CAPITOLUL III
ÎNLESNIRI, PRIVILEGII ŞI IMUNITĂŢI
Articolul 8 Localurile şi locuinţele
1) Statul trimiţător, în condiţiile şi în toate formele prevăzute de legislaţia Statului de reşedinţă, poate:
a) dobândi în proprietate, drept de folosinţă sau în oarecare altă formă juridică terenuri, clădiri, părţi din clădiri şi construcţiile aferente necesare acomodării sau menţinerii unui oficiu consular sau pentru reşedinţa membrilor oficiului consular;
b) construi, în aceleaşi scopuri, clădiri, părţi din clădiri şi construcţii aferente pe terenuri, care au fost dobândite în conformitate cu punctul a) al prezentului paragraf;
c) înstrăina drepturile sau bunurile menţionate în punctele a) şi b) ale prezentului paragraf.
2) Statul de reşedinţă va facilita achiziţionarea de către Statul trimiţător pe teritoriul său, în conformitate cu legile şi reglementările sale, a localurilor necesare oficiului consular şi va ajuta Statul trimiţător la procurarea unor astfel de localuri în alt mod. Statul de reşedinţă va ajuta, de asemenea, dacă este necesar, oficiul consular sa obţină locuinţe convenabile pentru membrii săi.
3) Prevederile prezentului articol nu vor scuti Statul trimiţător de la respectarea reglementărilor edilitare şi de planificare urbanistică aplicabile în zona în care sunt situate bunurile imobile.
Articolul 9 Scutirea fiscală a localurilor consulare
1) Statul trimiţător va fi scutit în Statul de reşedinţă de orice impozite şi taxe naţionale, locale, regionale sau municipale aplicate:
a) dobândirii în proprietate, posesie sau folosinţă, proprietăţii, posesiunii, folosinţei, administrării de terenuri şi clădiri, construcţiei şi întreţinerii clădirilor sau reclamării terenurilor destinate pentru sau folosite exclusiv pentru necesităţile oficiale ale unui oficiu consular sau pentru reşedinţa şefului oficiului consular de carieră;
b) dobândirii, proprietăţii, posesiunii sau folosinţei în conformitate cu legile sau reglementările Statului de reşedinţă referitoare la toată proprietatea mobilă, inclusiv mijloacele de transport destinate sau folosite exclusiv pentru necesităţile oficiale ale oficiului consular; scutirea de impozite şi taxe impuse cu ocazia sau în baza exportului şi importului sunt reglementate în exclusivitate de art. 28.
c) Scutirea prevăzută în paragraful 1) al prezentului articol nu se aplică taxelor şi impozitelor plătite sau percepute ca remunerare pentru servicii specifice prestate.
2) Scutirea fiscală specifică prevăzută în paragraful 1) al prezentului articol nu se aplică impozitelor şi taxelor, care, în baza legilor şi reglementărilor Statului de reşedinţă, sunt achitate de persoana, care a contractat cu Statul trimiţător sau de persoana care acţionează în numele acestuia.
Articolul 10 Scutirea de rechiziţie
1) Localurile consulare, mobilierul şi bunurile mobile, precum şi mijloacele de transport ale oficiului consular sunt scutite de orice formă de rechiziţie.
2) Localurile numite nu sunt scutite de expropriere în scop de apărare naţională sau de utilitate publică, în conformitate cu legile Statului de reşedinţă.
În cazul când o expropriere este necesară în aceste scopuri şi în cazul în care Statul trimiţător este proprietarul localurilor consulare, acestuia i se va plăti o compensaţie promptă, adecvată şi efectivă. Astfel de compensaţie este transferabilă Statului trimiţător într-un termen rezonabil şi fără careva restricţii.
3) Statul de reşedinţă va întreprinde toate măsurile pentru a facilita Statului trimiţător, proprietarului sau chiriaşului localurilor expropriate, reinstalarea sediului consular în vederea evitării oricărui obstacol la exercitarea funcţiilor consulare.
Articolul 11 Inviolabilitatea localurilor consulare, inclusiv a reşedinţei şefului oficiului consular
1) Localurile oficiului consular, inclusiv reşedinţa şefului oficiului consular sunt inviolabile. Autorităţile Statului de reşedinţă nu vor putea pătrunde în acestea fără consimţământul expres al şefului oficiului consular sau al persoanei desemnate de acesta sau şeful misiunii diplomatice a Statului trimiţător.
2) Totuşi, astfel de consimţământ poate fi presupus în caz de incendiu sau de alt sinistru, care necesită măsuri imediate de protecţie.
3) Statul de reşedinţă are obligaţia specială de a lua toate măsurile adecvate pentru a proteja localurile consulare de intruziuni sau daune şi pentru a preveni orice tulburare a liniştii oficiului consular sau diminuarea demnităţii acestuia.
Articolul 12 Inviolabilitatea arhivelor şi documentelor consulare
În conformitate cu principiile recunoscute ale dreptului internaţional, arhivele consulare şi alte documente şi registre sunt inviolabile în orice moment şi oriunde s-ar găsi, şi autorităţile Statului de reşedinţă nu vor fi în drept, indiferent de motivul invocat, să le examineze sau să le sechestreze.
Articolul 13 Folosirea drapelului şi a stemei naţionale
1) Drapelul naţional al Statului trimiţător poate fi arborat pe clădirea ocupată de oficiul consular şi pe reşedinţa şefului oficiului consular.
2) Şeful oficiului consular poate arbora drapelul Statului trimiţător pe mijloacele de transport, când acestea sunt folosite în interes de serviciu.
3) Stema Statului trimiţător şi o inscripţie potrivită, care desemnează oficiul consular al Statului trimiţător în limba oficială sau în ambele limbi, atât a Statului trimiţător, cât şi a celui de reşedinţă, poate fi plasată pe clădirile, în care este situat oficiul consular, şi pe peretele exterior, precum şi pe reşedinţa şefului oficiului consular.
4) Fiecare Parte Contractantă va garanta respectul şi protecţia drapelului naţional şi a stemei celeilalte Părţi.
Articolul 14 Libertatea de comunicare
1) Statul de reşedinţă va permite şi va proteja libertatea de comunicare a oficiului consular pentru orice scopuri oficiale, în comunicarea cu Guvernul său, cu misiunile diplomatice şi cu alte oficii consulare ale Statului trimiţător, oriunde s-ar găsi ele, oficiul consular poate folosi toate mijloacele de comunicare adecvate, inclusiv curierii diplomatici sau consulari, valiza diplomatică sau consulară şi mesajele în cod sau cifrate. Totuşi, în oficiul consular pot fi instalate şi utilizate staţii de emisie radio numai cu consimţământul Statului de reşedinţă.
2) Corespondenţa oficială a oficiului consular este inviolabilă. Corespondenţa oficială înseamnă toată corespondenţa, ce se referă la oficiul consular şi funcţiile sale.
3) Valiza consulară nu poate fi nici deschisă, nici reţinută. Totuşi, dacă autorităţile competente ale statului de reşedinţă au motive serioase să creadă, că valiza conţine alte obiecte decât corespondenţă, documente şi obiecte vizate în paragraful 4) al prezentului articol, ele pot cere ca valiza să fie deschisă în prezenţa unui reprezentant autorizat al Statului trimiţător. Dacă cererea este respinsă de autorităţile Statului trimiţător, valiza va fi întoarsă la locul de origine.
4) Coletele, care constituie valiza consulară, trebuie să poarte însemne exterioare vizibile şi pot să conţină numai corespondenţa oficială şi documente sau obiecte destinate exclusiv folosinţei oficiale.
5) Curierul consular trebuie să posede un document oficial, ce atestă statutul său şi numărul de colete care constituie valiza consulară. Afară de cazul când Statul de reşedinţă consimte la aceasta, curierul consular nu trebuie sa fie nici cetăţean al Statului de reşedinţă, nici, cu excepţia cazului când el este cetăţean al Statului trimiţător, rezident permanent în Statul de reşedinţă. În exercitarea funcţiilor sale curierul consular va fi protejat de Statul de reşedinţă. El se va fa de inviolabilitate personală şi nu va putea fi supus nici unei forme de arest sau detenţiune.
6) Statul trimiţător, misiunile sale diplomatice şi oficiile sale consulare pot desemna curieri consulari "ad hoc"; în acest caz, prevederile paragrafului 5) din prezentul articol sunt, de asemenea, aplicabile sub rezerva că imunităţile care sunt menţionate în el vor înceta să se aplice din momentul în care curierul a remis destinatarului valiza consulară, care i-a fost încredinţată.
7) Valiza consulară poate fi încredinţată comandantului unei nave sau unei aeronave comerciale care trebuie să sosească într-un punct de intrare autorizat. Comandantul trebuie să aibă asupra sa un document oficial, care să specifice numărul de colete care constituie valiza. Totuşi, ei nu vor fi consideraţi curieri consulari. Printr-un aranjament cu autorităţile locale respective, oficiul consular poate trimite pe unul din membrii săi pentru a prelua, în mod direct şi liber, valiza din mâinile comandantului navei sau ale aeronavei.
Articolul 15 Libertatea de deplasare
Sub rezerva legilor şi reglementărilor Statului de reşedinţă referitoare la zonele, în care accesul este interzis sau limitat din motive de securitate naţională tuturor membrilor oficiului consular li se va permite libera deplasare în limitele Statului de reşedinţă.
Articolul 16 Drepturi şi taxe consulare
1) În timpul exercitării funcţiilor sale oficiale, funcţionarii consulari pot percepe plăţi şi taxe pentru acţiuni consulare în conformitate cu legislaţia Statului trimiţător.
2) Statul trimiţător este scutit de orice taxe şi impozite stabilite sau percepute de către Statul de reşedinţă asupra sumelor colectate în conformitate cu paragraful 1) al prezentului articol şi asupra chitanţelor aferente.
Articolul 17 Înlesniri acordate oficiului consular pentru îndeplinirea funcţiilor sale
1) Statul de reşedinţă va acorda toate înlesnirile necesare îndeplinirii funcţiilor oficiului consular şi va întreprinde toate măsurile adecvate pentru a permite membrilor oficiului consular să-şi efectueze activitatea lor şi să se bucure de drepturile, privilegiile şi imunităţile acordate de prezenta Convenţie.
2) Localurile consulare nu vor fi utilizate în scop incompatibil cu exercitarea funcţiilor consulare.
Articolul 18 Protecţia demnităţii funcţionarilor consulari
Statul de reşedinţă va trata funcţionarii consulari cu respectul cuvenit şi va lua toate măsurile necesare pentru a preveni orice atentat la persoana, libertatea şi demnitatea lor.
Articolul 19 Inviolabilitatea personală a funcţionarilor consulari
1) Funcţionarii consulari nu pot fi puşi în stare de arest, custodie sau detenţiune, cu excepţia cazului de crimă ce se pedepseşte cu privaţiune de liberate pe un termen nu mai mic de cinci ani, în conformitate cu legislaţia Statului de reşedinţă şi în urma unei decizii a autorităţii judiciare competente.
2) Cu excepţia cazului prevăzut de paragraful 1) al prezentului articol, funcţionarii consulari nu pot fi puşi în stare de detenţiune sau supuşi oricărei alte forme de limitare a libertăţii lor personale, decât în cazul executării unei decizii judiciare definitive.
3) Dacă o procedură penală este angajată împotriva unui funcţionar consular, acesta este obligat să se prezinte în faţa autorităţilor competente. Totuşi, asemenea procedură trebuie să fie efectuată cu respectul, care se cuvine funcţionarului consular în virtutea poziţiei sale oficiale, şi, cu excepţia cazului prevăzut de paragraful 1) al prezentului articol, astfel încât să împiedice cât mai puţin posibil exercitarea funcţiilor consulare. Atunci când în împrejurările menţionate de paragraful 1) din prezentul articol, a devenit necesar ca funcţionarul consular să fie pus în stare de detenţie, procedura îndreptată împotriva lui trebuie să fie iniţiată în termenul cel mai scurt.
Articolul 20 Notificarea cazurilor de arest, detenţiune sau urmărire
În caz de arest sau detenţiune a unui membru al personalului consular sau de urmărire penală angajată împotriva lui, Statul de reşedinţă trebuie să informeze neîntârziat şeful oficiului consular. Dacă acesta din urmă constituie el însuşi obiectul uneia din aceste măsuri, Statul de reşedinţă trebuie să informeze Statul trimiţător pe căi diplomatice.
Articolul 21 Imunitatea de jurisdicţie
1) Funcţionarii şi angajaţii consulari nu vor fi supuşi jurisdicţiei autorităţilor judiciare şi administrative ale Statului de reşedinţă pentru actele săvârşite în exercitarea funcţiilor consulare.
2) Prevederile paragrafului 1) al prezentului articol nu se aplică, totuşi, în caz de acţiune civilă:
a) care rezultă din încheierea unui contract de către un funcţionar consular sau un angajat consular, pe care acesta nu l-a încheiat în mod expres sau implicit în calitate de mandatar al Statului trimiţător, sau
b) intentată de un terţ pentru o pagubă rezultând dintr-un accident provocat în statul de reşedinţă de un vehicul, navă, aeronavă sau un al mijloc de transport.
Articolul 22 Obligaţiunea de a depune mărturii
1) Membrii oficiului consular pot fi chemaţi să depună mărturii în cursul procedurilor judiciare şi administrative. Angajaţii consulari şi membrii personalului de serviciu nu pot refuza să depună mărturii, cu excepţia cazurilor menţionate în paragraful 3) al prezentului articol. Dacă un funcţionar consular se va eschiva să depună mărturii, nici o măsură coercitivă sau sancţiune nu i se va putea aplica.
2) Autoritatea, care solicită mărturia, va evita orice amestec în ce priveşte exercitarea funcţiilor de către funcţionarul consular. Când aceasta este posibil ea poate să obţină asemenea mărturie la reşedinţa acestuia sau la oficiul consular, fie să accepte o declaraţie scrisă.
3) Membrii oficiului consular nu sunt obligaţi să depună mărturii asupra faptelor care au legătură cu exercitarea funcţiilor lor şi să prezinte corespondenţa şi documentele oficiale referitoare la acestea. Ei au, de asemenea, dreptul de a refuza să depună mărturii în calitate de experţi asupra legislaţiei Statului trimiţător.
Articolul 23 Renunţarea la privilegii şi imunităţi
1) Statul trimiţător poate renunţa la privilegiile şi imunităţile unui membru al oficiului consular prevăzute în articolele 19, 21 şi 22.
2) O asemenea renunţare trebuie să fie întotdeauna expresă şi trebuie să fie comunicată Statului de reşedinţă în scris.
3) Dacă un funcţionar sau un agent consular angajează o procedură într-o materie în care ar beneficia de imunitate de jurisdicţie în baza articolului 21, el nu poate invoca imunitatea de jurisdicţie faţă de nici o cerere reconvenţională legată direct de cererea principală.
4) Renunţarea la imunitatea de jurisdicţie pentru o procedură civilă sau administrativă nu implică renunţarea la imunitate în ceea ce priveşte măsurile de executare a hotărîrii judiciare; pentru astfel de măsură este necesară o renunţare separată.
Articolul 24 Scutirea de înmatriculare şi permise de şedere
1) Funcţionarii consulari şi angajaţii consulari, precum şi membrii familiilor lor sunt scutiţi de toate obligaţiunile prevăzute de legile şi reglementările Statului de reşedinţă în materie de înmatriculare a străinilor şi de permise de şedere.
2) Totuşi, dispoziţiile paragrafului 1) al prezentului articol nu se aplică nici funcţionarului consular, care nu este angajatul permanent al Statului trimiţător sau care exercită o activitate privată cu caracter lucrativ în Statul de reşedinţă, nici unui membru al familiei sale.
Articolul 25 Scutirea de permise de muncă
l) Membrii oficiului consular, în ce priveşte serviciile prestate Statului trimiţător, sunt scutiţi de orice obligaţiuni pe care legile şi reglementările Statului de reşedinţă le impun în materie de permise de muncă şi de folosire a forţei de muncă străine.
2) Membrii personalului privat al funcţionarilor consulari şi angajaţilor consulari, care nu sunt cetăţeni ai Statului de reşedinţă sau care nu domiciliază permanent în acest Stat, nu pot exercita nici o altă ocupaţie cu caracter lucrativ în Statul de reşedinţă. Ei vor fi scutiţi de obligaţiunile prevăzute de paragraful 1) al prezentului articol, însă în orice caz ei vor fi obligaţi să părăsească teritoriul Statului de reşedinţă la expirarea contractului de muncă cu funcţionarii consulari şi angajaţii consulari corespunzători, dacă ei nu vor obţine un permis specific de reşedinţă şi de muncă din partea autorităţilor competente ale Statului de reşedinţă.
Articolul 26 Scutirea de regimul de securitate socială
1) Pentru serviciile prestate Statului trimiţător, membrii oficiului consular şi membrii familiilor lor, care nu exercită activităţi cu caracter lucrativ, sunt scutiţi de normele de securitate socială în vigoare în Statul de reşedinţă, sub rezerva dispoziţiilor paragrafului 3) al prezentului articol.
2) Scutirea prevăzută în paragraful 1) al prezentului articol se aplică, de asemenea, membrilor personalului privat, care sunt în serviciul exclusiv al membrilor oficiului consular, cu condiţiile:
a) ca ei să nu fie cetăţeni ai Statului de reşedinţă, nici să nu aibă reşedinţă permanentă în acest Stat, şi
b) ca ei să fie supuşi dispoziţiilor de securitate socială, care sunt în vigoare în Statul trimiţător sau într-un Stat terţ.
3) Membrii oficiului consular, care au în serviciul lor persoane cărora scutirea prevăzută în paragraful 2) al prezentului articol nu li se aplică, urmează să respecte obligaţiunile impuse celor care angajează prin dispoziţiile de securitate socială ale Statului de reşedinţă.
4) Scutirea prevăzută de paragrafele 1) şi 2) ale prezentului articol nu exclude participarea voluntară la regimul de securitate socială al Statului de reşedinţă, în cazul în care ea este permisă de acest Stat.
Articolul 27 Scutirea fiscală a membrilor personalului consular
1) Funcţionarii consulari şi angajaţii consulari, precum şi membrii familiilor lor sunt scutiţi de orice taxe şi impozite, personale sau reale, naţionale, regionale şi municipale. Aceste scutiri nu se aplică:
a) impozitelor indirecte, care prin natura lor sunt încorporate în mod normal în preţul mărfurilor şi serviciilor, cu excepţia prevederilor articolului 28;
b) impozitelor şi taxelor pe bunurile imobile particulare situate pe teritoriul Statului de reşedinţă, cu excepţia prevederilor articolului 9;
c) taxelor şi impozitelor de succesiune şi taxelor şi impozitelor de transfer al proprietăţii în vigoare în Statul de reşedinţă, cu excepţia prevederilor punctului b) al articolului 29;
d) impozitelor şi taxelor pe veniturile particulare, inclusiv profiturile pe capital, care-şi au sursa în Statul de reşedinţă, şi a impozitelor pe capital prelevate asupra investiţiilor efectuate în întreprinderile comerciale sau financiare situate în Statul de reşedinţă;
e) impozitelor şi taxelor percepute ca remunerare pentru serviciile specifice prestate;
f) impozitelor de înregistrare, de grefă, de ipotecă şi de timbru, sub rezerva dispoziţiilor articolului 9.
2) Membrii personalului de serviciu sunt scutiţi de impozite şi taxe pe salariile care le primesc din partea Statului trimiţător pentru serviciile prestate oficiului consular.
3) Membrii oficiului consular, care angajează persoane ale căror salarii nu sunt scutite de impozitul pe venit în Statul de reşedinţă, trebuie să respecte obligaţiunile pe care legile şi reglementările acestui Stat le impun în materie de percepere a impozitului pe venit celor care angajează.
Articolul 28 Scutirea de taxe vamale şi de control vamal
1) În conformitate cu legile şi reglementările sale, Statul de reşedinţa autorizează importarea şi reexportarea şi acordă scutirea de taxe vamale, impozite şi redevenţe conexe, cu excepţia încasărilor de depozitare, de transport sau alte servicii analoge, pentru:
a) bunurile destinate folosirii oficiale a oficiului consular;
b) bunurile de uz personal ale funcţionarului consular şi ale membrilor familiei sale, inclusiv obiectele destinate instalării sale. Articolele destinate consumului nu trebuie să depăşească cantităţile necesare folosirii lor directe de către cei interesaţi.
2) Angajaţii consulari beneficiază de privilegiile şi scutirile prevăzute la punctul "b" al paragrafului 1) al prezentului articol în ceea ce priveşte obiectele importate cu ocazia instalării lor.
3) Bagajele personale ale funcţionarilor consulari şi ale membrilor familiilor lor, care locuiesc împreună cu ei, sunt scutite de control vamal. Ele nu pot fi supuse controlului decât dacă există motive serioase să se presupună că ele conţin alte obiecte decât cele menţionate la punctul "b" al paragrafului 1) al prezentului articol, sau obiecte al căror import sau export este interzis de legile şi reglementările Statului de reşedinţă sau supus legilor sau reglementărilor sale de carantină. Un asemenea control nu poate avea loc decât în prezenţa funcţionarului consular sau a membrilor familiei lui.
Articolul 29 Succesiunea şi transferul de proprietate a unui membru al oficiului consular sau a unui membru al familiei sale
În caz de deces al unui membru al oficiului consular sau al unui membru al familiei sale, Statul de reşedinţă:
a) va permite exportul bunurilor mobile ale defunctului, cu excepţia celor care au fost dobândite în Statul de reşedinţă şi care fac obiectul unei prohibiţii de export la momentul decesului;
b) nu va solicita plata oricăror taxe naţionale, regionale sau municipale de cesiune sau de transfer al proprietăţii mobile, a cărei prezenţă în Statul de reşedinţă se datorează exclusiv prezenţei în acest Stat a defunctului în calitate de membru al oficiului consular sau de membru al familiei unui membru al oficiului consular.
Articolul 30 Începutul şi încetarea privilegiilor şi imunităţilor consulare
1) Fiecare membru al oficiului consular va beneficia de privilegiile şi imunităţile prevăzute de prezenta Convenţie din momentul intrării sale pe teritoriul Statului de reşedinţă pentru a prelua postul său sau, dacă se găseşte deja pe acest teritoriu, din momentul intrării lui în funcţie la oficiul consular.
2) Membrii familiei unui membru al oficiului consular, precum şi membrii personalului său privat, vor beneficia de privilegiile şi imunităţile prevăzute de prezenta Convenţie începând cu una din datele următoare: din momentul în care membrul oficiului consular se bucură de privilegii şi imunităţi în conformitate cu paragraful 1) al prezentului articol sau de la data intrării lor pe teritoriul Statului de reşedinţă, sau de la data la care ei au devenit membri ai familiei sau ai personalului privat respectiv.
3) Când funcţiile unui membru al oficiului consular încetează, privilegiile şi imunităţile sale, precum şi cele ale membrilor familiei sale sau ale membrilor personalului său privat, încetează, de regulă, în momentul în care persoana în cauză părăseşte teritoriul Statului de reşedinţă, ori la expirarea unui termen rezonabil care îi va fi acordat în acest scop, dar cât mai curând posibil. Imunităţile şi privilegiile sunt valabile până în acel moment chiar şi în caz de conflict armat, în ce priveşte persoanele menţionate la paragraful 2) al prezentului articol, privilegiile şi imunităţile lor vor înceta din momentul când ele încetează să mai facă parte din familia sau să mai fie în serviciul unui membru al oficiului consular, sub rezerva, totuşi, că, dacă aceste persoane intenţionează să părăsească teritoriul Statului de reşedinţă într-un termen rezonabil, privilegiile şi imunităţile lor subzistă până în momentul plecării lor.
4) Totuşi, în ce priveşte actele săvârşite de un funcţionar consular sau de un angajat consular în exercitarea funcţiilor sale, imunitatea de jurisdicţie subzistă fără limită de durată.
5) În caz de deces al unui membru al oficiului consular, membrii familiei sale vor continua să se bucure de imunităţile şi privilegiile, care le sunt acordate până când ei părăsesc teritoriul Statului de reşedinţă sau la expirarea unui termen rezonabil care le va fi acordat în acest scop, dar cât mai curând posibil.
Articolul 31 Respectarea legilor şi reglementărilor Statului de reşedinţă
Fără prejudicierea privilegiilor şi imunităţilor lor, toate persoanele care beneficiază de aceste privilegii şi imunităţi au datoria să respecte legile şi reglementările Statului de reşedinţă.
Articolul 32 Asigurarea contra pagubelor cauzate terţilor
Membrii oficiului consular se vor conforma tuturor cerinţelor prescrise de legile şi reglementările Statului de reşedinţă în materie de asigurare contra pagubelor cauzate terţilor ca rezultat al utilizării oricărui mijloc de transport.
Articolul 33 Prevederi specifice privind facilităţile, privilegiile şi imunităţile
1) Membrii personalului consular, precum şi membrii familiilor lor, care exercită o activitate privată cu caracter lucrativ sau sunt cetăţeni ai Statului de reşedinţă ori ai unui Stat terţ sau au reşedinţă permanentă în Statul de reşedinţă, nu se vor bucura de facilităţile, privilegiile şi imunităţile prevăzute în prezentul capitol pentru acţiunile care nu sunt legate de exercitarea funcţiilor lor.
2) Statul de reşedinţă îşi va exercita jurisdicţia asupra persoanelor menţionate în paragraful 1) al prezentului articol fără a crea obstacole exercitării de către oficiul consular a funcţiilor sale.
Articolul 34 Exercitarea funcţiilor consulare de către o misiune diplomatică
1) Dispoziţiile prezentei Convenţii se vor aplica, de asemenea, în măsura în care contextul o permite, şi exercitării funcţiilor consulare de către o misiune diplomatică.
2) Numele membrilor misiunii diplomatice, delegaţi în oficiul consular sau care sunt împuterniciţi în orice alt mod cu exercitarea funcţiilor consulare ale misiunii, se vor notifica Ministerului Afacerilor Externe al Statului de reşedinţă sau autorităţii desemnate de acesta.
3) În exercitarea funcţiilor consulare, misiunea diplomatică poate să se adreseze:
a) autorităţilor locale din circumscripţia consulară;
b) autorităţilor centrale ale Statului de reşedinţă, dacă legile, reglementările şi uzanţele în vigoare ale Statului de reşedinţă sau acordurile internaţionale relevante permit aceasta.
4) Privilegiile şi imunităţile acordate membrilor personalului misiunii diplomatice conform paragrafului 2) al prezentului articol vor fi determinate de normele dreptului internaţional privind relaţiile diplomatice. Totuşi, în ce priveşte activitatea acestora în vederea exercitării funcţiilor sale consulare, imunitatea de jurisdicţie în acest caz va continua să subziste fără limite de durată.
Articolul 35 Respectarea cerinţelor administrative
1) Statul trimiţător, membrii oficiului consular şi membrii familiilor acestora vor respecta cerinţele prescrise de către autorităţile administrative ale Statului de reşedinţă privind aplicarea prevederilor Capitolului III.
2) Autorităţile respective ale Statului de reşedinţă vor elibera buletin de identitate funcţionarilor consulari şi angajaţilor consulari şi membrilor familiilor lor, care nu sunt cetăţeni ai Statului de reşedinţă.
CAPITOLUL IV
FUNCŢII CONSULARE
Articolul 36 Determinarea funcţiilor
Funcţionarii consulari sunt autorizaţi:
1) să protejeze, în Statul de reşedinţa, drepturile şi interesele Statului trimiţător şi ale cetăţenilor săi, inclusiv ale persoanelor juridice; să favorizeze sub diverse forme dezvoltarea relaţiilor comerciale, economice, turistice, sociale, ştiinţifice, culturale şi tehnologice, precum şi a relaţiilor în materie maritimă şi de aviaţie civilă între Părţile Contractante;
2) să acorde asistenţă cetăţenilor Starului trimiţător în relaţiile lor cu autorităţile Statului de reşedinţă. Să se informeze prin toate mijloacele licite în conformitate cu legislaţia Statului de reşedinţă asupra faptelor, care au adus prejudicii intereselor cetăţenilor Statului trimiţător sau în caz de accidente ce au legătură cu aceştia din urmă;
3) să adopte, sub rezerva practicii şi procedurilor în vigoare în Statul de reşedinţă, dispoziţiile necesare pentru reprezentarea legală a cetăţenilor Statului trimiţător în faţa tribunalelor sau altor autorităţi ale Statului de reşedinţă, precum şi să adopte măsuri provizorii pentru protejarea drepturilor şi intereselor cetăţenilor săi, care, nefiind prezenţi sau din alte motive, nu pot să-şi apere în timp util drepturile şi interesele;
4) să se informeze prin toate mijloacele licite despre condiţiile şi evoluţia vieţii comerciale, economice, turistice, sociale, ştiinţifice, tehnologice şi culturale din Statul de reşedinţă, făcând rapoarte în această privinţă către Guvernul Statului trimiţător şi acordând orice informaţie utilă persoanelor interesate.
Articolul 37 Comunicarea cu autorităţile Statului de reşedinţă
În exercitarea funcţiilor lor consulare, funcţionarii consulari pot să se adreseze:
a) autorităţilor locale competente din circumscripţia sa;
b) autorităţilor centrale competente ale Statului de reşedinţă, în limitele permise de legile, reglementările şi uzanţele Statului de reşedinţă şi acordurile internaţionale în materie.
Articolul 38 Înregistrarea cetăţenilor
Funcţionarii consulari, în cadrul circumscripţiei sale consulare, au dreptul:
a) să înregistreze cetăţenii proprii şi să le elibereze documentele respective.
Ei pot solicita sprijinul autorităţilor competente ale Statului de reşedinţă pentru a obţine, în măsura consimţită de legislaţia acestui Stat, date statistice referitoare la cetăţenii săi domiciliaţi în circumscripţia lor consulară;
b) să publice în presă avize adresate cetăţenilor lor sau să le transmită informaţii, acte şi documente eliberate de autorităţile Statului trimiţător, în particular când aceste informaţii, acte şi documente vizează un serviciu naţional.
Articolul 39 Paşapoarte şi vize
Funcţionarii consulari au dreptul să elibereze, să prelungească, să modifice sau să anuleze:
a) paşapoarte sau alte documente de călătorie pentru cetăţenii Statului trimiţător. Funcţionarii consulari italieni vor fi împuterniciţi să elibereze titluri de călătorie şi cetăţenilor altor State membre ale Uniunii Europene;
b) vize şi alte documente corespunzătoare.
Articolul 40 Cooperarea în materie de naţionalitate
1) Funcţionarii consulari ai Statului trimiţător vor coopera cu autorităţile competente ale Statului de reşedinţă, la cererea acestora, în vederea determinării cetăţeniei persoanelor, care nu posedă paşaport sau alt act de identitate şi care sunt presupuşi de autorităţile Statului de reşedinţă a fi cetăţeni ai Statului trimiţător.
2) În cazul în care se adevereşte, că persoanele în cauză deţin cetăţenia Statului trimiţător, funcţionarii consulari vor elibera paşaport sau titlu de călătorie acestor persoane.
Articolul 41 Notificarea actelor judiciare
Funcţionarii consulari sunt autorizaţi să transmită acte judiciare şi extrajudiciare destinate cetăţenilor proprii sau să execute comisii rogatorii, în materie civilă sau comercială, privind cetăţenii proprii, în conformitate cu acordurile în vigoare între Părţile Contractante ale prezentei Convenţii sau, în lipsa unor astfel de acorduri, în orice mod compatibil cu legile şi reglementările Statului de reşedinţă.
Articolul 42 Legalizarea şi autentificarea actelor
Funcţionarii consulari au dreptul:
a) să legalizeze semnăturile puse pe documentele eliberate de autorităţile sau funcţionarii Statului trimiţător sau ai Statului de reşedinţă;
b) să primească orice declaraţie, să elibereze documente, să autentifice semnăturile, să certifice sau să traducă documentele, când aceste acte sau formalităţi sunt necesare în conformitate cu legile şi reglementările Statului trimiţător;
c) să traducă şi să legalizeze orice act eliberat de autorităţile sau funcţionarii Statului trimiţător sau ai Statului de reşedinţă, numai dacă aceasta nu contravine legilor şi reglementărilor Statului de reşedinţă.
Articolul 43 Eficienţa documentelor şi actelor consulare
Actele şi documentele eliberate, certificate, autentificate de către funcţionarul consular, precum şi traducerea acestora efectuată sau certificată de funcţionarul consular, au, în Statul de reşedinţă, aceeaşi valoare probatorie ca şi cum ar fi eliberate, certificate, autentificate şi traduse de autorităţile competente ale Statului de reşedinţă, cu condiţia ca să fie respectate formalităţile necesare în materie de către Statul respectiv.
Articolul 44 Eliberarea documentelor şi îndeplinirea formalităţilor electorale
Funcţionarii consulari sunt autorizaţi:
a) să elibereze extrase şi copii de pe oricare document, eliberat de aceştia, în limita competenţei lor;
b) să primească declaraţii sau să elibereze certificate care, ar putea fi solicitate de legile şi reglementările Statului trimiţător sau ale Statului de reşedinţă, cu condiţia că ultimul nu va avea obiecţii;
c) să elibereze certificate de origine a mărfurilor sau alte documente similare în conformitate cu legislaţia în vigoare a Statului de reşedinţă;
d) să afişeze în localurile consulare avize referitoare la drepturile, obligaţiile şi interesele cetăţenilor Statului trimiţător;
e) să îndeplinească formalităţile privind participarea cetăţenilor Statului trimiţător la referendumuri şi alegerile din acest Stat;
f) să primească orice declaraţii prevăzute de legislaţia Statului trimiţător în materie de cetăţenie.
Articolul 45 Acte notariale
Funţionarii consulari, în circumscripţia lor consulară, pot întocmi în formă notarială:
a) actele şi contractele încheiate între cetăţenii Statului trimiţător, precum şi actele lor unilaterale, cu excepţia celor care se referă la constituirea, modificarea sau transferul drepturilor asupra bunurilor imobile situate în Statul de reşedinţă;
b) actele şi contractele, indiferent de cetăţenia Părţilor, referitoare la bunurile situate pe teritoriul Statului trimiţător sau care sunt destinate să producă efecte pe acest teritoriu;
c) testamentele cetăţenilor Statului trimiţător;
d) actele şi contractele referitoare la căsătorie.
Articolul 46 Actele de stare civilă
1) Funcţionarii consulari au dreptul:
a) să întocmească, înregistreze şi transmită actele de stare civilă ale cetăţenilor Statului trimiţător;
b) să celebreze căsătorii şi să întocmească certificatele corespunzătoare, cu condiţia ca soţii să fie cetăţeni ai Statului trimiţător; funcţionarii consulari vor informa autorităţile competente ale Statului de reşedinţa, dacă legislaţia acestuia din urmă o cere;
c) să primească actele referitoare la consimţămintele necesare pentru celebrarea căsătoriei, oricare ar fi cetăţenia persoanelor, cărora li se cere un astfel de consimţământ;
d) să înregistreze, în baza unei decizii judiciare cu valoare executivă conform legislaţiei Statului trimiţător, orice act de desfacere a unei căsătorii încheiate de către ei.
2) Dispoziţiile paragrafului 1) al prezentului articol nu scutesc persoanele interesate de obligaţiunea de a efectua declaraţii şi orice altă formalitate prevăzută de legislaţia Statului de reşedinţă.
Articolul 47 Depozitări
Funcţionarii consulari au dreptul să primească pentru păstrare sume de bani, documente, inclusiv testamente şi bunuri de orice natură cu caracter licit, încredinţate de cetăţenii Statului trimiţător sau din numele lor. Astfel de depozitări pot fi exportate din Statul de reşedinţă numai în conformitate cu legile şi reglementările în vigoare ale acestui Stat. Astfel de depozitare nu beneficiază de imunitatea prevăzută în art. 12 al prezentei Convenţii.
Articolul 48 Comunicarea cu cetăţenii Statului trimiţător
1) Funcţionarii consulari vor comunica liber cu cetăţenii Statului trimiţător şi vor avea acces la ei. Cetăţenii Statului trimiţător vor avea aceeaşi libertate de comunicare cu funcţionarii consulari şi vor avea acces la ei.
2) Autorităţile competente ale Statului de reşedinţă vor facilita funcţionarilor consulari, dacă este cazul şi cât mai curând posibil, comunicarea cu cetăţenii lor care se găsesc pe teritoriul Statului de reşedinţă şi, în caz de calamitate sau alt accident grav, vor ajuta funcţionarii consulari la adoptarea măsurilor necesare de asistenţă.
Articolul 49 Comunicarea cu cetăţenii deţinuţi ai Statului trimiţător
1) Oficiul consular al Statului trimiţător va fi informat de autorităţile Statului de reşedinţă asupra faptului de arest, reţinere, custodie sau privare de libertate în orice alt mod a cetăţeanului Statului trimiţător, precum şi despre calificarea faptelor ce au motivat adoptarea unor asemenea măsuri, într-un termen maxim de două zile începând din ziua în care cetăţeanul a fost arestat, reţinut, pus în stare de custodie sau privat de libertate sub orice altă formă.
Orice comunicare adresată oficiului consular de către persoana arestată, reţinută, pusa în stare de custodie sau privată de libertate sub orice altă formă va fi transmisă fără întârziere de către autorităţile Statului de reşedinţă, care vor informa persoana interesată despre drepturile sale în conformitate cu prevederile prezentului paragraf.
2) Funcţionarii consulari vor avea dreptul să viziteze cetăţeanul Statului trimiţător pus în stare de arest, reţinut, pus în stare de custodie sau privat de libertate în orice alt mod, de a se întâlni şi discuta cu el în limba aleasă de acesta şi de a coresponda cu el.
Funcţionarii consulari vor fi autorizaţi, nu mai târziu de 5 zile începând cu ziua în care cetăţeanul a fost arestat, reţinut, pus în stare de custodie sau privat de libertate sub orice altă formă, să viziteze şi să comunice cu cetăţeanul său.
3) Drepturile prevăzute în prezentul articol trebuie să fie exercitate în conformitate cu legile şi reglementările Statului de reşedinţă, sub rezerva că aceste legi şi reglementări trebuie să permită realizarea deplină a scopurilor pentru care sunt acordate drepturile în virtutea prezentului articol şi cu condiţia că persoana în cauză nu se opune expres la aceasta.
Articolul 50 Protecţia minorilor şi a persoanelor lipsite de capacitatea de exerciţiu deplină
1) Autorităţile Statului de reşedinţă vor informa fără întârziere funcţionarii consulari ai Statului de reşedinţă despre existenţa oricărei situaţii referitoare la minori sau persoane lipsite de capacitate de exerciţiu deplină, cetăţeni ai Statului trimiţător, care necesită desemnarea unui tutore sau a unui curator.
2) Funcţionarii consulari sunt autorizaţi să primească orice declaraţie privind adopţiile şi protejarea drepturilor şi intereselor minorilor şi ale persoanelor lipsite de capacitate de exerciţiu deplină, cetăţeni ai Statului trimiţător, şi cu aşa scop, atunci când e necesar, pot, în conformitate cu legislaţia Statului de reşedinţă sau tratate internaţionale în vigoare între Părţi, să adopte măsuri pentru a numi tutorii sau curatorii unor astfel de persoane şi să controleze exerciţiul mandatului lor.
3) Funcţionarii consulari pot, de asemenea, solicita de la autorităţile competente ale Statului de reşedinţă posibilitatea întoarcerii unor astfel de persoane în Statul trimiţător.
Articolul 51 Decesul şi alte măsuri
1) Autorităţile competente ale Statului de reşedinţă vor notifica imediat oficiul consular despre decesul unui cetăţean al Statului trimiţător pe teritoriul Statului de reşedinţa.
2) În caz dacă oficiul consular, informat despre decesul unui cetăţean al său, solicită, autorităţile competente ale Statului de reşedinţă îi vor furniza toată informaţia pe care vor fi în stare să o adune, pentru a putea pregăti inventarul bunurilor succesorale şi lista succesorilor.
3) Funcţionarii consulari ai Statului trimiţător pot solicita autorităţilor competente ale Statului de reşedinţă să adopte imediat măsurile necesare ocrotirii şi administrării bunurilor succesorale, rămase pe teritoriul Statului de reşedinţa.
4) Funcţionarii consulari pot contribui, direct sau prin intermediul unui delegat, la executarea măsurilor prevăzute în paragraful 3) al prezentului articol.
5) Dacă trebuie adoptate măsuri de protecţie şi nu e prezent sau reprezentat nici un succesor, un funcţionar consular al Statului trimiţător va fi invitat de autorităţile Statului de reşedinţă să asiste la operaţiunile de aplicare şi de destituire a sigiliilor, precum şi la efectuarea inventarierii.
6) Dacă, după completarea formalităţilor cu privire la succesiune pe teritoriul Statului de reşedinţă, orice bunuri mobile sau profiturile căpătate în urma vânzării bunurilor mobile sau imobile revin unui moştenitor, succesor legal sau legatar, cetăţean al Statului trimiţător, care nu locuieşte pe teritoriul Statului de reşedinţă şi nu are desemnat un reprezentant având împuternicirile respective unui avocat, asemenea bunuri sau sumele obţinute în urmă vânzării lor vor fi transmise oficiului consular al Statului trimiţător cu condiţia ca:
a) să fie justificată calitatea de moştenitor, succesor legal sau legatar;
b) organele competente să fi autorizat, dacă e cazul, transferul bunurilor succesorale sau a sumelor obţinute în urma vânzării lor;
c) toate datoriile moştenite, care au fost declarate, să fie plătite sau garantate în termenele prevăzute de legislaţia Statului de reşedinţă;
d) toate drepturile de succesiune să fie plătite sau garante.
7) În caz de deces al unui cetăţean al Statului trimiţător, care se află temporar pe teritoriul Statului de reşedinţă, lucrurile personale şi sumele de bani lăsate de defunct, care n-au fost reclamate pe teritoriul Statului de reşedinţă de un moştenitor sau reprezentant, trebuie transmise fără formalităţi oficiului consular al Statului trimiţător pentru a le asigura păstrarea şi dispunerea ulterioară, cu excepţia dreptului autorităţilor administrative sau judiciare ale Statului de reşedinţă de a le sechestra în interesul justiţiei. Exportul lucrurilor personale şi transferul sumelor de bani se va efectua în conformitate cu legislaţia Statului de reşedinţă.
Articolul 52 Asistenţa navelor
1) Când o navă a Statului trimiţător se află în portul Statului de reşedinţă, comandamentul şi membrii echipajului navei pot comunica cu şeful oficiului consular, în a cărui circumscripţie e situat portul şi care poate să-şi exercite în deplină libertate funcţiile prevăzute în articolul 36 fără vreun amestec din partea autorităţilor Statului de reşedinţă. Pentru exercitarea funcţiilor sale şeful oficiului consular, însoţit, dacă doreşte, de unul sau mai mulţi membri ai personalului consular, poate urca la bordul navei după ce aceasta este admisă.
2) Sub rezerva dispoziţiilor oricărui acord maritim încheiat între Republica Moldova şi Republica Italiană, comandantul şi membrii echipajului pot merge la oficiul consular, în a cărui circumscripţie se afla nava, şi, în acest scop, dacă e cazul, li se va elibera un permis de liberă trecere din partea autorităţilor Statului de reşedinţă. Dacă aceste autorităţi se opun din motivul că persoanele în cauză se află în imposibilitatea de a ajunge la navă înainte de plecarea acesteia, autorităţile vor informa imediat oficiul consular respectiv.
3) Şeful oficiului consular poate solicita asistenţa autorităţilor Statului de reşedinţă în orice problemă ce ţine de exercitarea funcţiilor sale prevăzute în prezentul articol; autorităţile menţionate vor acorda astfel de asistenţă în afară de cazurile specifice, când acestea au motive serioase să o refuze.
Articolul 53 Drepturile funcţionarilor consulari referitor la navele şi echipajele lor
În privinţa navei Statului trimiţător, funcţionarii consulari, în conformitate cu legislaţia Statului trimiţător, au dreptul:
a) să acorde asistenţă navei şi să-i faciliteze accesul în apele teritoriale, în portul sau apele interne ale Statului de reşedinţă, precum şi staţionarea şi plecarea;
b) să interogheze comandantul sau oricare membru al echipajului navei;
c) să examineze şi autentifice documentele de bord;
d) să primească declaraţii referitoare la itinerarul şi punctul de destinaţie al navei;
e) să elibereze, în numele Statului trimiţător, toate documentele care permit navei să-şi continue călătoria:
f) să elibereze şi reînnoiască orice document special referitor la marinari, prevăzut de legile şi reglementările Statului trimiţător;
g) să adopte toate dispoziţiile necesare înrolării şi debarcării comandantului, precum şi angajării şi debarcării membrilor echipajului;
h) să primească, perfecteze şi contrasemneze orice declaraţii sau alt document prevăzut de legile şi reglementările Statului trimiţător referitor la naţionalitatea, proprietatea, garanţiile reale, întreţinerea şi gestionarea navei;
i) să întreprindă orice măsură necesară menţinerii ordinii şi bunei discipline la bordul navei;
j) sa soluţioneze disputele între comandant, ofiţeri şi membrii echipajului privind remunerarea şi contractele de muncă;
k) să ia toate măsurile necesare asigurării tratamentului medical, inclusiv spitalizării şi repatrierii comandantului, membrilor echipajului şi pasagerilor, cetăţeni ai Statului trimiţător;
1) să obţină de la comandantul navei certificatele de naştere sau deces, perfectate de acesta la bordul navei pe parcursul călătoriei, precum şi testamentele perfectate sau primite de comandant;
m) să acorde ajutor şi asistenţă comandantului sau membrilor echipajului navei în relaţiile lor cu autorităţile judiciare şi administrative ale Statului de reşedinţă şi, în acest scop, dacă va fi necesar, să le asigure asistenţa unui avocat sau a unei alte persoane, care activează ca traducător sau reprezentant legal în faţa tribunalelor;
n) să întreprindă măsuri pentru respectarea la bordul navei a legilor şi reglementărilor Statului trimiţător în materie maritimă;
o) să îndeplinească acţiunile de inventariere şi toate celelalte acţiuni necesare conservării bunurilor şi obiectelor de orice natură lăsate de cetăţenii Statului trimiţător, marinari şi pasageri decedaţi la bordul unei nave a Statului trimiţător înainte de sosirea acesteia în port;
p) să primească orice declaraţie şi să întocmească orice document în conformitate cu legile şi reglementările Statului trimiţător privind radierea navei Statului trimiţător.
Articolul 54 Reprimarea infracţiunilor comise la bord
Cu excepţia prevederilor oricărui acord maritim între Republica Moldova şi Republica Italiană, autorităţile judiciare ale Statului de reşedinţă nu pot exercita propria jurisdicţie fie pe uscat, fie la bordul unei nave a Statului trimiţător, referitor la infracţiunile comise la bord, cu excepţia:
a) infracţiunilor comise de un cetăţean al Statului de reşedinţă sau împotriva lui, sau comise de o persoană sau împotriva unei persoane care să nu fie comandant sau membru al echipajului;
b) infracţiunilor care perturbează liniştea sau securitatea portului sau care sunt pasibile de pedeapsă în conformitate cu legislaţia Statului de reşedinţă în materie de securitate a Statului, sănătate publică, imigraţie, în special în ce priveşte imigraţia iregulară, securitatea vieţii umane pe mare, precum şi în materie vamală sau de poluare a apelor;
c) crimelor care, în conformitate cu legislaţia Statului de reşedinţă, sunt pasibile de pedeapsă ce prevede limitarea libertăţii personale pe un termen nu mai mic de cinci ani. În celelalte cazuri autorităţile Statului de reşedinţă pot interveni numai la solicitarea sau cu acordul funcţionarului consular;
d) crimelor în materie de trafic ilegal de arme, droguri sau substanţe psihotrope.
Articolul 55 Jurisdicţia la bordul navei
1) Autorităţile Statului de reşedinţă nu pot interveni în nici o materie privind administrarea internă a navei, cu excepţia cazului când este o solicitare sau acordul şefului oficiului consular sau, în caz dacă ultimul este împiedicat să o facă, la solicitarea sau cu acordul comandantului navei.
2) Autorităţile Statului de reşedinţă, numai în cazul dacă comandantul sau şeful oficiului consular o solicită sau sunt de acord, nu pot interveni în nici un litigiu la bordul navei, cu excepţia cazului când aceasta este necesar pentru menţinerea liniştii şi ordinii sau în interesul sănătăţii sau securităţii publice, pe uscat sau în port, sau pentru a reprima tulburările în care sunt implicate persoane care nu sunt membri ai echipajului.
3) Dacă, în scopul exercitării drepturilor prevăzute în articolul 54 al prezentei Convenţii, autorităţile Statului de reşedinţă intenţionează să aresteze sau să interogheze o persoană, care se găseşte la bord, sau să sechestreze nava sau încărcătura ei, parţial sau integral, sau să efectueze o anchetă oficială la bord, acestea vor notifica funcţionarul consular competent, astfel încât, acesta să poată asista la vizite, investigaţii, sechestrări de proprietate sau arestări. Comandantul sau un alt ofiţer care acţionează în numele său vor avea dreptul să înştiinţeze funcţionarul consular competent, astfel încât acesta sau reprezentantul său să asiste la aceste vizite, investigaţii, sechestrări sau arestări. Dacă funcţionarul consular sau reprezentantul său nu e prezent, el trebuie să primească de la autorităţile Statului de reşedinţă informaţiile asupra acţiunilor în cauză. O procedură similară se va aplica în cazul când comandantul sau membrii echipajului navei sunt solicitaţi de jurisdicţia şi administraţia locală să depună mărturii. Totuşi, în caz de infracţiune flagrantă, autorităţile Statului de reşedinţă vor informa funcţionarul consular, în scris, despre măsurile de urgenţă care au trebuit adoptate.
4) Prevederile prezentului articol nu se vor aplica nici inspecţiilor ordinare referitor la vamă, sănătatea publică, admiterea străinilor şi controlul certificatelor internaţionale de securitate, nici sechestrării navei sau a încărcăturii sale reieşind din procedurile civile sau comerciale aflate în jurisdicţia Statului de reşedinţă.
Articolul 56 Avarierea, împotmolirea şi naufragiul navei
1) În cazul când o navă a Statului trimiţător suferă o avarie, se împotmoleşte, naufragiază sau constituie un risc navigaţional în apele teritoriale sau în apele interne ale Statului de reşedinţă, autorităţile competente ale acestui Stat trebuie să informeze cât mai curând posibil oficiul consular despre incident şi despre masurile luate pentru salvarea şi protecţia navei, echipajului, pasagerilor, încărcăturii şi altor bunuri aflate la bord.
2) În cazul dat autorităţile Statului de reşedinţă vor întreprinde toate măsurile necesare protejării navei avariate, împotmolite sau naufragiate, a încărcăturii sale şi altor bunuri aflate la bord, protejării vieţii persoanelor aflate la bord şi împiedicării sau reprimării eventualelor jafuri ori tulburări pe navă. Asemenea măsuri se referă, de asemenea, şi la toate celelalte bunuri, ce fac parte din navă sau fac parte din încărcătura ei şi care au fost separate de navă. Autorităţile Statului de reşedinţă vor acorda funcţionarilor consulari toată asistenţa necesară pentru orice măsură ce trebuie luată ca urmare a avariei, a împotmolirii sau a naufragiului. Funcţionarii consulari au dreptul să ceară autorităţilor Statului de reşedinţă să adopte şi să continue să întreprindă măsurile sus-numite, dacă e cazul, în colaborare cu comandantul navei.
3) În cazul când o navă naufragiată şi obiectele care fac parte din ea sau încărcătura sa sunt găsite pe litoralul Statului de reşedinţă ori în apropierea acestuia, ori sunt duse într-un port al acestui Stat şi nici proprietarul navei ori a încărcăturii sale, nici reprezentantul său, nici agenţii de asigurare sau comandantul navei nu sunt prezenţi şi nu pot lua măsuri privitor la păstrarea ori administrarea lor, funcţionarul consular este autorizat să ia masuri, în calitate de reprezentant al proprietarului navei, pe care însuşi proprietarul le-ar fi putut lua în acelaşi scop, dacă ar fi fost prezent, în conformitate cu legislaţia în vigoare a Statului de reşedinţă.
4) Nici un impozit sau taxă de import nu va fi percepută de autorităţile Statului de reşedinţă pentru obiectele transportate de o navă naufragiată sau împotmolită sau care fac parte din aceasta, cu condiţia că aceste obiecte sunt debarcate pentru folosire sau consum în Statul de reşedinţă.
5) Autorităţile Statului de reşedinţă nu vor percepe impozite şi taxe de import, în afară de cele prevăzute de paragraful precedent, cât priveşte navele naufragiate sau împotmolite sau încărcătura lor, cu excepţia impozitelor şi taxelor de natură analoagă şi plata cărora ar fi percepută în circumstanţe similare pe navele Statului de reşedinţă.
6) Funcţionarii consulari pot, de asemenea, lua măsurile prevăzute de paragraful 3) al prezentului articol în cazul când obiectele aparţinând unui cetăţean al Statului trimiţător şi provenind de pe o navă, indiferent de Statul căruia îi aparţine, sau făcând parte din încărcătură, sunt aduse într-un port şi găsite pe litoral, în apropiere sau pe nava ce a fost defectată, împotmolită sau naufragiată. Autorităţile competente ale Statului de reşedinţă vor informa imediat funcţionarii consulari despre existenţa obiectelor de acest gen.
7) Funcţionarii consulari au dreptul să asiste la cercetarea începută în scopul determinării cauzelor defecţiunii, împotmolirii sau naufragiului, în măsura în care aceasta nu contravine legilor şi reglementărilor Statului trimiţător.
Articolul 57 Măsuri în materie de succesiune în caz de deces la bord
1) În caz de deces sau de dispariţie la bordul navei a comandantului sau a unui membru al echipajului unei nave a Statului trimiţător, comandantul sau locţiitorul său sau funcţionarul consular au competenţa exclusivă pentru a efectua inventarierea bunurilor, valorilor şi a altor obiecte lăsate la bordul navei de către defunct sau dispărut, şi pentru întreprinderea măsurilor necesare păstrării bunurilor sus-numite şi, dacă este cazul, pentru lichidarea succesiunii.
2) Dacă defunctul sau dispărutul era cetăţean al Statului de reşedinţă, comandantul sau locţiitorul său va întocmi în momentul constatării decesului sau dispariţiei inventarul bunurilor al cărui copie certificată va fi transmisă autorităţilor Statului de reşedinţă. Acestea au competenţa exclusivă de a întreprinde toate măsurile necesare protejării bunurilor şi, dacă este cazul, lichidării succesiunii.
3) Funcţionarul consular care exercită drepturi în materie de succesiune, în conformitate cu prezentul articol, trebuie sa acţioneze în conformitate cu legislaţia Statului de reşedinţă.
Articolul 58 Dispoziţii referitoare la aeronavă
Dispoziţiile prevăzute de articolele 52-56 ale prezentei Convenţii pot fi aplicate, în acelaşi mod, şi aeronavelor Statului trimiţător, cu condiţia că ele nu vor veni în contradicţie cu legile şi reglementările Statului de reşedinţă sau cu Convenţii în vigoare între cele două Părţi Contractante.
Articolul 59 Autorizarea de a exercita şi alte funcţii
Funcţionarii consulari sunt, de asemenea, autorizaţi să exercite oricare altă funcţie conferită de Statul trimiţător, cu condiţia ca:
a) ea să nu vină în contradicţie cu legislaţia Statului de reşedinţă;
b) autorităţile Statului de reşedinţă să fi fost informate despre aceasta şi să nu se opună.
Articolul 60 Competenţe teritoriale
Funcţionarii consulari îşi pot exercita funcţiile numai în circumscripţia lor consulară. Totuşi, cu consimţământul autorităţilor Statului de reşedinţă, acestea pot fi exercitate şi în afara circumscripţiei.
Articolul 61 Exercitarea funcţiilor consulare în numele unui Stat terţ
1) După notificarea respectivă Statului de reşedinţă şi cu condiţia că acesta nu se opune, un oficiu consular al Statului trimiţător poate exercita funcţii consulare în Statul de reşedinţă în numele unui Stat terţ.
2) În baza prezentei Convenţii, în Republica Moldova, funcţionarii consulari ai Republicii Italiene exercită funcţiile sale în favoarea cetăţenilor altor State membre ale Uniunii Europene, care nu au deschise oficii consulare în limitele circumscripţiei consulare a acestor funcţionari.
Articolul 62 Exercitarea funcţiilor consulare într-un Stat terţ
După înştiinţarea Statului de reşedinţă, Statul trimiţător poate împuternici oficiul consular instituit în acest Stat sa exercite funcţii consulare şi într-un Stat terţ, cu condiţia că Statul de reşedinţa nu are obiecţii.