CONVENŢIE COLECTIVĂ (NIVEL DE RAMURĂ) PENTRU ANII 2023-2026

În vigoare din 01.05.2026
CONVENŢIE COLECTIVĂ nr. 1 din 19.01.2007 · MINISTERUL AGRICULTURII ȘI INDUSTRIEI ALIMENTARE · publicat 02.03.2007
Anexe publicate doar ca fișiere pe legis.md: anexa nr. 1, anexa nr. 2, anexa nr. 3, anexa nr. 4
pe legis.md
Trimiteri: 35 legate · 6 nerezolvate · 1 fără țintăActe din afara site-ului: 8 fără adresăMonitorul Oficial: 2 trimiteri

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Albastru: un document din afara legis.md. O parte a unui act al Uniunii Europene e legată de actul întreg pe EUR-Lex; fără adresă, rămâne doar marcată. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Nerezolvate (6)
Fără țintă (1)
Din afara site-ului: fără adresă (8)

PAMAIA190 din 22.04.26, MO190-193/01.05.26 art.0; în vigoare 01.05.26

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare al Republicii Moldova, organul central al administraţiei publice de specialitate,

Patronatul de ramură, reprezentat de Federaţia Naţională a Patronatelor din Agricultură şi Industria Alimentară şi Agenţia Agroindustrială „Moldova-Vin”,

Sindicatele din sectorul agroindustrial şi ramuri conexe, reprezentate de Federaţia Naţională a Sindicatelor din Agricultură şi Alimentaţie "AGROINDSIND" din Republica Moldova, numite în continuare Părţi, în scopul reglementării raporturilor de muncă şi social-economice, realizării acţiunilor şi măsurilor coordonate privindi asigurarea garanţiilor social-economice minime, protecţia drepturilor şi intereselor legitime ale salariaţilor din agricultură, industria prelucrătoare, inclusiv alimentară şi ramuri conexe au încheiat prezenta Convenţie Colectivă la nivelul ramurii agriculturii si industriei alimentare, convenind asupra următoarelor:

CAPITOLUL I

Principii generale

1. Părţile contractante recunosc şi acceptă pe deplin principiile de bază ale parteneriatului social potrivit articolului17 „Principiile de bază ale parteneriatului social” şi articolului 35 „Convenţia colectivă” al Codului Muncii, Legii privind organizarea şi funcţionarea Comisiei naţionale pentru consultări şi negocieri colective, a comisiilor pentru consultări şi negocierii colective la nivel de ramură şi la nivel teritorial nr.245-XVI din 21 iulie 2006, la negocierea Convenţiei Colective (în continuare - Convenţie) şi se obligă să respecte în totalitate prevederile acesteia. În caz de încălcare a prevederilor prezentei Convenţii fiecare dintre părţi este în drept să solicite, în termen de 10 zile lucrătoare, convocarea Comisiei ramurale pentru consultări şi negocieri colective în vederea problemelor apărute.

2. Sub incidenţa prezentei Convenţii cad toţi salariaţii – membrii de sindicat şi angajatorii unităţilor care au organizaţii sindicale afiliate la FNSAA „Agroindsind” .

3. Convenţia stipulează drepturile şi obligaţiile reciproce ale părţilor în ce priveşte reglementarea raporturilor de muncă, precum şi a raporturilor social-economice legate nemijlocit de acestea.

4. La baza prezentei Convenţii se află legislaţia naţională în vigoare, Convenţiile Colective (nivel naţional) şi Convenţiile Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 87 „Privind libertatea asocierii şi protecţiei dreptului la organizaţie” şi nr. 98 „Privind aplicarea principiilor dreptului la organizaţie şi de purtare a tratativelor colective”, pe care părţile se obligă să le respecte.

5. Convenţia la nivel teritorial şi contractele colective de muncă nu pot conţine clauze, care ar diminua drepturile salariaţilor prevăzute de legislaţia în vigoare, Convenţiile internaţionale ratificate de Republica Moldova, Convenţiile Colective nivel naţional şi ramural.

6. În perioada de acţiune a prezentei Convenţii, cu condiţia respectării prevederilor ei, Federaţia Naţionala a Sindicatelor din Agricultură şi Alimentaţie "Agroindsind" din Republica Moldova se abţine de la declanşarea grevelor la nivel de ramură, iar Angajatorii - de la concedierea în masă a salariaţilor, în limita stabilită.

Concedieri colective sînt concedierile efectuate de angajator din unul sau din mai multe motive neimputabile salariatului, dacă, într-o perioadă de 30 de zile, numărul concedierilor constituie:

a) cel puţin 10 în unităţile în care sînt încadraţi între 20 şi 99 de salariaţi;

b) cel puţin 10% din numărul salariaţilor în unităţile în care sînt încadraţi între 100 şi 299 de salariaţi;

c) cel puţin 30 în unităţile în care sînt încadraţi 300 şi mai mulţi salariaţi.

La stabilirea numărului efectiv de salariaţi concediaţi colectiv, se iau în calcul şi acei salariaţi cărora le-au încetat contractele individuale de muncă la iniţiativa angajatorului din unul sau mai multe motive neimputabile salariatului, cu condiţia existenţei a cel puţin 5 concedieri.

7. Părţile vor aduce la cunoştinţă prezenta Convenţie tuturor organizaţiilor sale de nivel teritorial şi de unităţi economice.

8. Prevederile prezentei Convenţii constituie baza de negocieri pentru încheierea convenţiilor teritoriale şi contractelor colective de muncă la nivel de unitate şi se consideră minime pentru toţi agenţii economici din ramură.

În cazul în care clauzele Convenţiilor Colective nivel superior conţin clauze mai avantajoase, clauzele contractelor la nivel inferior se vor adapta celor de nivel superior.

În cazul lipsei la unitate a contractului colectiv de muncă, se aplică prevederile prezentei Convenții. În conformitate cu prevederile alineatului patru, art. 38 din Codul muncii al R.M., în cazul în care salariaţii cad sub incidenţa concomitentă a mai multor convenţii colective (nivel național sau ramural), prioritate au dispoziţiile mai favorabile ale acestora.

9. Părţile se obligă ca, în perioada de aplicare a prezentei Convenţii, să nu promoveze şi să nu susţină proiecte de acte normative a căror adoptare ar conduce la diminuarea drepturilor ce decurg din Convenţiile şi contractele colective de munca, oricare ar fi nivelul la care acestea au fost încheiate, alte acte de ordin social-economic şi se vor consulta cu partenerii sociali.

10. În caz de insolvabilitate, reorganizare, fuziune (contopire şi absorbţie), dezmembrare(divizare şi separare) a unităţii economice, Contractul colectiv de muncă este valabil pentru termenele stabilite, în afară de cazul când unitatea este lichidată.

În cazul schimbării tipului de proprietate al unităţilor, Contractul colectiv de muncă continuie să-şi producă efectele pînă la încheierea unui nou contract, însă nu mai puţin de 6 luni din momentul transmiterii dreptului de proprietate.

CAPITOLUL II

Încheierea, modificarea, rezilierea şi suspendarea contractelor individuale de muncă

11. În scopul reglementării şi armonizării relaţiilor dintre salariaţi şi angajatori, angajarea se va face prin încheierea în scris a Contractului individual de munca, care va respecta legislaţia muncii în vigoare şi Convenţiile Colective, şi care va fi confirmat de ordinul (dispoziţia) angajatorului.

13. Încheierea Contractului individual de muncă se va face pe perioadă nedeterminată, cu excepţia cazurilor prevăzute de Codul Muncii.

14. Contractul individual de muncă nu poate fi modificat decît printr-un accord suplimentar semnat de părţi, care se anexează la contract şi este parte integrantă a acestuia. Cu titlu de excepţie, modificarea unilaterală de către angajator a altor clause ale contractului individual de muncă decît cele specificate la articolul 68 alin.(2) din Codul Muncii este posibilă numai în cazurile şi în condiţiile prevăzute de codul respectiv. În aceste cazuri, salariatul va fi prevenit despre necesitatea modificării contractului individual de muncă cu 2 luni înainte.

15. Părţile au convenit ca noilor salariaţi să li se propună să se întîlnească cu liderul sindical, pentru a face cunoştinţă cu prezenta Convenţie şi Contractul colectiv de muncă.

16. Concedierea în cazul lichidării unităţii, reducerii numărului, sau a statelor de personal se va produce în conformitate cu legislaţia muncii, angajatorii fiind obligaţi să acorde salariatului ce urmează a fi concediat, nu mai puţin de o zi lucrătoare pe săptămână cu menţinerea salariului mediu, pentru căutarea unui alt loc de muncă.

17. Soluţionarea conflictelor colective de muncă se va efectua în conformitate cu legislaţia în vigoare.

CAPITOLUL III

Organizarea muncii şi salarizarea

18. Pentru munca prestată în condiţiile prevăzute în contractul individual de muncă, fiecare salariat are dreptul la un salariu în bani convenit la încheierea contractului de muncă, indiferent de tipul de proprietate, forma organizatorico-juridică şi specializarea unităţii în care îşi desfăşoară activitatea.

Salariul se achită în mijloace financiare. Cu acordul salariatului, angajatorul poate achita salariul în formă materială, care nu poate depăși 20 % din mărimea salariului lunar al salariatului.

19. La unităţile producătoare de produse agricole şi alimentare, pentru ceremonii familiale, la cererea în scris a salariatului, se permite eliberarea produselor agricole şi alimentare în contul salariului la preţul de cost a acestora.

20. Părţile au convenit asupra necesităţii rezervării surselor băneşti, pentru lichidarea restanţelor la retribuirea muncii şi achitarea la timp a salariilor întreprinzând măsuri concrete ca restanţele la plata salariilor să fie lichidate. Se recomandă ca la unităţile economice să fie elaborat un grafic cu includerea acestuia în contractul colectiv de muncă al unităţii.

21. Formele de organizare a muncii şi de salarizare ce se pot aplica sunt următoarele:

- pe unitate de timp;

- în acord;

- pe bază de tarife sau cote procentuale din veniturile realizate;

- conform normelor de muncă;

- alte forme specifice unităţii.

Formele de organizare a muncii şi salarizare ce urmează să se aplice fiecărei activităţi se stabilesc prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate sau, dacă acestea lipsesc, prin contractele individuale de muncă.

22. Conform articolului 168 „Elaborarea, aprobarea, înlocuirea şi revizuirea normelor unice şi a normelor-tip de muncă” al Codului Muncii, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare în comun cu partenerii social şi cu atragerea instituţiilor cointeresate va elabora norme-tip de muncă în agricultură şi industria alimentară.

23. La adoptarea Regulamentelor de remunerare a muncii în unităţile economice, angajatorii se vor conduce de prevederile legislaţiei în vigoare.

24. Salariul tarifar pentru categoria I de calificare se stabilește în agricultură, industria prelucrătoare, inclusiv alimentară şi ramurile conexe, după cum urmează:

Domeniul de activitateSalariul tarifar pentru categoria I de calificare (lei)
1. Agricultura
- mecanizatori, salariați calificați și lucrători din sectorul zootehnic
- piscicultura
- personalul auxiliar
6300
6600
6300
2. Industria prelucrătoare, inclusiv alimentară
- procesarea cerealelor7000
- procesarea cărnii și laptelui7000
- procesarea fructelor şi legumelor7000
- producerea zahărului şi extracţia uleiurilor7700
- parfumerie şi cosmetică7000
- vinificație şi băuturi alcoolice7000
- cofetărie, băuturi nealcoolice şi panificaţie7800
- altele7000
3. Ramuri conexe*
- industria extractiva, exploatarea carierelor şi sondelor7000
- construcţii7000
- transport7000
- altele7000
(* pentru unităţile care au organizaţii sindicale afiliate la FNSAA „Agroindsind”)

[Pct.24 în redacția PAMAIA190 din 22.04.26, MO190-193/01.05.26 art.0; în vigoare 01.05.26]

25. Retribuirea muncii se va efectua luându-se în considerare că în salariul tarifar pentru I categorie de calificare nu se includ adaosurile, sporurile, plăţile de stimulare şi compensare.

Condițiile de salarizare ale personalului din instituțiile de învățământ superior și profesional tehnic, care prevăd autogestiune financiar-economică, din subordinea Ministerului de ramură, se aplică conform prevederilor Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.1234 din 12.12.2018 (cu modificările și completările ulterioare).

26. Toate drepturile băneşti cuvenite salariaţilor sunt prioritare şi se plătesc înaintea oricăror obligaţii băneşti ale unităţii. În caz de insolvabilitate și/sau lichidare a unităţilor economice, salariaţii au calitatea de creditori prioritari, iar drepturile lor băneşti constituie creanţe prioritare şi vor fi achitate integral înaintea celorlalţi creditori.

27. În agricultură şi industria alimentară unde se activează sezonier plata se va efectua lunar în avans, dar în mărime nu mai mică decît ¼ din salariul mediu lunar prognozat anual pe ţară.

Compensațiile bănești ale cadrelor didactice din învățământul profesional tehnic sunt identice celor din învățământul general public cu condiția disponibilității de surse financiare suplimentare proprii, acordarea acestora fiind stipulate în Regulamentul intern și/sau în Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate.

28. Salariaţii au dreptul la adaosuri şi sporuri la salariu cu caracter compensatoriu, mărimea lor minimă este specificată în anexa nr.1. Unităţile economice sînt în drept să majoreze adaosurile şi sporurile, specificate în anexa nr.1, precum şi să stabilească alte adaosuri şi sporuri cu caracter compensatoriu, în limitele mijloacelor proprii prevăzute pentru aceste scopuri în contractele colective de muncă.

29. În baza Listelor ramurale de lucrări (anexa nr.2) şi în conformitate cu rezultatele atestării locurilor de muncă, administraţia, de comun acord cu sindicatul, vor elabora şi vor include în contractele colective de muncă listele locurilor de muncă şi ale lucrărilor concrete pentru care salariaţilor li se vor stabili sporuri de compensare pentru munca prestată în condiţii nefavorabile, cu specificarea mărimilor acestor sporuri. La elaborarea listelor în cauză indicarea codurilor lucrărilor şi locurilor de muncă este obligatorie. Listele se modifică anual în cazul raţionalizării locurilor de muncă şi ameliorării condiţiilor de muncă. Sporurile la salariu se vor stabili în mărimile prevăzute de Convenţia colectivă (nivel naţional). Pentru unităţile care se confruntă cu fluctuaţia cadrelor şi insuficienţă de cadre calificate sporul minim la salariu de 5-10% se stabileşte pentru o vechime în muncă la unitate de la 1-5 ani.

30. Sporul pentru vechime în muncă se stabileşte în cuantum de minimum 5% pentru 3 ani şi maximum 40% din salariul de bază pentru o vechime de peste 20 ani de activitate, conform anexei nr.3.

31. La eliberarea salariaţilor în legătură cu reducerea statelor de personal, părţile au stabilit ca angajatorul, în caz de posibilităţile financiare, va acorda o indemnizaţie de concediere suplimentară la cea stabilită de legislaţia în vigoare, respectiv:

Pentru salariaţii care au activat la unităţile prelucrătoare:

- de la 5 pînă la 10 ani 1,5-2 salarii medii lunare;

- mai mult de 10 ani 2-3 salarii medii lunare.

Salariaţii care activează în condiţii nefavorabile beneficiază, în funcţie de starea reală a condiţiilor de muncă, de sporuri de compensare. Mărimea concretă a sporurilor de compensare se stabileşte în funcţie de greutate şi nocivitate de partenerii sociali, dar nu mai mică de 25% din salariul minim tarifar negociat în ramura respectivă pentru lucrul în condiţii grele şi nocive şi nu mai mică de 50% din salariul minim tarifar negociat în ramura respectivă pentru lucrări în condiţii deosebit de grele şi deosebit de nocive.

CAPITOLUL IV

Timpul de muncă şi de odihnă

32. Durata normală a timpului de lucru este de 8 ore pe zi şi nu mai mult de 40 ore pe săptămână, realizate prin săptămâna de lucru de 5 zile. Pentru unele unităţi, subdiviziuni, locuri de munca, categorii de personal se pot stabili programe de lucru cu o durată a timpului de lucru de 6 zile în săptămână.

33. Pentru unele profesii se stabileşte durata zilnică a timpului de muncă de 12 ore, urmată de o perioadă de repaus de cel puţin 24 ore (anexa nr.4).

331. Unităţile cu flux continuu includ pauza de masă a salariaţilor, care activează în profesiile prevăzute în Anexa nr.4, în timpul de muncă.

34. Salariaţii, care îşi desfăşoară activitatea în locuri de muncă cu condiţii deosebite beneficiază de reducerea duratei normale a timpului de lucru sub 8 ore pe zi, în condiţiile prevăzute de lege.

35. Durata reducerii timpului normal de lucru şi categoriile de personal care beneficiază de acest program se stabilesc prin Contractul colectiv de muncă la nivel de unităţi.

36. Începerea şi sfârşitul zilei de lucru se stabilesc prin Regulamentul intern, întocmit de către administraţia unităţii, cu consultarea sindicatelor.

37. Salariaţii aflaţi în şomaj tehnic vor avea dreptul, în această perioadă, să dispună de timp la propria discreţie cu informarea administraţiei, după caz, despre locul aflării. Reluarea activităţii la locurile de muncă se va face prin dispoziţia angajatorului. Modul de anunţare a angajaţilor aflaţi în şomaj tehnic despre reluarea activităţii de muncă va fi coordonat cu sindicatele şi indicat în ordinul angajatorului sau va fi stipulat în Contractul Colectiv de Muncă, dar nu mai tîrziu decît cu o zi înainte de începerea lucrului.

38. În fiecare săptămâna salariatul are dreptul, de regulă, la 2 zile consecutive de repaus săptămânal (sâmbăta şi duminica), a săptămânii de lucru cu 5 zile şi la o zi de repaus săptămânal – duminica, acolo unde durata de muncă săptămânală constituie 6 zile de muncă.

39. Pauza pentru masă nu poate fi mai mică de 30 minute. Prin Regulamentul intern, aprobat în comun de angajator şi comitetul sindical, pot fi prevăzute alte pauze de odihnă.

40. În unităţile ramurii agriculturii şi industriei alimentare poate fi introdusă evidenţa globală a timpului de muncă. Părţile vor înainta propuneri de modificări în actele normative în vigoare.

41. Conform prevederilor legislaţiei muncii, salariaţii au dreptul în fiecare an calendaristic la un concediu de odihna plătit, cu menţinerea locului de lucru, cu o durată minimă de 28 zile calendaristice, cu excepţia zilelor de sărbătoare nelucrătoare, precum şi un concediu suplimentar stabilit de legislaţie şi prevăzut în contractul colectiv de muncă nivel de unitate. Concediul suplimentar este acordat şi include în sine:

- concediul anual suplimentar pentru condiţii de muncă vătămătoare;

- concediul anual suplimentar pentru vechimea în muncă, în cadrul aceleiaşi unităţi, se stabileşte prin negocieri şi se include în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate;

- concediu suplimentar pentru lucru în schimburi şi în orele nocturne.

Se stabileşte că concediile suplimentare se cumulează la concediul minim anual de 28 zile calendaristice

Prin clauzele contractului colectiv de muncă (nivel de unitate) pot fi stabilite şi alte categorii de concedii suplimentare.

42. Salariaţii beneficiază de concediu suplimentar plătit pe motive familiale și de sănătate, exprimat în zile lucrătoare, în următoarele cazuri:

- căsătoria salariatului5 zile
- căsătoria copiilor salariatului3 zile
- naşterea ori înfierea copilului3 zile
- decesul rudelor de gradul I (părinţilor, soţului, soţiei, copiilor)5 zile
- decesul rudelor de gradul II (buneilor, fratelui)3 zile
- încorporarea în armată a unui membru al familiei1 zi
- vaccinarea (în ziua vaccinării)2 zile
- lipsa concediilor medicale pe parcursul anului precedent3 zile

La întreprinderile unde activitatea de producere prevede necesitatea îndeplinirii lucrărilor în orele nocturne, pentru lucrătorii care îndeplinesc aceste lucrări, de acordat un concediu suplimentar pentru minim 40 de schimburi nocturne lucrate pe parcursul anului - cîte o zi pentru fiecare an lucrat, dar nu mai mult de 4 zile. Pentru munca în 2 schimburi - căte o zi pentru doi ani lucraţi, dar nu mai mult de 2 zile.

421. În contractele colective de muncă vor fi stabilite concedii de odihnă suplimentare plătite pentru vechimea în muncă la unităţile din ramură după cum urmează: pentru stagiu între 2-5 ani - minim 2 zile, între 5-10 ani - minim 3 zile şi de la 10 ani – minim 4 zile calendaristice.

CAPITOLUL V

Formarea profesională şi utilizarea forţei de muncă

43. Părţile au convenit asupra structurii Parteneriatului social în domeniul formării profesionale din ramură, după cum urmează:

- Comitetul Sectorial pentru Formare Profesională din Agricultură şi Industria Alimentară şi structurile lui create, după caz, pe principii regionale şi pe domenii de activitate economică (branşe);

- Comisiile dialogului social la nivel de instituţii, întreprinderi, unităţi economice.

431. Parţile vor acorda sprijin Comitetului Sectorial, în special la:

- reactualizarea periodică a Clasificatorului ocupaţiilor la compartimentul agricultură şi industria alimentară;

- elaborarea, validarea şi promovarea standardelor ocupaţionale;

- determinarea necesităţilor de formare profesională în ramură şi formularea cererii de instruire;

- monitorizarea calităţii procesului de instruire;

- crearea şi dezvoltarea sistemului de formare profesională continuă şi de validare oficială a rezultatelor învăţării nonformale şi informale;

- întărirea legăturilor între sectorul economic şi instituţiile de învăţămînt profesional de profil în scopul dezvoltării şi modernizării acestora.

432. Părţile vor promova dezvoltarea parteneriatului social în ramură, inclusiv prin întroducerea în programele învăţămîntului agroindustrial a cursului “Parteneriatul social în domeniul muncii.

44. Părţile au convenit ca în contractele colective de muncă la nivel de unităţi pot fi rezervate nu mai puţin de 2% din fondul de retribuire a muncii pentru perfecţionarea şi reciclarea cadrelor, inclusiv a activului sindical la teme din domeniul raporturilor de muncă determinate între sindicate şi angajator.

45. Părţile au convenit a folosi în calitate de centru de instruire, pregătire şi perfecţionare a cadrelor din ramură, pe lîngă cele abilitate, şi Institutul Muncii a Sindicatelor republicane. În acest scop, în contractele colective de muncă la nivel de unitate pot fi prevăzute alocaţii financiare din contul unităţii economice.

46. Pe parcursul acţiunii prezentei Convenţii, Părţile vor întreprinde măsuri în vederea asigurării cu locuri de muncă a absolvenţilor din instituţiile de învăţământ din ramură (în unităţile de stat obligatoriu), pentru instruirea cărora au fost utilizate mijloacele bugetului de stat.

461. Angajaţii instituţiilor de învăţămănt afiliate la FNSAA “Agroindsind” vor beneficia de următoarele drepturi:

- la demisionarea persoanelor în legătură cu atingerea vîrstei de pensie, angajatorul va acorda acestora, suplimentar celor prevăzute de legislaţie, o indemnizaţie unică, în mărime de un salariu mediu lunar;

- în funcţie de sursele financiare speciale şi extrabugetare ale instituţiei, angajatorul va stabili, în comun cu organul sindical, un spor la salariu conform actelor normative în vigoare;

- studenţii, masteranzii au dreptul: să beneficieze de 2 călătorii în ţară (tur-retur) cu rambursarea, de către instituţia respectivă de învăţămînt (din mijloacele pentru studenţii bugetari şi din taxele de studii pentru studenţii înmatriculaţi în bază de contract), a 50% din costul biletelor de călătorie în transportul auto şi feroviar interurban.

462. Părţile vor conlucra în scopul realizării măsurilor prevăzute în programele de stat privind utilizarea forţei de muncă şi crearea noilor locuri de muncă.

CAPITOLUL VI

Protecţia muncii, ocrotirea sănătăţii şi asistenţa socială

47. Părţile au convenit că angajamentele reciproce ale angajatorului şi salariaţilor, privind asigurarea în complex a securităţii muncii şi a condiţiilor de muncă sănătoase la unităţi, să fie stipulate în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate.

48. Părţile, în comun cu organizaţiile cointeresate, vor elabora şi aproba Instrucţiuni- Cadru de securitate şi sănătate pentru lucrările din sectorul agroindustrial.

49. Angajatorul îşi asumă responsabilitatea:

- să garanteze respectarea întocmai a legislaţiei cu privire la protecţia muncii şi a Codului Muncii, precum şi prioritatea vieţii şi sănătăţii salariatului faţă de interesele de producere a angajatorilor, să adopte măsurile corespunzătoare, pentru ca la locurile de muncă să fie asigurate toate condiţiile pentru ocrotirea sănătăţii şi evitarea accidentelor de muncă, inclusiv asigurarea cu mijloace de protecţie individuală şi colectivă, precum şi asigurarea cu hrană specială.

- să efectueze paşaportizarea locurilor de muncă şi elaborarea măsurilor respective cu prevederea a 2% la fondul de retribuire a muncii a salariaţilor în scopul ameliorării condiţiilor de muncă, prevenirii traumatismului şi bolilor profesionale la producere.

- să comunice operativ Federaţiei „Agroindsind” despre accidentele de muncă soldate cu invaliditate şi mortale, să pună la dispoziţia Federaţiei copiile proceselor–verbale, formularul A-1 cu privire la cercetarea accidentelor în producere, cu incapacitate temporară de muncă.

- să organizeze instruirea şi verificarea permanentă a cunoştinţelor şi pregătirea în domeniul protecţiei muncii, a conducătorilor şi specialiştilor inclusiv şi instruirea împuterniciţilor sindicatelor pe protecţia muncii;

- să creeze comitete pentru securitate şi sănătate în muncă. Angajatorul va instrui membrii comitetului şi poate stimula material (adaos la salariu, premii, concedii suplimentare etc.) activitatea acestora.

50. Angajatorii şi reprezentanţii salariaţilor (sindicatele) vor include în contractele colective de muncă prevederi speciale, inclusiv grafice de instruire, ca salariaţii să cunoască şi să respecte cu stricteţe normele şi instrucţiunile privind protecţia muncii, să utilizeze îmbrăcămintea specială, echipamentul de lucru, dispozitivele de protecţie după destinaţie. Prin ordine şi dispoziţii ale angajatorului salariaţii să fie preveniţi că în caz de pericol la producere salariatul este obligat să anunţe angajatorul sau conducătorul subdiviziunii, iar în cazul ne respectării acestor reguli şi norme, salariaţii vor fi traşi la răspundere, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

51. Reprezentanţii sindicatelor vor fi incluşi în comisiile de expertiză a corespunderii tehnologiilor, utilajelor, maşinilor, cerinţelor securităţii şi igienei muncii. Totodată, sindicatele sunt în drept să ceară expertiza independentă a condiţiilor de muncă cu scopul evidenţierii indicilor nocivi la producere. Pentru aceasta, sindicatele pot implica orice structuri specializate ori specialişti. Încheierile prezentate pentru sindicate sau angajatori trebuie să conţină în afara celor depistate în urma examinărilor şi propuneri de îmbunătăţire a stării securităţii muncii prevenirii de îmbolnăviri şi traume la locurile de muncă. Cheltuielile efectuate sunt suportate de angajatori.

52. Contravaloarea echipamentului de protecţie se suportă integral de către angajator.

53. Angajatorul se obligă să organizeze examinarea medicală gratuită a salariaţilor conform art. 238 al Codului Muncii şi Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 132 din 17.06.1996 privind examenele medicale obligatorii la angajare în muncă şi periodice ale lucrătorilor care sunt supuşi acţiunilor factorilor nocivi şi nefavorabili.

54. În cazul unor accidente de muncă sau îmbolnăviri profesionale din vina totală sau parţială a unităţii, angajatorii vor suporta plata integral de recuperare a capacităţii de muncă a salariaţilor (operaţii, proteze, procurarea medicamentelor, serviciile medicale, etc.), cu excepţia celor prevăzute de Legea asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale nr.756-XIV din 24.12.1999.

55. Pe parcursul sistării activităţii de muncă prevăzute de contractul individual de muncă de către organele de stat de control, ca rezultat al încălcării cerinţelor de protecţie a muncii fără vina salariatului, acestuia i se menţine locul de muncă (funcţia) şi salariul mediu.

56. Părţile şi structurile respective din teritoriu îşi asumă responsabilitatea pentru organizarea odihnei copiilor. Suma cheltuielilor suplimentare se negociază şi se stipulează în Contractul colectiv de muncă a unităţii.

57. Părţile au convenit să-şi aducă contribuţia la recuperarea sănătăţii salariaţilor lor. La nivel de unitate vor fi prevăzute în Contractele colective de muncă surse financiare, utilizând în acest scop instituţiile curative, inclusiv ale Federaţiei „Agroindsind” (sanatoriul „Struguraş”).

58. Părţile vor contribui la realizarea prevederilor Convenţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr.184 ”Securitatea şi igiena muncii în agricultură” ratificată de către Parlamentul Republicii Moldova.

CAPITOLUL VI1

Munca femeilor şi copiilor

581. Părţile şi structurile lor din teritoriu vor contribui la desfăşurarea anuală Zilei internaţionale a femeilor din mediul rural.

582. Angajatorii unităţilor economice vor achita din contul unităţii femeilor care pleacă în concediu de maternitate un ajutor material în mărimea unui salariu minim tarifar stabilit în branşa respectivă.

583. Părinţii care au copii în clasele I-IV beneficiază de concediu suplimentar plătit de 1 zi la începutul şi 1 zi la sfărşitul anului şcolar.

584. Părţile vor implementa prevederile „Codului de conduită pentru patroni privind eliminarea celor mai grave forme ale muncii copilului în agricultură şi industria alimentară”.

585. Femeile angajate în muncă , care au copii în vîrstă de pînă la 1,5 ani, ziua de muncă se reduce cu 2 ore.

Capitolul VI2

Relațiile de muncă în perioada situațiilor excepționale și ulterioare acestora

586. Din data declarării, în modul stabilit de lege a situației excepționale, Părțile se conformează cerințelor stabilite de Comisia pentru Situațiile Excepționale, de autoritățile abilitate ale Republicii Moldova şi de structurile similare la nivelul autorităților publice locale, asigură executarea acestor cerințe inclusiv ce țin de respectarea regimului de circulație și de muncă al salariaților, al muncii la domiciliu și/sau la distanță, conform prevederilor Codului muncii al Republicii Moldova la capitolul dat.

587. Procedurile implementării regimului de circulație la întreprindere și în afara acesteia sunt reglementate prin emiterea de către angajator a unui act intern, care este adus la cunoștința angajaților contra semnătură. Asigurarea angajaților cu minimumul necesar, stabilit prin hotărârea organelor abilitate, constituie prerogativa și obligația angajatorului, nerespectarea cărora constituie un pericol real pentru activitatea cotidiană a entității, iar consecințele nerespectării acestora – risc profesional, generator de garanțiile prevăzute de legislație.”

588. Organizarea activității la entitate, monitorizarea respectării regulilor de conduită și a prevederilor impuse de situația excepțională se efectuează de către angajator în comun cu reprezentanții sindicatului. După posibilitate, în perioada situației excepționale salariații vor presta munca la domiciliu sau la distanță, cu menținerea condițiilor de remunerare a muncii.

589. În cazul limitării totale sau parțiale a activității entității (diminuarea sau sistarea integrală a producerii și livrării mărfurilor și/sau serviciilor), cauzate direct de situația excepțională, angajatorul este în drept de a iniția negocieri în vederea modificării Contractului colectiv de muncă/Contractului individual de muncă la capitolele ”Timpul de muncă” și „Remunerarea muncii”, urmând drept scop menținerea maximum posibilă a locurilor de muncă și a numărului de angajați, modalitățile de soluționare urmând a fi negociate și stabilite de comun acord de către angajator și salariații reprezentați de Sindicat.

5810. Părțile au convenit asupra sistării, pentru perioada situației excepționale, demiterea/demisia/concedierea salariaților, cu excepția cazurilor prevăzute de legislație.

5811. Salariații entităților din ramură, private de posibilitatea de a activa în cazul situațiilor excepționale și care beneficiază de subvenții garantate de stat, vor beneficia de o indemnizație de șomaj în cuantumul unui salariu minim garantat din sectorul real al economiei.

5812. Părțile vor depune eforturi în vederea asigurării accesului salariaților la garanțiile financiare din partea statului, stabilite pentru perioada situației excepționale și ulterioare acesteia, în mărimea unui salariu mediu stabilit pentru sectorul real al economiei, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare.

5813. Părțile, de comun acord, vor elabora și vor promova spre aprobarea autorităților statului (Guvern, Parlament) un program real etapizat de depășire a perioadei ulterioare situației excepționale, cu respectarea măsurile de securitate și igienă, în deosebi pentru următoarele entități:

- instituțiile bugetare (autorități publice, instituții de cercetări științifice și proiectare, învățământ);

- entitățile din ramurile conexe (sectorul HORECA, turism și comerț, servicii balneo-sanatoriale etc.);

- entitățile din industria alimentară și de prelucrare cu un număr mai mare de zece angajați.

Întru realizarea acestor prevederi, Părțile vor delega reprezentanții săi pentru participarea la elaborarea acestor programe.

Capitolul VI3

Munca la domiciliu și/sau la distanță

5814. Munca la domiciliu și/sau la distanță se stabilește în conformitate cu prevederile Legii nr. 69/2020 din 21.05.2020 (Monitorul Oficial nr. 124-125 din 26.05.2020, art. 222) cu modificările ulterioare, și în dependență de necesitățile și condițiile care îl impun sau îi permit salariatului să-și îndeplinească obligațiile din orice punct al lumii, grație specificului profesiei, comodității, necesității de producere, etc.

5815. Munca la domiciliu și/sau la distanță se aplică doar în temeiul încheierii unui contract individual de muncă și/sau unui acord adițional la contractul deja existent. Angajații se bucură de toate drepturile și garanțiile sociale, prevăzute de lege, contractul de muncă colectiv, contractul individual de muncă sau orice alt act normativ.

5816. În scopul executării obligațiunilor de serviciu în partea ce ține de respectarea prevederilor Codului Administrativ al Republicii Moldova, în condițiile prestării muncii la domiciliu și/sau la distanță, angajatorul va acorda salariatului un termen rezonabil.

5817. Contractul individual de muncă și/sau acordul adițional, privind munca la domiciliu și/sau la distanță, trebuie să conțină obligatoriu următoarele clauze:

a) condițiile îndeplinirii/prestării muncii la distanță, care nu pot depăși normele și criteriile stabilite în regim obișnuit de muncă;

b) regimul de muncă, pe durata căruia angajatorul are dreptul să verifice activitatea angajatului, cu indicarea modului de efectuare a controlului;

c) ordinea ținerii evidenței orelor lucrate/prestate;

d) condițiile suportării cheltuielilor ce țin de munca la distanță se negociază de către angajator și salariat separat în partea ce ține de:

- compensarea cheltuielilor serviciilor comunale (energie electrică, apă, canalizare, gaz natural, încălzire centralizată, servicii internet), reieșind din repartizarea cotei-părți în proporție om/oră;

- compensarea cheltuielilor pentru exploatarea/repararea mobilierului, transportului, tehnicii și rețelelor IT, etc. care fac parte din proprietatea privată a salariatului în baza condițiilor separat stabilite de locațiunea acestor bunuri;

- compensarea cheltuielilor efectuate de angajat din surse proprii, pentru lucrări de secretariat (hârtie, servicii de multiplicare, rechizite de birou, servicii poștale, etc.).

5818. Anterior elaborării, negocierii și semnării contractului individual și/sau acordului adițional privind munca la domiciliu și/sau la distanță, salariatul semnează o declarație pe propria răspundere că dispune de toate condițiile adecvate pentru a-și îndeplini obligațiile funcționale.

5819. În caz de apariție unor litigii între angajator și angajat care activează la domiciliu/distanță și este membru de sindicat, soluționarea litigiului apărut, se efectuează cu participarea Sindicatului.

Capitolul VI4

Munca angajaților-pensionari care depășesc vîrsta de 63 ani

5820. În condițiile deficitului sporit al forței de muncă în ramura agroindustrială, pe fondalul migrației impunătoare a tineretului peste hotare, creșterea numărului de pensionari în raport cu numărul de angajați, părțile și structurile lor din teritoriu conștientizează rolul și importanța angajaților-pensionari, care depășesc vîrsta de 63 ani. Prin urmare, vor fi întreprinse toate măsurile pentru aplicarea unui tratament egal în raport cu ceilalți angajați.

5821. Se recomandă angajatorilor unităților economice, de achitat din contul unității, procurarea suplimentară a biletelor de tratament și odihnă în sanatoriile Sindicatelor din Moldova, în scopuri profilactice a bolilor cronice, în special profesionale a angajaților-pensionari, care depășesc vîrsta de 63 ani.

CAPITOLUL VII

Drepturile şi garanţiile activităţii FNSAA „Agroindsind” şi a Patronatului de ramură

59. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Patronatul de ramură recunosc drepturile FNSAA „Agroindsind” şi ale structurilor teritoriale ale ei la apărarea drepturilor de muncă, sociale şi economice a membrilor de sindicat de la unităţile de ramură în limitele normelor dreptului internaţional, Legii sindicatelor, Codului Muncii, Statutului FNSAA „Agroindsind” şi legislaţiei în vigoare.

Părțile semnatare vor promova, prin mijloace legale, în raport cu toate entitățile, interesele instituțiilor de învățământ agroindustrial în cadrul cărora funcționează sindicatele afiliate la FNSAA „Agroindsind”.

[Pct.59 modificat prin PAMAIA190 din 22.04.26, MO190-193/01.05.26 art.0; în vigoare 01.05.26]

60. Părţile au convenit ca preşedintele organizaţiei sindicale a unităţii economice, instituţiei să participe la şedinţele operative ale administraţiei şi şedinţele consiliului de administrare pe chestiunile ce ţin de raporturile de muncă şi problemele sociale.

61. Părţile şi structurile lor din teritoriu vor comunica reciproc şi în termen de 5 zile hotărârile fiecăruia, privind toate problemele importante în domeniul raporturilor de muncă. Totodată părţile vor asigura informarea mai amplă a salariaţilor, prin instalarea în loc public şi păzit a unui stand informativ.

62. FNSAA „Agroindsind” şi structurile sale în teritoriu recunosc dreptul Patronatului de stabilire a normelor de muncă, disciplina muncii, discipline tehnologice prin aprobarea Regulamentelor respective, cu consultarea obligatorie a sindicatelor.

63. – exclus.

64. Angajatorii se obligă:

a) să deconteze lunar sindicatului mijloace financiare în mărime de cel puţin 0, 2 % din fondul de retribuire a muncii salariaţilor, pentru utilizarea în scopurile stabilite de Contractul colectiv de muncă, inclusiv pentru acordarea de către sindicat a prestaţiilor pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă prin tratament balneoclimateric;

b) să nu împiedice şi să nu facă presiuni asupra Sindicatului în exercitarea sarcinilor şi împuternicirilor sale statutare;

c) să permită accesul liber al reprezentanţilor sindicatelor în toate subdiviziunile de producţie în scopul realizării drepturilor şi sarcinilor sale statutare;

d) să respecte drepturile salariaţilor aleşi în organele sindicale şi ne eliberaţi de la serviciul de bază, acordându-le cel puţin 4 zile lunar, pentru îndeplinirea funcţiilor sale elective, păstrându-le salariul mediu lunar, stipulate în contractul colectiv de muncă.

e) să asigure retribuirea muncii conducătorului organului sindical al unităţii, al cărui contract individual de muncă a fost suspendat în legătură cu alegerea în funcţie electivă, din contul mijloacelor unităţii. Cuantumul salariului acestuia se stabileşte prin negocieri, însă nu va fi mai mic de nivelul salariului adjunctului conducătorului unităţii. Pentru conducătorii organizaţiilor sindicale, neeliberaţi de la locul de muncă de bază, se va plăti un adaos format din diferenţa salariului lui şi a adjunctului conducătorului unităţii.

Salariul conducătorului organizaţiei sindicale va fi plătit de către angajator, conform actelor normative în vigoare. Conducătorul organizaţiei sindicale va beneficia de toate drepturile şi înlesnirile ca şi ceilalţi salariaţi ai unităţii.

f) să nu împiedice participarea reprezentanţilor sindicatului la acţiunile organizate în interesul membrilor de sindicat (conferinţe, seminare, congrese, măsuri de instruire a activului sindical, etc.), cu menţinerea salariului mediu lunar şi achitarea cheltuielilor în caz de deplasare;

g) să asigure în incinta unităţii, cu titlu gratuit, spaţiul şi mobilierul necesar activităţii sindicale, cu mijloace de comunicare, iar în caz de necesitate – cu transport, precum şi să efectueze din cont propriu asigurarea sanitară şi reparaţia curentă a încăperii;

h) să acorde persoanelor, alese în organele sindicale de diferit nivel, la expirarea mandatului, (în termen sau anticipat) funcţia deţinută anterior, iar în lipsa acesteia – o funcţie echivalentă în aceiaşi unitate;

j) întocmai să respecte cerinţele articolului 390 „Asigurarea condiţiilor pentru activitatea organului sindical din unitate” al Codului Muncii în colectarea şi transferarea cotizaţiilor de membru;

k) se interzice concedierea președintelui sindicatului pentru perioada exercitării mandatului, inclusiv a celor neeliberați de la locul de muncă de bază, în următoarele cazuri:

- situații excepționale;

- insolvabilitate;

- existența litigiilor Angajator – Sindicat;

- a situației prevăzute de lit. y1) alineatul (1) art. 86 din Codul muncii al RM.

65. În baza articolului 390 (p. 3 şi 5) al Codului Muncii Părţile stabilesc următoarele condiţii şi modul de colectare, transferare a cotizaţiilor de membru (mijloacelor băneşti):

- angajatorul, in baza listelor membrilor de sindicat, prezentate de către comitetul sindical, colecteaza fără plată, prin intermediul contabilitatii, cotizatii de membru de sindicat în cuantum de 1% din salariul lunar total şi alte plăţi salariale, inclusiv din plăţile pentru şomaj tehnic al membrilor;

- la solicitarea (cererea scrisă) angajaţilor nemembri de sindicat, angajatorul reţine mijloace bănesti in contul sindicatului, dacă faptul respectiv este prevazut in contractul colectiv de muncă;

- cotizatiile de membru de sindicat, colectate lunar de către angajator in ziua achitării salariilor angajaţilor, se transfera în cuantumul şi în conturile curente ale organizaţiilor sindicale indicate de către FNSAA “Agroindsind” sau de către Uniunea Teritorială respectivă a FNSAA “Agroindsind”;

- angajatorul nu este în drept să utilizeze mijloacele băneşti colectate de la membrii de sindicat;

- în cazul în care angajatorul a achitat salariile la timp iar cotizaţiile de membru (mijloacele băneşti) colectate au fost reţinute mai mult de o lună, organul sindical (comitetul sindical, Uniunea teritorială, Federaţia „Agroindsind”) e în drept să ceară compensarea pierderilor cauzate de ne transferarea la timp a cotizaţiilor (mijloacelor băneşti), prin majorări în proporţie de 0.1 % din suma datoriei pentru fiecare zi de întârziere.

CAPITOLUL VIII

Principii finale

66. Acţiunea Convenţiei colective se extinde pentru un termen de 3 ani (pînă în 2017).

Dacă nici una din părţi nu denunţa Convenţia cu 30 zile înainte de împlinirea termenului pentru care a fost extins, acţiunea acesteia se prelungeşte pentru o nouă perioadă de 3 ani.

67. Orice cerere de modificare şi/sau completare a prezentei Convenţii se va examina în modul stabilit de legislaţie. Odată cu modificările şi completările din Convenţie, acceptate de către părţi, vor fi adaptate corespunzător contractele colective de muncă de la unităţile economice.

68. Anexele 1-4 sunt sunt parte integrantă a Convenţiei.

69. Convenția și modificările operate prin Protocoalele- Acord intră în vigoare din data semnării acestora de către Părți și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Responsabilitatea pentru publicare se pune în seama Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.

Un exemplar al convenţiei colective sau a Protocolului - Acord se remite de una dintre părţile semnatare, în termen de 7 zile calendaristice de la data încheierii, la Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale

MINISTERUL AGRICULTURII ȘI

INDUSTIEI ALIMENTARE DIN

REPUBLICA MOLDOVA Anatolie GORODENCO

DIRECTORUL GENERAL AL

AGENȚIEI AGROINDUSTRIALE

"MOLDOVA-VIN" Valeriu MIRONESCU

PREŞEDINTELE FEDERAŢIEI

NAŢIONALE A PATRONATULUI

DIN AGRICULTURĂ ŞI INDUSTRIA

ALIMENTARĂ DIN REPUBLICA

MOLDOVA Valeriu BULGARI

PREŞEDINTELE INTERIMAR

AL FEDERAŢIEI NAŢIONALE A

SINDICATELOR DIN AGRICULTURĂ

ŞI ALIMENTAŢIE "AGROINDSIND" Vasile MĂMĂLIGĂ

anexa nr.1

anexa nr.2

anexa nr.3

anexa nr.4