privind constatarea circumstanţelor care justifică interimatul funcției de Preşedinte al Republicii Moldova pentru exercitarea obligației constituționale de numire în funcție a unui ministru (sesizarea nr. 137f /2017)

În vigoare din 20.10.2017
AVIZ nr. 2 din 20.10.2017 · CURTEA CONSTITUȚIONALĂ · publicat 19.01.2018
pe legis.md
Trimiteri: 52 legate · 2 nerezolvate · 11 fără țintăMonitorul Oficial: 2 trimiteri

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Nerezolvate (2)
  • (2) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • articolul 6 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
Fără țintă (11)
  • alin. (1) lit. f) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • alin. (1) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • (2) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • alin. (1) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • (2) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • alin. (1) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • (2) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • art. 10 alin. (1) lit. e) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • alin. (1) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • alin. (1) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • (2) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.

În numele Republicii Moldova,
Curtea Constituţională, statuând în componenţa:
Dl Veaceslav ZAPOROJAN, președinte de ședință,
Dl Igor DOLEA,
Dna Victoria IFTODI,
Dl Victor POPA, judecători,
cu participarea dlui Dumitru Avornic, grefier,
Având în vedere sesizarea depusă la 19 octombrie 2017
și înregistrată la aceeași dată,
Examinând sesizarea menționată în ședință publică,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând în camera de consiliu,
Adoptă următorul aviz:
PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea Guvernului Republicii Moldova, depusă la Curtea Constituţională la 19 octombrie 2017, în temeiul prevederilor art. 135 alin. (1) lit. f) din Constituție, art. 4 alin. (1) lit. f) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art. 4 alin. (1) lit. f) și 38 alin. (1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curții Constituţionale nr. 28 din 17 octombrie 2017.

2. Autorul sesizării a solicitat Curții Constituționale:
„1. Constatarea circumstanțelor care justifică interimatul funcției de Președinte al Republicii Moldova pentru asigurarea exercitării atribuțiilor constituţionale în scopul numirii candidatului propus de Prim-ministrul Republicii Moldova pentru funcția de ministru al apărării și intrării acestuia în exercitarea mandatului.

2. Constatarea instituirii interimatului funcției de Președinte al Republicii Moldova pentru exercitarea atribuțiilor constituţionale în scopul numirii candidatului propus de Prim-ministrul Republicii Moldova pentru funcția de ministru al apărării și intrării acestuia în exercitarea mandatului.”

3. Curtea a decis să examineze admisibilitatea concomitent cu fondul cauzei.

4. La ședința publică a Curții autorul sesizării a fost reprezentat de dl Eduard Serbenco, viceministru al justiției. Președintele Republicii Moldova a fost reprezentat de dl Maxim Lebedinschi, consilier al Președintelui în domeniul juridic şi relaţiilor instituţionale, reprezentant al Președintelui Republicii Moldova în relațiile cu Parlamentul și Guvernul.
LEGISLAŢIA PERTINENTĂ

5. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr.78, art. 140) sunt următoarele:

Articolul 1 Statul Republica Moldova

„[…]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.”

Articolul 56 Devotamentul faţă de ţară

„[…]

(2) Cetăţenii cărora le sunt încredinţate funcţii publice [...] răspund de îndeplinirea cu credinţă a obligaţiilor ce le revin [...].”

Articolul 79 Validarea mandatului şi depunerea jurământului

„[…]

(2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa Parlamentului şi a Curţii Constituţionale, cel târziu la 45 de zile după alegeri, următorul jurământ:
«Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea propăşirii Republicii Moldova, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a Moldovei».”

Articolul 91 Interimatul funcţiei

„Dacă funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova devine vacantă sau dacă Preşedintele este demis ori dacă se află în imposibilitatea temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de Preşedintele Parlamentului sau de Primul-ministru.”

Articolul 98 Învestitura [Guvernului]

„(1) După consultarea fracţiunilor parlamentare, Preşedintele Republicii Moldova desemnează un candidat pentru funcţia de Prim-ministru.

(2) Candidatul pentru funcţia de Prim-ministru va cere, în termen de 15 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului de activitate şi a întregii liste a Guvernului.

(3) Programul de activitate şi lista Guvernului se dezbat în şedinţa Parlamentului. Acesta acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.

(4) În baza votului de încredere acordat de Parlament, Preşedintele Republicii Moldova numeşte Guvernul.

(5) Guvernul îşi exercită atribuţiile din ziua depunerii jurământului de către membrii lui în faţa Preşedintelui Republicii Moldova.

(6) În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a funcţiei, Preşedintele Republicii Moldova revocă şi numeşte, la propunerea Prim-ministrului, pe unii membri ai Guvernului.”

Articolul 135 Atribuţiile

„(1) Curtea Constituţională:
[…]

f) constată circumstanţele care justifică dizolvarea Parlamentului, demiterea Preşedintelui Republicii Moldova sau interimatul funcţiei de Preşedinte, precum şi imposibilitatea Preşedintelui Republicii Moldova de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 60 de zile;”

Articolul 140 Hotărârile Curţii Constituţionale

„[…]

(2) Hotărârile Curţii Constituţionale sunt definitive şi nu pot fi atacate.”

6. Prevederile relevante ale Legii nr.136 din 7 iulie 2017 cu privire la Guvern (M.O., 2017, nr. 252, art. 412) sunt următoarele:

Articolul 16 Cerințe privind numirea în funcție

„(1) Poate fi membru al Guvernului persoana care întrunește cumulativ următoarele cerințe:

a) deține cetățenia Republicii Moldova;

b) are domiciliul pe teritoriul Republicii Moldova;

c) în privința sa nu este instituită o măsură de ocrotire judiciară;

d) cunoaște limba română;

e) are studii superioare;

f) are o reputație ireproșabilă.

(2) Se consideră că nu are o reputație ireproșabilă în sensul alin. (1) lit. f) și nu poate fi numită în funcția de membru al Guvernului persoana:

a) care a fost condamnată de către instanța de judecată pentru săvârşirea unei infracțiuni și are antecedente penale nestinse;

b) care are antecedente penale, inclusiv stinse, sau care a fost liberată de răspundere ori pedeapsă penală, inclusiv printr-un act de amnistie sau de grațiere, pentru săvârşirea uneia sau mai multor infracțiuni grave, deosebit de grave sau excepțional de grave ori pentru săvârşirea uneia sau mai multor infracțiuni contra bunei desfășurări a activității în sfera publică, de corupție în sectorul privat sau contra autorităților publice și a securității de stat;

c) care are, în cazierul privind integritatea profesională pentru ultimii 5 ani, înscrieri privind rezultatul negativ al testului de integritate profesională pentru încălcarea obligațiilor prevăzute de legislația cu privire la evaluarea integrității instituționale;

d) care a fost privată de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități, ca pedeapsă principală sau complementară, printr-o hotărâre judecătorească definitivă;

e) în privința căreia s-a constatat, printr-un act definitiv, încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților sau al restricțiilor;

f) în privința căreia există o hotărâre irevocabilă a instanței de judecată prin care s-a dispus confiscarea averii nejustificate.

(3) Evaluarea corespunderii candidaților la funcția de Prim-ministru, de prim-viceprim-ministru, de viceprim-ministru și de ministru cerințelor stabilite de alin. (1) și (2), în vederea acordării votului de încredere, se efectuează de către Parlament.

(4) Evaluarea corespunderii membrului Guvernului care urmează a fi desemnat ca Prim-ministru interimar cerințelor stabilite la alin. (1) și (2) se efectuează de către Președintele Republicii Moldova.

(5) În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanță a funcției, evaluarea corespunderii candidatului la funcția de prim-viceprim-ministru, de viceprim-ministru sau de ministru cerințelor stabilite la alin. (1) și (2) se efectuează de către Președintele Republicii Moldova.

(6) Evaluarea corespunderii membrilor Guvernului stabiliți la art. 10 alin. (1) lit. e) cerințelor stabilite la alin. (1) și (2) din prezentul articol se efectuează la momentul înaintării candidaturii pentru funcția care din oficiu îi acordă statutul de membru al Guvernului.

(7) Dacă membrul Guvernului nu mai întrunește cel puțin una dintre cerințele stabilite la alin. (1) și (2), Prim-ministrul propune Președintelui Republicii Moldova, în termen de cel mult 3 zile calendaristice de la momentul în care au fost constatate circumstanțele respective, revocarea din funcție în condițiile prezentei legi.

(8) În sensul prezentei legi, conducătorul entității care solicită cazierul privind integritatea profesională pentru candidatul la funcția de ministru este candidatul la funcția de Prim-ministru, iar pentru candidatul la funcția de Prim-ministru – Parlamentul.

(9) Constatarea lipsei de integritate a Prim-ministrului şi a membrilor Guvernului se efectuează în condiţiile legislației privind evaluarea integrității instituţionale. Rezultatele evaluării integrității profesionale a membrilor Guvernului se transmit Prim-ministrului, iar rezultatele evaluării integrității profesionale a Prim-ministrului se transmit Parlamentului.”
ÎN FAPT

7. La 12 septembrie 2017, prin scrisoarea nr. 01-03-6943, Prim-ministrul Republicii Moldova a propus Președintelui Republicii Moldova, dl Igor Dodon, candidatura dlui Eugen Sturza pentru funcția de ministru al apărării, rămasă vacantă după revocarea din funcție la 27 decembrie 2016 a dlui Anatolie Șalaru.

8. La 13 septembrie 2017, prin scrisoarea nr. 01/1-06-115, Președintele Republicii Moldova a respins propunerea Prim-ministrului de numire în funcția de ministru al apărării a candidaturii propuse, invocând lipsa unei pregătiri profesionale în domeniu, a cunoașterii specificului managementului militar şi a autorității în cadrul Forțelor Armate. La fel, în refuzul său, Președintele Republicii Moldova a invocat că asupra integrității dlui Eugen Sturza planează un șir de dubii, reflectate în mai multe investigații jurnalistice cu privire la primirea de la Fundația Soros a unor remunerări în valoare de zeci de mii de dolari SUA, în perioada în care activa în cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică.

9. De asemenea, Președintele a menționat că această funcție trebuie să fie ocupată de către o persoană competentă și neimplicată în jocuri politice, mai ales în cele dubioase.

10. În aceeași dată, în cadrul unei conferințe de presă, Președintele a anunțat că a identificat propriul candidat, pe care a decis să-l „recomande Guvernului […] pentru a fi înaintat la funcția de ministru al apărării”.

11. La 14 septembrie 2017, prin scrisoarea nr. 01-03-7026, Prim-ministrul și-a reiterat propunerea anterioară pentru funcția de ministru al apărării.

12. La 18 septembrie 2017, prin scrisoarea nr. 01/1-06-120, Președintele a informat Prim-ministrul că își menține punctul de vedere privind respingerea propunerii de numire a dlui Eugen Sturza în funcția de ministru al apărării.
ÎN DREPT
A. Argumentele autorului sesizării

13. Autorul sesizării susține, în esență, că pentru depășirea blocajului instituțional generat de Președintele Republicii Moldova prin încălcarea obligației constituționale de numire în funcție a ministrului apărării la propunerea repetată a Prim-ministrului Republicii Moldova se impune instituirea interimatului funcției de Președinte.

14. Prin urmare, autorul solicită constatarea circumstanțelor care justifică interimatul funcției de Președinte al Republicii Moldova. Or, crearea blocajelor instituționale, perpetuarea vidului de putere și a unei stări de neconstituționalitate sunt contrare spiritului Constituției, iar voința politică a Președintelui Republicii Moldova nu trebuie să afecteze funcționalitatea instituțiilor statului și să implice riscuri pentru asigurarea securității naționale sau a capacității de apărare a statului.
B. Argumentele Președintelui Republicii Moldova

15. În cadrul ședinței publice a Curții, reprezentantul Președintelui Republicii Moldova a susținut că Președintele nu a refuzat numirea ministrului apărării, ci doar a enunțat obiecții în privința calităților și capacităților candidatului propus de către Prim-ministru pentru funcția de ministru al apărării. Prin urmare, Președintele nu a refuzat de a-și exercita atribuțiile constituționale.

16. În același timp, reprezentantul Președintelui a menționat că Hotărârea Curții Constituţionale nr. 28 din 17 octombrie 2017 nu este aplicabilă prezentului conflict instituțional între Președinte și Prim-ministru, deoarece aceasta a fost pronunțată după emiterea celui de-al doilea refuz al Președintelui de numire a candidaturii propuse repetat de către Prim-ministru. Prin urmare, din momentul emiterii hotărârii Curții și până în prezent Guvernul nu a solicitat numirea repetată a ministrului apărării.

17. Adițional, în ședința publică a Curții s-a susținut că sesizarea nu poate fi examinată, deoarece Hotărârea Guvernului nr. 838 din 19 octombrie 2017, prin care s-a aprobat sesizarea, nu a fost publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, or, în conformitate cu art. 102 alin. (4) din Constituție, nepublicarea atrage inexistența hotărârii.

18. Totodată, reprezentantul Președintelui Republicii Moldova a menționat că instanța de contencios constituțional nu poate emite un aviz cu privire la constatarea circumstanțelor care justifică interimatul funcției de Președinte al Republicii atât timp cât Parlamentul, în conformitate cu art. 38 alin. (2) lit. c) din Codul jurisdicției constituționale, nu a adoptat o hotărâre prin care să sesizeze Curtea pentru constatarea acestor circumstanțe.
C. Admisibilitatea sesizării

19. Competența Curții Constituționale de a soluționa prezenta cauză este prevăzută de dispozițiile art. 135 alin. (1) lit. f) din Constituţie, potrivit cărora Curtea Constituțională constată circumstanţele care justifică interimatul funcției de Preşedinte al Republicii Moldova.

20. Curtea menționează că, potrivit Hotărârii Curţii Constituţionale nr.28 din 17 octombrie 2017, Guvernul este în drept să sesizeze Curtea Constituțională, în domeniul său de competență, pentru verificarea circumstanţelor care justifică interimatul funcției de Preşedinte al Republicii Moldova.

21. În speță, fiind vorba de remanierea ministrului apărării, Curtea reține că sesizarea în cauză se înscrie în domeniul de competență al Guvernului și, astfel, este depusă de subiectul abilitat cu dreptul de a sesiza Curtea.

22. Curtea reține că sesizarea adresată Curții de către Guvern, în calitate de organ colegial, deși se aprobă printr-o hotărâre de Guvern, nu este în sine un act normativ și nu urmează a fi publicată în Monitorul Oficial. Prin urmare, Curtea respinge argumentele reprezentantului Președintelui, potrivit cărora sesizarea Guvernului nu poate fi acceptată pentru examinare, deoarece nu a fost publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

23. De asemenea, Curtea respinge alegațiile reprezentatului Președintelui Republicii Moldova, potrivit cărora Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 28 din 17 octombrie 2017 nu este aplicabilă prezentului conflict instituțional între Președinte și Prim-ministru, deoarece aceasta a fost pronunțată după emiterea celui de-al doilea refuz al Președintelui de numire a candidaturii propuse repetat de către Prim-ministru.

24. În acest sens, Curtea menționează că prezentul blocaj instituțional, generat de refuzul Președintelui de numire a candidaturii propuse repetat de către Prim-ministru pentru funcția de ministru al apărării, nu este un fapt consumat, ci, dimpotrivă, o situație care continuă să producă efecte.
D. Aprecierea Curții

25. Examinând sesizarea, Curtea observă că aceasta vizează:

(1) constatarea circumstanţelor care justifică interimatul funcției de Preşedinte al Republicii Moldova pentru asigurarea exercitării atribuţiilor constituţionale în scopul numirii candidatului propus de Prim-ministrul Republicii Moldova pentru funcția de ministru al apărării și intrării acestuia în exercitarea mandatului;

(2) instituirea interimatului funcției de Președinte al Republicii Moldova pentru exercitarea atribuțiilor constituționale în scopul menționat supra.
- Cu privire la competența Președintelui de numire a miniștrilor

26. Curtea relevă că, în cadrul regimului parlamentar al Republicii Moldova, Preşedintele Republicii Moldova are un volum de competenţe expres stabilite de Constituţie.

27. În acest sens, Curtea reține că, potrivit art. 98 alin. (6) din Constituție, în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a funcţiei, Preşedintele Republicii Moldova revocă şi numeşte, la propunerea Prim-ministrului, pe unii membri ai Guvernului.

28. Prin Hotărârea nr. 2 din 24 ianuarie 2017 Curtea a statuat că în sensul articolului 98 alineatul (6) din Constituție:
- Preşedintele Republicii Moldova poate refuza, o singură dată, motivat, propunerea Prim-ministrului de numire a unei persoane în funcţia vacantă de ministru, atunci când consideră că persoana propusă nu corespunde cerinţelor legale pentru exercitarea funcţiei de membru al Guvernului;
- Prim-ministrul poate face o altă propunere Preşedintelui sau reitera aceeaşi candidatură pentru funcţia de ministru, pe care Preşedintele este obligat să o numească.

29. În hotărârea enunțată supra, Curtea a menționat că voinţa politică a Preşedintelui nu poate constitui o sursă de blocaj instituțional, pe de o parte, şi nu poate anula, pe de altă parte, competenţele Prim-ministrului în cadrul procedurii de codecizie în remanierea guvernamentală.

30. Astfel, Curtea a constatat că Preşedintele Republicii Moldova are dreptul să verifice corespunderea candidatului propus de Prim-ministru pentru funcţie, însă nu are drept de veto faţă de propunerea Prim-ministrului.

31. Curtea a reținut că dreptul Președintelui de a refuza doar o singură dată, motivat, propunerea Prim-ministrului de numire a unei persoane în funcția vacantă de ministru este o soluție de natură să elimine blocajul instituțional ce s-ar genera prin eventualul refuz repetat al Preşedintelui Republicii Moldova de a numi un ministru la propunerea Prim-ministrului (a se vedea HCC nr. 2 din 24 ianuarie 2017, § 52-53).

32. Așadar, întrucât Președintele nu poartă nici o responsabilitate politică pentru activitatea Guvernului, rolul acestuia în configurarea competenței Guvernului este unul limitat.
- Cu privire la efectele refuzului Președintelui de a-și îndeplini obligațiile constituționale

33. Curtea reține că prevederea de la articolul 98 alin.(6) din Constituţie urmează a fi interpretată prin aplicarea principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, consacrat în articolul 6 din Legea fundamentală. Pe baza acestui principiu, pentru evitarea blocajelor instituţionale şi pentru buna lor funcţionare, autorităţile publice au obligaţia de a colabora.

34. Totodată, Curtea relevă că în situația de blocaje instituționale, când atribuțiile unor instituții nu sunt exercitate de titularii acestora, indiferent de motivele acestor blocaje, dispozițiile constituționale prevăd suplinirea acestora prin instituirea interimatului.

35. În Hotărârea nr. 28 din 17 octombrie 2017 Curtea a reținut că inacțiunea instituției prezidențiale, prin neexercitarea atribuțiilor fie pentru motive obiective, fie pentru motive subiective, prin refuzul deliberat de a exercita atribuțiile, are consecințe identice, adică blocarea altor instituții.

36. Așadar, Curtea a statuat că în cazul refuzului deliberat al Președintelui de a-și exercita atribuțiile consecințele sunt identice cu cele ce survin în cazul imposibilității exercitării atribuțiilor pentru motive obiective, astfel, soluționarea acestor situații trebuie să fie identică, adică instituirea interimatului.

37. La fel, Curtea a reținut că prin refuzul deliberat de a-și executa una sau mai multe obligații constituționale Președintele se înlătură el însuși de la exercitarea acestora.
- Constatarea circumstanțelor care justifică instituirea interimatului

38. În speță, Curtea constată că Președintele Republicii Moldova, dl Igor Dodon, a refuzat repetat să numească în funcția de ministru al apărării candidatura dlui Eugen Sturza, propusă de către Prim-ministru, invocând lipsa unei pregătiri profesionale în domeniu, a cunoaşterii specificului managementului militar şi a autorității în cadrul Forţelor Armate.

39. La fel, în refuzul său, Președintele Republicii Moldova a invocat că asupra integrității dlui Eugen Sturza planează un șir de dubii, reflectate în mai multe investigații jurnalistice cu privire la primirea de la Fundația Soros a unor remunerări în valoare de zeci de mii de dolari SUA în perioada în care activa în cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică.

40. În același timp, Curtea observă că, în refuzul său, Președintele nu a indicat cerințele legale pentru numirea membrilor Guvernului, prevăzute de art. 16 alin. (1)-(2) din Legea nr. 136 din 7 iulie 2017 cu privire la Guvern, pe care nu le-ar fi întrunit candidatul propus de Prim-ministru.

41. În acest sens, în Hotărârea nr. 2 din 24 ianuarie 2017, Curtea a statuat că Preşedintele Republicii Moldova poate refuza o singură dată, motivat, propunerea Prim-ministrului de numire a unei persoane în funcţia vacantă de ministru. Limitarea la o singură respingere a propunerii se justifică prin faptul că, în continuare, răspunderea pentru o altă nominalizare revine, în exclusivitate, Prim-ministrului.

42. Prin urmare, Curtea reține că refuzul Preşedintelui Republicii Moldova de a-şi îndeplini obligația constituțională de numire a candidaturii propuse repetat de Prim-ministru și de a executa Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 24 ianuarie 2017 constituie o încălcare gravă a obligațiilor sale constituționale și a jurământului depus la învestirea în funcție, stabilit de articolul 79 alin. (2) din Constituție.

43. Mai mult, refuzul Președintelui statului de a-și exercita propriile atribuții nu doar a blocat numirea ministrului apărării, ci a creat un precedent periculos, ce amenință funcționalitatea procedurii remanierilor guvernamentale în ansamblu și autoritatea Curții Constituționale.

44. Așadar, având în vedere că Președintele a refuzat în mod deliberat de a-și îndeplini obligația constituțională de numire a candidaturii propuse repetat de Prim-ministru, Curtea reține că, în sensul articolului 91 din Constituţie, Președintele se află în imposibilitate temporară, pentru considerente subiective (lipsa dorinței), de a-și exercita atribuția în cauză, ceea ce justifică instituirea interimatului funcției pentru asigurarea exercitării acestei obligații constituționale. Or, prin refuzul deliberat al Președintelui de a-și îndeplini obligația constituțională menționată, Președintele s-a înlăturat el însuşi de la exercitarea acesteia.

45. Totodată, Curtea reține că, potrivit articolului 91 din Constituţie, în cazul în care Preşedintele Republicii Moldova se află în imposibilitatea temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de Preşedintele Parlamentului sau de Prim-ministru.

46. Astfel, având în vedere că Președintele Republicii Moldova a refuzat deliberat să-și exercite obligațiile constituționale de a emite decretul de numire în funcție a ministrului apărării, în ordinea exercitării interimatului, Preşedintele Parlamentului sau Prim-ministrul va emite, în calitate de Președinte interimar, decretul de numire în funcția de ministru al apărării și va primi jurământul acestuia.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art.135 alin. (1) lit. f) din Constituţie, conducându-se de art. 63 lit. d) şi art. 66 alin. (1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională emite următorul

AVIZ:

1. Se constată ca circumstanţă care justifică interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova în cadrul procedurii de remaniere a ministrului apărării refuzul deliberat al Președintelui de a-și îndeplini obligația constituțională de numire a candidaturii propuse repetat de Prim-ministru, ceea ce constituie, în sensul articolului 91 din Constituție, imposibilitate temporară de a-și exercita atribuția în cauză.

2. În temeiul articolului 91 din Constituție, în ordinea exercitării interimatului, Președintele Parlamentului sau Prim-ministrul va emite, în calitate de Președinte interimar, decretul de numire în funcția de ministru al apărării și va primi jurământul acestuia.

3. Prezentul aviz este definitiv, nu poate fi supus nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ Veaceslav ZAPOROJAN

Nr. 2. Chişinău, 20 octombrie 2017.