, dnii Vladimir Țurcan, Adrian Lebedinschi, Vlad Bătrîncea, Vasile Bolea, Grigore Novac, deputați în Parlamentul Republicii Moldova, au adresat Curţii Constituţionale o sesizare, prin care solicită controlul constituţionalităţii Hotărîrii Parlamentului nr. 55 din 1 aprilie 2016 cu privire la stabilirea datei alegerii Președintelui Republicii Moldova, a Hotărîrii nr. 206 din 29 iulie 2016 pentru modificarea Hotărîrii nr. 55 și a Legii nr. 147 din 15 iulie 2016 cu privire la modificarea și completarea Codului electoral.

2. Totodată, Curtea reţine că, potrivit normelor de tehnică legislativă, dispoziţiile de modificare şi completare a unui act legislativ se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificîndu-se cu acesta. În context, Hotărîrea Parlamentului nr. 206 din 29 iulie 2016, prin care au fost operate modificări la Hotărîrea nr. 55 din 1 aprilie 2016, urmează a fi raportată la aceasta din urmă.

Motivele sesizării

3. Motivele sesizării, expuse de autorii acesteia, pot fi rezumate după cum urmează.

4. La 4 martie 2016, Curtea Constituțională a pronunțat Hotărîrea nr. 7, prin care a declarat neconstituționale unele prevederi ale Legii nr. 1115 din 5 iulie 2000 cu privire la modificarea și completarea Constituției, în partea ce ține de alegerea Președintelui Republicii Moldova, și a revigorat normele constituționale potrivit cărora Președintele este ales de către cetățeni prin vot direct. La fel, prin această hotărîre, Curtea a declarat neconstituțională Legea nr. 1227-XIV din 21 septembrie 2000 pentru modificarea Codului electoral, cu revigorarea prevederilor care au făcut obiectul abrogării.

5. În vederea executării acestei hotărîri, la 18 martie 2016 Parlamentul a creat un grup de lucru pentru elaborarea cadrului legal privind alegerea Președintelui prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

6. La 1 aprilie 2016, Parlamentul a adoptat Hotărîrea nr. 55, prin care a stabilit alegerea Președintelui Republicii Moldova pentru 30 octombrie 2016. Respectiva hotărîre urma să intre în vigoare la data de 30 iulie 2016.

7. La 15 iulie 2016, Parlamentul a adoptat Legea nr. 147 cu privire la modificarea și completarea Codului electoral, iar la 29 iulie 2016 a operat modificări în Hotărîrea nr. 55, substituind data intrării în vigoare de 30 iulie 2016 cu data de 31 august 2016.

8. Autorii sesizării consideră că prin Hotărîrea Parlamentului nr. 55 din 1 aprilie 2016 se obstrucționează procedura de alegere a Președintelui Republicii Moldova, fapt contrar articolelor 23, 38, 76, 78, 79 și 80 din Constituție. De asemenea, autorii pretind încălcarea procedurii de adoptare a Legii nr. 147 cu privire la modificarea și completarea Codului electoral.

B. Legislaţia pertinentă

9. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr. 78, art. 140) sunt următoarele:

Articolul 60

Parlamentul, organ reprezentativ suprem şi legislativ „(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului.

[…]”

Articolul 72 Categorii de legi

„(1) Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare.

(2) Legile constituţionale sînt cele de revizuire a Constituţiei.

(3) Prin lege organică se reglementează:

a) sistemul electoral;

[…]”

Articolul 78 Alegerea Preşedintelui

„(1) Preşedintele Republicii Moldova este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.

(2) Poate fi ales Preşedinte al Republicii Moldova cetăţeanul cu drept de vot care are 40 de ani împliniţi, a locuit sau locuieşte permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puţin de 10 ani şi posedă limba de stat.

(3) Este declarat ales candidatul care a întrunit cel puțin jumătate din voturile alegătorilor ce au participat la alegeri.

(4) În cazul în care nici unul dintre candidați nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi, cu condiția că numărul acestora e mai mare decît numărul voturilor exprimate împotriva candidatului.

(6) Procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova este stabilită prin lege organică.”

Articolul 80 Durata mandatului

„(1) Mandatul Preşedintelui Republicii Moldova durează 4 ani şi se exercită de la data depunerii jurămîntului.

(2) Preşedintele Republicii Moldova îşi exercită mandatul pînă la depunerea jurămîntului de către Preşedintele nou-ales.

(3) Mandatul Preşedintelui Republicii Moldova poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.

(4) Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova decît pentru cel mult două mandate consecutive.”

10. Prevederile relevante ale Codului electoral nr. 1381-XIII din 21 noiembrie 1997 (M.O., 1997, nr. 81, art. 667) sunt următoarele:

Articolul 98

Stabilirea datei alegerilor

„(1) Alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova se vor desfășura cu cel puţin 30 de zile şi cel mult 60 de zile înainte de expirarea mandatului preşedintelui în funcție.

(2) În caz de vacanţă a funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova (în cazul demisiei, demiterii, imposibilității definitive de a exercita atribuţiile sau al decesului), data alegerilor se stabilește în termen de 2 luni din ziua în care a intervenit vacanţa.

(3) Parlamentul stabileşte data alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova cu cel puţin 60 de zile înainte de ziua alegerilor.”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorilor sesizării

11. În opinia autorilor sesizării, stabilirea datei alegerii Președintelui Republicii Moldova pentru 30 octombrie 2016 contravine prevederilor legale.

12. Potrivit acestora, termenul constituțional al mandatului Președintelui este de 4 ani, urmînd a fi exercitat de la data depunerii jurămîntului pînă la data depunerii jurămîntului de Președintele nou-ales. În condiții obișnuite, alegerea Președintelui trebuie să aibă loc în interiorul termenului de 4 ani.

13. Ținînd cont de Hotărîrea Curții Constituționale nr. 7 din 4 martie 2016 și de faptul că mandatul actualului Președinte a expirat la 23 martie 2016, autorii menționează imposibilitatea organizării alegerilor prezidențiale în interiorul termenului de 4 ani. În aceste circumstanțe, autorii consideră că urma să se aplice, prin analogie, prevederile articolului 90 alin. (4) din Constituție, astfel încît alegerile să fie organizate în cel mult 2 luni de la expirarea mandatului, adică pînă la data de 23 mai 2016.

14. În același timp, potrivit autorilor, avînd în vedere faptul că prin Hotărîrea Curții Constituționale au fost revigorate prevederile Codului electoral privind alegerea Președintelui de către popor, Parlamentul trebuia să fixeze data alegerilor ținînd cont de termenul de 45 de zile, specificat în art. 98 alin. (1) din Codul electoral, termen care a început a curge din ziua pronunțării hotărîrii Curții.

15. La fel, în sesizare se contestă și termenul la care urmează să intre în vigoare Hotărîrea Parlamentului nr. 55 din 1 aprilie 2016 cu privire la stabilirea datei alegerii Președintelui Republicii Moldova.

16. Autorii sesizării contestă de asemenea procedura de adoptare a Legii nr. 147 cu privire la modificarea și completarea Codului electoral, și anume votarea acesteia în a treia lectură fără ca deputații să fie informați în timp util.

17. Autorii sesizării consideră că Hotărîrea Parlamentului nr. 55 din 1 aprilie 2016 și amendamentele operate la aceasta, precum și Legea nr. 147 cu privire la modificarea și completarea Codului electoral contravin articolelor 23, 38, 76, 78, 79 și 80 din Constituție.

18. Adițional, în sesizare se solicită și explicarea modului de executare a prevederilor din dispozitivul Hotărîrii Curții Constituționale nr. 7 din 4 martie 2016, potrivit cărora „Parlamentul va adopta neîntîrziat legislația privind alegerea Președintelui prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat”, precum și în ce termen urmează să se desfășoare alegerile prezidențiale.

B. Aprecierea Curţii

19. Examinînd sesizarea sub aspectul admisibilităţii, Curtea reţine că, în temeiul articolelor 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie, 4 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 4 alin. (1) lit. a) din Codul jurisdicţiei constituţionale, sesizarea privind controlul constituţionalităţii legilor şi hotărîrilor Parlamentului ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

20. Curtea menționează că articolele 25 lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin. (1) lit. g) din Codul jurisdicţiei constituţionale abilitează deputatul cu dreptul de a sesiza Curtea Constituţională.

21. Curtea subliniază că prerogativa cu care a fost învestită prin articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie presupune stabilirea conformității normelor contestate cu textul Constituţiei, ţinînd cont de principiul supremaţiei acesteia.

22. Curtea reține că autorii sesizării contestă, în esență, data desfășurării alegerilor prezidențiale, invocînd încălcarea articolelor 23, 38, 76, 78, 79 și 80 din Constituție.

23. Curtea menționează că prin Hotărîrea nr. 7 din 4 martie 2016 a declarat neconstituţionale prevederile Legii nr. 1115-XIV din 5 iulie 2000 cu privire la modificarea și completarea Constituției referitoare la modul de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova de către Parlament cu votul a 3/5 din numărul deputaţilor şi a revigorat prevederile constituţionale privind alegerea Preşedintelui prin vot direct, secret şi liber exprimat, în redacţia anterioară modificărilor operate neconstituţional. De asemenea, pentru evitarea vidului legislativ, Curtea a revigorat prevederile Codului electoral privind procedura de alegere a Preşedintelui prin vot direct de către cetăţeni.

24. În vederea executării hotărîrii menţionate și pentru a asigura un cadru legislativ uniform, Curtea a stabilit în dispozitivul acesteia că Parlamentul va adopta neîntîrziat legislația privind alegerea Președintelui prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

25. Curtea reține că, potrivit articolului 80 alin. (1) din Constituţie, mandatul Preşedintelui Republicii Moldova durează 4 ani şi se exercită de la data depunerii jurămîntului. Astfel, mandatul Președintelui Republicii Moldova, ales prin votul Parlamentului exprimat la 16 martie 2012, a expirat la 23 martie 2016.

26. În același timp, Curtea menționează că, potrivit prevederilor articolului 80 alin. (2) din Constituţie, Preşedintele Republicii Moldova îşi exercită mandatul pînă la depunerea jurămîntului de către Preşedintele nou-ales.

27. În Hotărîrea nr. 43 din 14 decembrie 2000, Curtea a constatat că:

„Supunînd normele constituţionale din art. 80 alin. (1) şi (2) interpretării logico-gramaticale, Curtea relevă că aceste norme au semnificaţia prelungirii mandatului Preşedintelui republicii după expirarea termenului de 4 ani. Alineatul (1) al articolului 80 stabileşte durata mandatului de 4 ani, dispoziţiile alineatului (2) din acelaşi articol induc ideea că ele se referă la perioada ce excede termenului de 4 ani al mandatului.”

28. Prin Hotărîrea nr. 43 din 14 decembrie 2000, Curtea a statuat că în cazul apariţiei vacanţei funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova în condiţiile art. 90 alin. (1) din Constituţie în legătură cu expirarea duratei mandatului, prevăzute la art. 80 alin. (1) din Constituţie, Preşedintele Republicii Moldova îşi exercită mandatul, potrivit art. 80 alin. (2) din Constituţie, pînă la depunerea jurămîntului de către Preşedintele nou-ales. Interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova survine doar în caz de vacanţă a funcţiei în urma demisiei sau demiterii Preşedintelui, a imposibilității temporare sau definitive de a-şi exercita atribuţiile sau a decesului și se asigură în conformitate cu art. 91 din Constituţie (în ordine, de Președintele Parlamentului sau de Primul-ministru).

29. Curtea constată că la 1 aprilie 2016, prin Hotărîrea nr. 55, Parlamentul a stabilit data alegerii Preşedintelui Republicii Moldova pentru 30 octombrie 2016.

30. Curtea menţionează că, potrivit articolului 60 din Constituţie, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului. Fiind unica autoritate legislativă a statului, în temeiul articolului 72 din Legea Fundamentală, de competenţa Parlamentului ţine inclusiv reglementarea sistemului electoral, care cuprinde alegerile parlamentare, prezidenţiale, precum şi referendumurile.

31. Prin urmare, Curtea subliniază rolul și prerogativa exclusivă a legislativului de a stabili data alegerilor prezidenţiale. De altfel, în conformitate cu alin. (6) al art. 78 din Constituţie, Parlamentul are deplina putere de a reglementa această problemă, respectînd principiile constituţionale.

32. Totodată, Curtea menționează că, în vederea executării Hotărîrii Curții Constituționale nr. 7 din 4 martie 2016, Parlamentul, prin Legea nr. 147 din 15 iulie 2016, a operat modificările de rigoare la Codul electoral, modificări care au fost supuse expertizei Comisiei de la Veneția.

33. În același timp, examinînd sesizarea, Curtea constată că aceasta nu conține nici o poziție certă a autorilor privind data la care urma să se desfășoare scrutinul prezidențial. Curtea constată, în sesizare, doar elucidarea unor circumstanțe de fapt și lipsa unei legături de cauzalitate între problema privind data alegerilor prezidențiale și domeniile de reglementare cuprinse la articolele 23, 38, 76, 78, 79 și 80 din Constituție.

34. În contextul faptului că în sesizare sunt reflectate numai circumstanţele de fapt, Curtea reiterează prevederile art. 31 alin. (3) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi art. 4 alin. (3) din Codul jurisdicţiei constituţionale, potrivit cărora Curtea Constituţională examinează în exclusivitate probleme de drept.

35. Curtea reamintește că o prevedere legală poate constitui obiect al jurisdicției constituționale doar în cazul în care normele constituționale invocate au incidență asupra normelor contestate.

36. De asemenea, cu referire la alegația privind votarea Legii nr. 147 cu privire la modificarea și completarea Codului electoral în lectura a treia fără informarea din timp a deputaților, Curtea constată că problema invocată ține de organizarea lucrărilor legislativului, care excede domeniului jurisdicției constituționale. În jurisprudența sa constantă, Curtea a reținut că, în temeiul principiului autonomiei regulamentare, prevăzut de art.64 alin.(1) din Constituţie, Parlamentul are dreptul de a dispune cu privire la propria organizare şi procedurile de desfăşurare a lucrărilor parlamentare.

37. Adițional, în partea ce ține de explicarea modului de executare a Hotărîrii Curţii Constituţionale nr. 7 din
4 martie 2016, și anume care sunt procedurile de urmat, termenele de desfășurare a alegerilor prezidențiale, Curtea menționează că aceste aspecte exced obiectului hotărîrii menţionate. În același timp, Curtea reiterează că, în temeiul articolului 78 alin. (6) din Constituţie, procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova este stabilită prin lege organică.

38. În concluzie, Curtea reține că, în lipsa incidenţei normelor constituţionale asupra prevederilor contestate, sesizarea nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în temeiul articolelor 26 alin. (1) și 31 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin. (1) şi (3), 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale și pct. 28 lit. d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

D E C I D E:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind controlul constituționalității Hotărîrii Parlamentului nr.55 din 1 aprilie 2016 cu privire la stabilirea datei alegerii Președintelui Republicii Moldova și a Legii nr. 147 din 15 iulie 2016 cu privire la modificarea și completarea Codului electoral nr. 1381-XIII din 21 noiembrie 1997.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Preşedintele Curţii Constituţionale Alexandru TĂNASE

Nr. 47. Chişinău, 5 august 2016.