de inadmisibilitate a sesizării nr. 62g/2016 privind excepția de neconstituționalitate a articolului 60 alin. (9) din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului (eliberarea din serviciu a polițistului ales într-o funcție electivă)

În vigoare din 14.06.2016
DECIZIE nr. 37 din 14.06.2016 · CURTEA CONSTITUȚIONALĂ · publicat 07.10.2016
pe legis.md
Trimiteri: 86 legate · 3 nerezolvate · 2 fără țintăMonitorul Oficial: 2 trimiteri

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Nerezolvate (3)
  • articolului 16 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • articolul 16 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • articolul 54 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
Fără țintă (2)
  • alineatului (2) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • articolele 20-24 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dl Tudor PANȚÎRU,

Dl Victor POPA, judecători,

cu participarea dnei Eugenia Mîța, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 24 mai 2016,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 14 iunie 2016 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolului 60 alin. (9) din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului, ridicată de avocatul Nicolae Fală în dosarul nr. 3-1292/15, pendinte la Judecătoria Centru, mun. Chişinău.

2. Sesizarea a fost depusă la Curtea Constituţională la 24 mai 2016 de către judecătorul Nicolae Corcea din cadrul Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, în temeiul articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 9 februarie 2016.

A. Circumstanțele cauzei

3. La 28 iunie 2015, în urma alegerilor locale generale, S.A. a fost ales în funcția de primar al orașului Ialoveni.

4. Ca urmare, la 16 iulie 2015, S.A. a fost eliberat din funcția de șef-adjunct al Inspectoratului de poliție Ialoveni al Inspectoratului General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne, în temeiul nerespectării restricțiilor și interdicțiilor pentru funcția de polițist.

5. La 14 august 2015, S.A. a depus la Judecătoria Centru, mun. Chișinău, o cerere de chemare în judecată, solicitând anularea ordinului de eliberare din funcție și restabilirea sa în funcția de șef-adjunct al Inspectoratului de poliție Ialoveni IGP al MAI.

6. În cadrul examinării cauzei, în ședința de judecată din 28 aprilie 2016, avocatul său, Nicolae Fală, a ridicat excepţia de neconstituționalitate a articolului 60 alin. (9) din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului și a solicitat remiterea sesizării Curții Constituționale.

7. Printr-o încheiere din aceeași dată instanţa de judecată a dispus transmiterea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate Curţii Constituţionale pentru soluţionare.

B. Legislaţia pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr. 78, art.140) sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

„[...]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sînt garantate.”

Articolul 15

Universalitatea

„Cetăţenii Republicii Moldova beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea.”

Articolul 16

Egalitatea

„(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sînt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.”

Articolul 38

Dreptul de vot şi dreptul de a fi ales

„(1) Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

(2) Cetăţenii Republicii Moldova au drept de vot de la vîrsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv, excepţie făcînd cei puşi sub interdicţie în modul stabilit de lege.

(3) Dreptul de a fi aleşi le este garantat cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condiţiile legii.”

Articolul 39

Dreptul la administrare

„(1) Cetăţenii Republicii Moldova au dreptul de a participa la administrarea treburilor publice nemijlocit, precum şi prin reprezentanţii lor.

(2) Oricărui cetăţean i se asigură, potrivit legii, accesul la o funcţie publică.”

Articolul 43

Dreptul la muncă şi la protecţia muncii

„(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia împotriva şomajului.

(2) Salariaţii au dreptul la protecţia muncii. Măsurile de protecţie privesc securitatea şi igiena muncii, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repaosul săptămînal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii grele, precum şi alte situaţii specifice.

(3) Durata săptămânii de muncă este de cel mult 40 de ore.

(4) Dreptul la negocieri în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sînt garantate.”

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi

sau al unor libertăţi

„(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrîngerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii.”

9. Prevederile relevante ale Legii nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului (M.O., 2013, nr. 42-47, art.145) sunt următoarele:

Articolul 60

Dreptul la protecţie din partea statului

„[...]

(9) Poliţistul, indiferent de gradul special şi de funcţia deţinută, are dreptul să fie ales într-o funcţie electivă. Odată cu înregistrarea în calitate de candidat, poliţistul este suspendat din funcţie pentru perioada campaniei electorale. În cazul alegerii în funcţie electivă, poliţistul este eliberat din serviciu, dacă legislaţia nu stabileşte altfel.”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

10. În motivarea excepției autorul susține că dispozițiile art. 60 alin. (9) din Legea cu privire la activitatea poliţiei şi statutul poliţistului încalcă dreptul la muncă și dreptul de a fi ales într-o funcție publică, garantate de articolul 43 și, respectiv, articolul 38 din Constituție.

11. De asemenea, autorul menționează că legiuitorul a instituit soluții diferite referitor la alegerea unui funcționar public, inclusiv cu statut special, într-o funcție electivă, invocând, în acest sens, prevederile art. 78 alin. (1) lit. d) din Codul muncii și art. 52 lit. a) din Legea nr. 158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.

12. Adițional, autorul susține că nu este respectat raportul de proporționalitate între necesitatea eliberării sale din funcția de polițist și scopul legitim urmărit, încălcându-se astfel art. 54 din Constituție.

13. În final, autorul excepției susține că textul „În cazul alegerii în funcţie electivă, poliţistul este eliberat din serviciu, dacă legislaţia nu stabileşte altfel.” din alin. (9) al articolului 60 din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului contravine articolelor 1 alin. (3), 15, 16, 38, 39, 43 și 54 din Constituție.

B. Aprecierea Curţii

14. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reține următoarele.

15. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în speţă a Legii nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului, ține de competența Curții Constituționale.

16. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, fiind ridicată de către avocatul Nicolae Fală în dosarul nr. 3-1292/15, este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 9 februarie 2016.

17. Curtea reține că prerogativa de a soluționa excepțiile de neconstituționalitate cu care a fost învestită prin articolul 135 alin. (1) lit. g) din Constituţie presupune stabilirea corelaţiei dintre normele/actele contestate şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia şi de pertinenţa prevederilor contestate pentru soluţionarea litigiului principal în instanţele de judecată.

18. În speță, Curtea reține că autorul excepției invocă faptul că articolul 60 alin. (9) din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012, în partea ce ţine de eliberarea din serviciu a poliţistului în cazul alegerii într-o funcţie electivă, încalcă prevederile articolelor 1 alin. (3), 15, 16, 38, 39, 43 și 54 din Constituție.

19. În acest sens, Curtea subliniază că, potrivit articolului 24 alin. (2) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolului 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale, sesizarea trebuie să fie motivată și să cuprindă obiectul şi împrejurările pe care subiectul îşi întemeiază cerinţele.

20. Astfel, cu referire la pretinsa încălcare a articolului 16 combinat cu articolul 43 din Constituție, Curtea subliniază că principiul egalităţii nu trebuie confundat cu principiul uniformităţii, ultimul implicând un tratament juridic egal pentru toate cazurile şi toate situaţiile.

21. Curtea observă că, potrivit art. 31 alin. (3) din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012, poliţistul este funcţionar public cu statut special, căruia i se acordă grade speciale şi este subiect al unor raporturi de serviciu care iau naştere, se execută şi încetează în condiţii speciale.

22. În considerarea acestor prevederi legale, Curtea menționează că statutul juridic al polițistului cunoaşte elemente derogatorii de la dispoziţiile generale care reglementează raporturile de muncă, respectiv Codul muncii.

23. În aceste circumstanțe, Curtea menționează că articolul 16 combinat cu articolul 43 din Constituție nu este incident prezentei cauze. Or, tratamentul diferenţiat al unor categorii de salariați nu constituie discriminare dacă acestea nu se află în situaţii egale. În speță, poliţiştii, având un statut special, cu drepturi şi obligaţii specifice statutului consacrat prin lege, nu se află în situaţii identice cu alte categorii de salariați. Egalitatea între cetăţeni presupune un tratament egal în situaţii egale, situaţiilor diferite trebuie să le corespundă un tratament diferit, egalitatea neputând fi asimilată, așa cum s-a menționat, uniformizării.

24. Totodată, Curtea menționează că şi prevederile articolului 43 din Constituție nu au incidență în prezenta cauză, or, prevederile constituţionale referitoare la dreptul la muncă și la protecția acesteia asigură oricărei persoane posibilitatea de a exercita profesia sau meseria pe care o doreşte, în anumite condiţii stabilite de legiuitor, dar nu vizează obligaţia statului de a garanta accesul tuturor persoanelor la toate profesiile.

25. În ceea ce privește invocarea încălcării articolelor 1 alin. (3) şi 15 din Constituţie, în jurisprudenţa sa constantă Curtea a reţinut că aceste articole comportă un caracter generic şi constituie imperative de ordin general-obligatoriu, care stau la baza oricăror reglementări şi nu pot constitui repere individuale şi separate.

26. De asemenea, prevederile constituționale cuprinse la articolul 54 nu au o semnificație autonomă și urmează a fi aplicate în combinație cu normele constituționale care garantează un drept fundamental.

27. În același timp, Curtea nu poate reține critica textului legii în raport cu dispozițiile articolelor 38 și 39 din Constituție, care garantează dreptul la vot și dreptul de a fi ales, precum și dreptul la administrare, întrucât autorul excepției de neconstituționalitate și-a exercitat liber dreptul de a fi ales, ca urmare a exprimării votului electoratului având, deopotrivă, și opțiunea de a accede la o funcție electivă.

28. În ceea ce priveşte argumentarea prevederilor criticate prin invocarea unor texte de lege - art. 78 alin. (1) lit. d) din Codul muncii sau art. 52 lit. a) din Legea nr. 158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public -, Curtea reaminteşte că examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispoziţiile constituționale, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele şi nici coroborarea sau posibilele contradicţii din legislaţia internă.

29. Curtea menționează că, potrivit art. 60 alin. (1), art. 66 lit. a) şi art. 72 alin. (1) din Constituţie, Parlamentul este unica autoritate legislativă a statului, o atribuţie de bază a căruia o constituie adoptarea legilor. În acest sens, Curtea relevă că este dreptul exclusiv al legiuitorului de a stabili condiţiile de accedere într-o funcție electivă.

30. În lumina celor expuse, Curtea menționează că sesizarea excede domeniului justiției constituționale și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în temeiul articolului 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor

61 alin. (3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale și pct.28 lit. d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a articolului 60 alin. (9) din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, ridicată de avocatul Nicolae Fală în dosarul nr. 3-1292/15, pendinte la Judecătoria Centru, mun. Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE Alexandru TĂNASE

Nr. 37. Chişinău, 14 iunie 2016.