privind sistarea procesului pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi din Legea nr.491-XIV din 9 iulie 1999 "Privind finanţele publice locale"* în redacţia Legii nr.298-XV din 22 iunie 2001 "Pentru modificarea şi completarea unor acte legislative"

În vigoare din 27.05.2003
DECIZIE nr. 3 din 27.05.2003 · CURTEA CONSTITUȚIONALĂ · publicat 06.06.2003
pe legis.md
Trimiteri: 65 legate · 12 nerezolvate · 4 fără țintăMonitorul Oficial: 2 trimiteri

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Nerezolvate (12)
Fără țintă (4)

Curtea Constituţională în componenţa:

Victor PUŞCAŞ - preşedinte

Mircea IUGA - judecător

Constantin LOZOVANU - judecător-raportor

Dumitru PULBERE - judecător

Elena SAFALERU - judecător

Ion VASILATI - judecător

cu participarea grefierului Maia Ţurcan, reprezentantului permanent al Parlamentului la Curtea Constituţională Ion Mîţu, în lipsa autorilor sesizării legal citaţi, în temeiul art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie, art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art. 4 alin. (1) lit. a) şi art. 16 alin.(1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, a examinat în şedinţă plenară deschisă dosarul pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi din Legea nr. 491-XIV din 9 iulie 1999 “Privind finanţele publice locale” în redacţia Legii nr. 298-XV din 22 iunie 2001 “Pentru modificarea şi completarea unor acte legislative”.

Drept temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea deputaţilor în Parlament Iurie Roşca, Valentin Chilat şi Eugeniu Gârlă, depusă la 2 decembrie 2002, în conformitate cu prevederile art. 24 şi 25 lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art. 38 alin. (1) lit. g) şi art. 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale.

Prin Decizia Curţii Constituţionale din 16 decembrie 2002 sesizarea a fost acceptată spre examinare în fond.

În procesul examinării preliminare a sesizării Curtea Constituţională a solicitat puncte de vedere Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului, Ministerului Justiţiei, Ministerului Finanţelor, Academiei de Administrare Publică pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova, Primăriei municipiului Chişinău.

Examinînd materialele dosarului, audiind informaţia prezentată de judecătorul-raportor şi argumentele expuse de reprezentantul Parlamentului,

Curtea Constituţională

a c o n s t a t a t :

__________

*M.O., 1999, nr.101-102, art. 498.

** M.O., 2001, nr.67, art. 496.

La 22 iunie 2001 Parlamentul, prin Legea organică nr.298-XV “Pentru modificarea şi completarea unor acte legislative” (în continuare - Legea nr.298-XV), a operat modificări în Legea nr. 491-XIV din 9 iulie 1999 “Privind finanţele publice locale” (în continuare – Legea nr. 491-XIV).

Sesizarea vizează exclusiv punctele 3 şi 4 din art. II al legii menţionate, care au următorul cuprins:

- punctul 3. La articolul 30 alineatul (1) cuvintele “preşedinţii consiliilor judeţene” se înlocuiesc cu cuvintele “prefecţii judeţelor”;

- punctul 4. La articolul 35 alineatul (2) textul “biroului permanent al consiliului judeţean” se înlocuieşte cu cuvintele “prefectului judeţului”.

Autorii sesizării susţin că, atribuind prefectului judeţului calitatea de ordonator de credite şi responsabil pentru execuţia bugetului judeţean, legislativul a încălcat prevederile art. 4 şi art. 9 din Constituţie, art. 3, art. 6 alin. (2), art. 9, art. 11 din Carta Europeană a Autonomiei Locale privind descentralizarea serviciilor publice şi eligibilitatea autorităţilor chemate să ordoneze credite şi să răspundă pentru execuţia bugetului.

Potrivit art. 134 şi 135 alin. (1) din Constituţie, art. 31 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art. 4 alin. (2) şi (3) din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională, fiind unica autoritate de jurisdicţie constituţională în Republica Moldova, examinează numai chestiuni ce ţin de competenţa sa, în exclusivitate probleme de drept, exercită la sesizare controlul constituţionalităţii legilor şi hotărîrilor Parlamentului, a decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, a hotărîrilor şi ordonanţelor Guvernului, precum şi a tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Astfel, în temeiul dispoziţiilor precitate, Curtea Constituţională relevă că pot fi supuse controlului constituţionalităţii actele normative în vigoare enumerate în art. 135 din Constituţie.

Raportînd dispoziţiile legii contestate la normele Constituţiei, Curtea conchide că controlul constituţionalităţii prevederilor contestate din Legea nr. 491-XIV în redacţia Legii nr. 298-XV necesită a fi exercitat în corelaţie cu Legea nr. 764-XV din 27 decembrie 2001 “Privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova”* (în continuare - Legea nr. 764-XV) şi Legea nr. 123-XV din 18 martie 2003 “Privind administraţia publică locală”** (în continuare - Legea nr. 123-XV).

În legislaţia Republicii Moldova instituţia judeţului a fost implementată prin Legea nr.191-XIV din 12 noiembrie 1998 “Privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova”***, ulterior abrogată prin Legea nr.764-XV.

Instituţia prefectului a fost fondată prin Legea nr. 186-XIV din 6 noiembrie 1998 “Privind administraţia publică locală”****, de asemenea abrogată ulterior prin Legea nr.123-XV.

Astfel, Curtea Constituţională constată că la data examinării dosarului au fost abrogate legile prin care au fost fondate instituţiile judeţului şi prefectului, din care derivă sintagma “prefectul judeţului”.

______________

*MO., 2002, nr.16, art. 53.

**M.O., 2003, nr.49, art. 211.

***M.O., 1998, nr.116-118, art. 705.

****M.O., 1999, nr.14-15, art. 60.

Analizînd sub acest aspect prevederile art. 30 alin. (1) şi art. 35 alin. (2) din Legea nr. 491-XIV în redacţia Legii nr. 298-XV referitor la prefectul judeţului, care constituie obiectul sesizării, Curtea observă că acestea sînt incompatibile cu dispoziţiile Legii nr. 764-XV şi Legii nr. 123-XV, prin urmare aceste legi nu pot fi aplicate simultan.

În acest caz, prevederile Legii nr. 491-XI referitor la prefecţii judeţelor sînt implicit (tacit) abrogate, deoarece voinţa cea mai recentă a legislatorului (legile nr.764-XV şi nr. 123-XV) este cea care trebuie să prevaleze.

Întrucît la data examinării cauzei prevederile considerate ca neconstituţionale au fost implicit abrogate, Curtea Constituţională consideră necesar să aplice dispoziţiile art. 60 lit. d) din Codul jurisdicţiei constituţionale, deoarece excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor contestate a fost rezolvată.

În temeiul art. 140 din Constituţie, art. 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art. 60 lit. d) şi art. 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale,

Curtea Constituţională

D E C I D E:

1. Sistează procesul pentru controlul constituţionalităţii art. 30 alin. (1) şi art. 35 alin. (2) din Legea nr. 491-XIV din 9 iulie 1999 “Privind finanţele publice locale” în redacţia Legii nr. 298-XV din 22 iunie 2001 “Pentru modificarea şi completarea unor acte legislative”.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în “Monitorul Oficial al Republicii Moldova”.

PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE Victor PUŞCAŞ

Chişinău, 27 mai 2003.
Nr. 3.