Parlamentul Republicii Moldova adoptă prezenta lege.
Capitolul I
NOŢIUNI FUNDAMENTALE
Articolul 1. Noţiuni generale
În sensul prezentei legi, se definesc următoarele noţiuni generale:
activitate farmaceutică – domeniu ştiinţifico-practic al ocrotirii sănătăţii, care include elaborarea medicamentelor, standardizarea, înregistrarea, producerea, prepararea, controlul calităţii, păstrarea, informarea, livrarea şi eliberarea acestora populaţiei, precum şi conducerea întreprinderilor farmaceutice şi a subdiviziunilor acestora, activităţi exercitate numai în cadrul întreprinderii farmaceutice, cu excepţia cercetărilor în vederea elaborării şi testării medicamentelor, efectuate în conformitate cu legislaţia în vigoare;
autorizare – proces de expertiză, de omologare şi de înregistrare a medicamentelor, a altor produse farmaceutice şi parafarmaceutice;
expertiză – proces de cercetare complexă a medicamentului şi a documentaţiei aferente lui, efectuat de un grup de specialişti (farmacişti, farmacologi, clinicieni etc.), în urma căruia se stabileşte corespunderea (sau necorespunderea) medicamentului documentaţiei, autenticitatea acesteia şi a datelor incluse în ea;
omologare – proces de recunoaştere oficială ce include acţiunea de întocmire a raportului şi de confirmare oficială, prin metode de decizie comisională, a rezultatelor expertizei medicamentului, în urma cărui fapt se admite (sau se respinge) înregistrarea acestuia;
înregistrare – proces de elaborare şi emitere a ordinului Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, de întocmire şi eliberare a Certificatului de înregistrare a medicamentului şi de înscriere a acestuia în Nomenclatorul de stat al medicamentelor, în urma cărui fapt se permite punerea pe piaţă a medicamentului şi folosirea acestuia în practica medicală;
medicament neautorizat – medicament care nu a fost supus expertizei, omologării şi înregistrării din cauza că nu a fost prezentat pentru acest scop, autorizarea lui a fost respinsă în modul stabilit sau a expirat termenul valabilităţii autorizării.
preţ de producător – preţ al mărfii cumpărate fără aplicarea taxelor (ex works), care a fost declarat de producător sau de reprezentantul oficial al acestuia pentru aprobare şi includere în Catalogul naţional de preţuri de producător la medicamente;
preţ de achiziţie – preţ al producătorului de peste hotare, indicat în documentele primare, recalculat în monedă naţională (leu) conform cursului oficial al leului moldovenesc valabil la data efectuării operaţiunii de vămuire, luînd în calcul drepturile de import, cheltuielile de transport (după caz, în funcţie de condiţiile de livrare) şi cheltuielile pentru controlul calităţii medicamentelor achitate;
preţ de livrare de la producătorul autohton – preţ al producătorului autohton la care se comercializează medicamentele pe teritoriul Republicii Moldova, declarat, aprobat şi înregistrat în Catalogul național de prețuri de producător la medicamente.
(Se substituie prin LP63 din 06.04.17, MO155-161/19.05.17 art.257)
Articolul 2. Legislaţia cu privire la activitatea farmaceutică
Activitatea farmaceutică este reglementată de prezenta lege şi de alte acte legislative care vizează activitatea farmaceutică.
Articolul 3. Întreprinderi şi instituţii farmaceutice şi tipurile de proprietate asupra lor
(1) La întreprinderi şi instituţii farmaceutice se raportă întreprinderile farmaceutice industriale , întreprinderile (laboratoarele) de microproducţie farmaceutică, laboratoarele de control al calităţii medicamentelor, depozitele farmaceutice, farmaciile, instituţiile de cercetări farmaceutice, instituţiile farmaceutice ştiinţifico-practice.
(2) Întreprinderile şi instituţiile farmaceutice pot fi de stat, private sau cu o formă mixtă de proprietate. Schimbarea formei de proprietate a întreprinderilor farmaceutice se efectuează în conformitate cu legislaţia în vigoare. Statul garantează, în conformitate cu legislaţia în vigoare, condiţii egale de funcţionare a întreprinderilor farmaceutice, indiferent de forma de proprietate a acestora.
(3) Întreprinderile şi instituţiile farmaceutice pot înfiinţa filiale în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Articolul 4. Remedii medicamentoase
Remedii medicamentoase sînt substanţe de diversă origine şi amestecuri ale lor autorizate în modul stabilit spre producere, import şi folosire pentru profilaxia, diagnosticarea şi tratamentul bolilor omului şi animalelor.
Articolul 5. Preparate medicamentoase
Preparate medicamentoase sînt remedii medicamentoase gata pentru a fi folosite, ce se deosebesc între ele după formă: lichide, cu consistenţă moale, cu consistenţă solidă, gazoase (în ambalaj special) ş. a.
Articolul 51. Produse farmaceutice şi parafarmaceutice
(1) Produse farmaceutice sînt preparatele medicamentoase, remediile medicamentoase, plantele medicinale, fitopreparatele , preparatele utilizate în stomatologie, preparatele radiofarmaceutice, cosmeticele cu acţiune curativă, serurile, vaccinurile, preparatele din sînge, preparatele homeopatice şi alte produse medicamentoase, denumite în continuare medicamente, a căror comercializare prin întreprinderile şi instituţiile farmaceutice este autorizată de Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale.
(2) Produse parafarmaceutice sînt materialele de pansament, obiectele de îngrijire a bolnavilor, apele minerale curative şi curative de consum şi alte produse de uz medical a căror comercializare prin întreprinderile şi instituţiile farmaceutice este autorizată de Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale.
(Se substituie prin LP63 din 06.04.17, MO155-161/19.05.17 art.257)
Articolul 6. Cerinţele faţă de calitatea medicamentelor
Calitatea medicamentelor o constituie proprietăţile lor ce corespund farmacopeelor şi cerinţelor altor documente analitico-normative.
Articolul 7. Documentaţia analitico-normativă
(1) Farmacopeea este o culegere de standarde de stat şi norme în vigoare, ce stabilesc cerinţe obligatorii faţă de calitatea medicamentelor.
(2) Documentaţia analitico-normativă include Farmacopeea de Stat, Farmacopeea Europeană, alte farmacopei recunoscute de Ministerul Sănătăţii, Monografiile Farmacopeice (M.F.) şi Specificaţiile de normare a calităţii (S.N.C.), aprobate de Ministerul Sănătăţii, ale întreprinderilor farmaceutice.
Articolul 8. Nomenclatorul de stat medicamente
(1) Nomenclatorul de stat de medicamente (în cele ce urmează - Nomenclatorul de stat) constituie lista medicamentelor autorizate în modul stabilit spre producere, import şi utilizare în practica medicală şi medicina veterinară.
(2) Nomenclatorul de stat serveşte drept bază pentru elaborarea Clasificatorului medicamentelor, utilizat în diverse sisteme informaţionale automatizate, şi este ţinut de Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale.
(Se completează prin LP63 din 06.04.17, MO155-161/19.05.17 art.257)
Articolul 9. Cercetări farmacologice şi farmaceutice
(1) În scopul creării de medicamente noi se fac cercetări orientate spre depistarea de substanţe active din punct de vedere biologic, studierea calităţilor lor : farmacologice şi a :acţiunii secundare, aprecierea inocuităţii, eficacităţii terapeutice, elaborarea formelor medicamentoase, metodelor de analiză a lor, a criteriilor de standardizare şi a documentaţiei analitico-normativă.
(2) Investigaţiile în vederea creării medicamentelor noi se efectuează în instituţii de cercetări ştiinţifice, ştiinţifice de producţie, ştiinţifico-practice, de învăţămînt , precum şi de către persoane fizice.
Capitolul II
AUTORIZAREA UTILIZĂRII, PREPARĂRII ŞI PRODUCERII MEDICAMENTELOR ŞI ALTOR PRODUSE FARMACEUTICE
Articolul 10. Autorizaţia de utilizare a medicamentelor
Medicamentele nu pot fi utilizate în practica medicală decît cu autorizaţia Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale.
(Se substituie prin LP63 din 06.04.17, MO155-161/19.05.17 art.257)
Articolul 11. Modul de autorizare a medicamentelor, altor produse farmaceutice şi parafarmaceutice
(1) Modul de autorizare a medicamentelor se stabileşte de către Ministerul Sănătăţii. Denumirile medicamentelor, autorizate spre utilizare în practica medicală, inclusiv a celor de import, se includ în Nomenclatorul de stat.
(2) La data expirării termenului de valabilitate a Certificatului de înregistrare a medicamentului, acesta se consideră exclus din Nomenclatorul de stat, fapt ce condiţionează interzicerea autorizării importului sau a producerii lui.
(3) Expertiza, omologarea şi înregistrarea medicamentelor, altor produse farmaceutice şi parafarmaceutice se efectuează în cadrul Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale.
(4) Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale întreprinde măsuri în vederea asigurării autorizării medicamentelor, altor produse farmaceutice în termen de pînă la 90 de zile de la data depunerii cererii de autorizare.
(5) Se interzice utilizarea în practica medicală a medicamentelor, altor produse farmaceutice şi parafarmaceutice fără autorizarea Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale.
(6) Fără autorizarea Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale în practica medicală pot fi folosite numai medicamentele preparate în farmacii conform prescripţiilor magistrale, cu conţinut de ingrediente (substanţe medicamentoase) autorizate.
(7) În cazuri deosebite (cataclisme, catastrofe, epidemii, epizootii, intoxicaţii în masă, alte cazuri ce ameninţă sănătatea oamenilor; absenţa analogilor sau a substituenţilor pe piaţa farmaceutică), necesitatea reducerii cheltuielilor pentru achiziţiile publice de medicamente, Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale este în drept să permită importul, distribuirea şi folosirea în practica medicală a medicamentelor, altor produse farmaceutice, parafarmaceutice şi materiei prime medicamentoase neautorizate în Republica Moldova, dar autorizate în ţara de origine.
(8) Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale este în drept să permită importul medicamentelor şi altor produse farmaceutice neautorizate în cazul în care acestea sînt solicitate pentru a fi folosite ca mostre la etapa de autorizare, pentru cercetări preclinice, studii de bioechivalenţă şi studii clinice, precum şi ca materiale destinate prezentării la expoziţii, congrese, conferinţe, simpozioane etc.
(Se substituie/completează prin LP63 din 06.04.17, MO155-161/19.05.17 art.257)
Articolul 111. Plata pentru autorizare (expertiză, omologare şi înregistrare)
(1) Plata pentru autorizarea (expertiza, omologarea şi înregistrarea) medicamentelor, altor produse farmaceutice şi parafarmaceutice, precum şi pentru modificările efectuate după înregistrare, se stabileşte şi se aprobă de către Guvern. Cuantumul acestei plăţi poate varia în funcţie de tipul produselor, de volumul expertizei şi de complexitatea modificărilor.
(2) Plata pentru autorizarea (expertiza, omologarea şi înregistrarea) produselor de import şi pentru modificările efectuate după înregistrare se stabileşte în lei moldoveneşti. Cuantumul acestei plăţi poate fi reexaminat anual, în funcţie de inflaţie şi de cursul oficial al leului moldovenesc față de valutele străine.
(3) Medicamentele autohtone, substanţele medicamentoase, adjuvanţii şi alte substanţe de origine locală sau de import, utilizate în producţia autohtonă de medicamente, sînt scutite de plata pentru autorizare şi pentru modificările efectuate după înregistrare.
Articolul 12. Autorizaţia pentru producerea şi prepararea medicamentelor şi produselor parafarmaceutice
(1) Licenţa pentru producerea şi prepararea medicamentelor, inclusiv a celor homeopatice şi a remediilor medicinei populare, precum şi a produselor parafarmaceutice, o eliberează organul abilitat cu funcţia de eliberare a licenţelor.
(2) La producerea şi prepararea medicamentelor şi produselor parafarmaceutice pot fi utilizate numai·materie primă medicamentoasă şi materiale auxiliare prevăzute de Farmacopee sau de documentaţia analitico-normativă aprobată de Ministerul Sănătăţii.
Articolul 13. Producerea şi prepararea medicamentelor şi produselor parafarmaceutice
(1) Medicamentele şi produse parafarmaceutice se produc şi se prepară la întreprinderile şi instituţiile farmaceutice.
(2) Producerea, importul şi distribuirea substanţelor narcotice şi psihotrope şi a precursorilor se efectuează în modul stabilit de legislaţie.
Articolul 14. Răspunderea pentru producerea şi prepararea medicamentelor şi produselor parafarmaceutice
Întreprinderile şi instituţiile farmaceutice poartă răspundere în modul stabilit pentru corespunderea medicamentelor şi produselor parafarmaceutice produse cerinţelor documentaţiei analitico-normativă normative în vigoare aprobate de Ministerul Sănătăţii.
Capitolul IV.
ASISTENŢA CU MEDICAMENTE A POPULAŢIEI
Articolul 18. Garanţia asistenţei cu medicamente a populaţiei
(1) Statul garantează asigurarea populaţiei cu medicamente şi produse parafarmaceutice, autorizate de Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale pentru folosirea în practica medicală, în baza următoarelor principii:
1) oportunitatea asistenţei cu medicamente, răspunderea întreprinderilor şi instituţiilor farmaceutice şi specialiştilor pentru calitatea medicamentelor: şi accesibilitatea lor;
2) participarea organizaţiilor profesionale obşteşti şi a colectivelor de muncă ale întreprinderilor şi instituţiilor farmaceutice la soluţionarea problemelor asistenţei populaţiei cu medicamente şi produse parafarmaceutice;
3) colaborarea internaţională în domeniul activităţii farmaceutice.
(2) Modul de asigurare gratuită sau în condiţii avantajoase a populaţiei cu medicamente şi produse parafarmaceutice se stabileşte de Guvern.
(3) Medicamentele şi produse parafarmaceutice eliberate populaţiei trebuie să corespundă cerinţelor Farmacopeei sau altei documentaţii tehnico-normative aprobate de·Ministerul Sănătăţii.
(4) Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale suspendă sau interzice producerea, importul şi comercializarea în Republica Moldova a medicamentelor, drogurilor şi produselor parafarmaceutice, ce nu corespund cerinţelor Farmacopeei sau altei documentaţii tehnico-normative, aprobate de Ministerul Sănătăţii, precum şi în cazul depistării şi stabilirii acţiunii lor nocive asupra sănătăţii oamenilor.
(Se substituie prin LP63 din 06.04.17, MO155-161/19.05.17 art.257)
Articolul 181. Dreptul cetăţenilor la asistenţă cu medicamente
Cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini şi apatrizii au dreptul:
- la asistenţă cu medicamente de bună calitate, eficiente şi inofensive, în conformitate cu minimul garantat de asigurare medicală;
- să fie asiguraţi, în regim de urgenţă, cu medicamente de către orice întreprindere şi instituţie farmaceutice sau curativ-profilactică, indiferent de tipul de proprietate şi subordonare;
- să ia cunoştinţă şi să obţină de la întreprinderile şi instituţiile farmaceutice, instituţiile curativ-profilactice şi sanitaro-epidemiologice informaţia ce atestă calitatea şi inofensivitatea medicamentelor;
- să adreseze cerinţe organelor instituţiilor şi organizaţiilor cu funcţii de expertiză şi să li se pună la dispoziţie concluzia privind calitatea, eficienţa şi inofensivitatea medicamentelor şi nivelul asistenţei cu medicamente.
Articolul 182. Dreptul cetăţenilor de a renunţa la asistenţa cu medicamente şi de a li se compensa prejudiciul cauzat sănătăţii lor
Cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini şi apatrizii au dreptul:
- să refuze folosirea medicamentelor în cazul în care nu sînt siguri de calitatea, eficienţa şi inofensivitatea lor;
- să obţină, în modul stabilit de legislaţia în vigoare, o compensaţie pentru prejudiciul cauzat sănătăţii lor ca urmare a prescrierii, eliberării şi aplicării medicamentelor de către specialiştii respectivi.
Articolul 183. Obligaţiile cetăţenilor privind asistenţa cu medicamente
Cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini şi apatrizii sînt obligaţi:
- să respecte legislaţia cu privire la activitatea farmaceutică;
- să folosească medicamentele prescrise în cazul depistării unei maladii ce prezintă pericol pentru alte persoane.
Articolul 19. Întreprinderile şi instituţiile farmaceutice de asistenţă cu medicamente a populaţiei
(1) Asistenţa populaţiei cu medicamente, alte produse farmaceutice şi parafarmaceutice se efectuează prin intermediul farmaciilor şi instituţiilor medicale.
(2) Modul de deschidere, funcţionare şi control al activităţii întreprinderilor şi instituţiilor farmaceutice de asistenţă cu medicamente a populaţiei se stabileşte de Ministerul Sănătăţii în limita prevederilor legii.
(3) Ministerul Sănătăţii stabileşte normative referitoare la spaţiul, amplasarea şi extinderea întreprinderilor şi instituţiilor farmaceutice.
(4) Farmaciile (filialele) nou-fondate vor fi amplasate la o distanţă de cel puţin 250 de metri (cale accesibilă) de la farmacia (filiala) existentă şi la o distanţă de cel puţin 500 de metri (cale accesibilă) de la farmacia existentă cu funcţie de preparare a medicamentelor extemporale.
(5) Pentru înfiinţarea farmaciei se stabilesc normative demografice. Numărul de locuitori este dovedit prin adeverinţa eliberată de autoritatea administraţiei publice locale. În municipii, oraşe, centre raionale şi alte localităţi cu statut de oraş o farmacie se înfiinţează la un număr de la 3000 pînă la 4000 de locuitori.
(6) Farmaciile nou-fondate vor fi înfiinţate conform Planului Naţional de Amplasare a Farmaciilor.
Articolul 191. Farmacia
(1) Farmacia este o întreprindere farmaceutică, parte componentă a sistemului de sănătate, cu drept şi obligaţiune de acordare a asistenţei cu medicamente, cu alte produse farmaceutice şi parafarmaceutice şi de prestare a altor servicii farmaceutice orientate spre beneficiul populaţiei. Ministerul Sănătăţii stabileşte Nomenclatorul serviciilor farmaceutice prestate de farmacii şi indicatorii de asigurare a calităţii lor.
(2) În funcţie de modul de organizare şi funcţionare, de asistenţa farmaceutică – pentru tratament ambulatoriu sau staţionar, de destinatarii produselor şi serviciilor farmaceutice, se disting următoarele tipuri de farmacii:
a) farmacie cu circuit deschis (de acces public, comunitară), destinată publicului larg care beneficiază de asistenţă farmaceutică în conformitate cu reglementările legale, indiferent de domiciliul pacientului, inclusiv în cazuri de urgenţe medicale;
b) farmacie cu circuit închis, care asigură cu medicamente numai pacienţii internaţi într-o instituţie medico-sanitară de staţionar;
c) farmacie universitară – bază de învăţămînt, de cercetare, de producere a medicamentelor şi a altor produse farmaceutice, înfiinţată de comunitatea universitară în cadrul Facultăţii de farmacie ca farmacie cu circuit deschis.
Articolul 20. Preţurile la medicamente, la alte produse farmaceutice
(1) Preţurile la medicamente, la alte produse farmaceutice se stabilesc în conformitate cu prevederile prezentei legi şi ale altor acte normative.
(2) La comercializarea medicamentelor şi altor produse farmaceutice se admite aplicarea adaosurilor comerciale după cum urmează:
a) pentru medicamentele al căror preţ (în conformitate cu Catalogul naţional de preţuri de producător la medicamente) este de pînă la 30 de lei și pentru alte produse farmaceutice, adaosul comercial aplicat va fi de pînă la 40% la preţul de livrare de la producătorul autohton sau la preţul de achiziţie, dintre care:
- pînă la 15% – pentru agenţii economici care importă şi/sau distribuie cu ridicata medicamente atît de import, cît şi autohtone, cumulativ, pe întregul segment de distribuţie angro, pînă la livrarea în reţeaua cu amănuntul;
- pînă la 25% – pentru farmacii;
b) pentru medicamentele al căror preţ (în conformitate cu Catalogul naţional de preţuri de producător la medicamente) este în limitele a 30,01–60 de lei, adaosul comercial aplicat va fi de pînă la 32% la preţul de livrare de la producătorul autohton sau la preţul de achiziţie, dintre care:
- pînă la 12% – pentru agenţii economici care importă şi/sau distribuie cu ridicata medicamente atît de import, cît şi autohtone, cumulativ, pe întregul segment de distribuţie angro, pînă la livrarea în reţeaua cu amănuntul;
- pînă la 20% – pentru farmacii;
c) pentru medicamentele al căror preţ (în conformitate cu Catalogul naţional de preţuri de producător la medicamente) este în limitele a 60,01–120 de lei, adaosul comercial aplicat va fi de pînă la 26% la preţul de livrare de la producătorul autohton sau la preţul de achiziţie, dintre care:
- pînă la 10% – pentru agenţii economici care importă şi/sau distribuie cu ridicata medicamente atît de import, cît şi autohtone, cumulativ, pe întregul segment de distribuţie angro, pînă la livrarea în reţeaua cu amănuntul;
- pînă la 16% – pentru farmacii;
d) pentru medicamentele al căror preţ (în conformitate cu Catalogul naţional de preţuri de producător la medicamente) este în limitele a 120,01–240 de lei, adaosul comercial aplicat va fi de pînă la 21% la preţul de livrare de la producătorul autohton sau la preţul de achiziţie, dintre care:
- pînă la 8% – pentru agenţii economici care importă şi/sau distribuie cu ridicata medicamente atît de import, cît şi autohtone, cumulativ, pe întregul segment de distribuţie angro, pînă la livrarea în reţeaua cu amănuntul;
- pînă la 13% – pentru farmacii;
e) pentru medicamentele al căror preţ (în conformitate cu Catalogul naţional de preţuri de producător la medicamente) este de peste 240 de lei, adaosul comercial aplicat va fi de pînă la 16% la preţul de livrare de la producătorul autohton sau la preţul de achiziţie, dintre care:
- pînă la 5% – pentru agenţii economici care importă şi/sau distribuie cu ridicata medicamente atît de import, cît şi autohtone, cumulativ, pe întregul segment de distribuţie angro, pînă la livrarea în reţeaua cu amănuntul;
- pînă la 11% – pentru farmacii.
(21) La încheierea cu farmaciile a contractelor pentru livrarea medicamentelor compensate, Compania Naţională de Asigurări în Medicină va negocia, în baza unui mecanism stabilit de Guvern, valoarea adaosului comercial, care nu va depăşi limitele indicate la alin. (2).
(3) Regulamentul de formare a preţurilor la medicamente, la alte produse farmaceutice se aprobă în conformitate cu legislația în vigoare.
Articolul 201. Distribuirea medicamentelor, altor produse farmaceutice şi parafarmaceutice
(1) Medicamentele, alte produse farmaceutice şi parafarmaceutice se distribuie prin reţelele de distribuţie angro şi cu amănuntul.
(2) Distribuirea angro se efectuează prin intermediul întreprinderilor autohtone de producţie farmaceutică, laboratoarelor de microproducţie şi depozitelor farmaceutice care deţin licenţa respectivă, eliberată în conformitate cu legislaţia în vigoare.
(3) Distribuirea cu amănuntul se efectuează prin intermediul farmaciilor comunitare care deţin licenţa respectivă, eliberată în conformitate cu legislaţia în vigoare.
(4) Toate întreprinderile şi instituţiile farmaceutice, indiferent de forma juridică de organizare, de tipul de proprietate şi de subordonare, eliberează medicamente numai cu condiţia reflectării circuitului în sistemul informaţional automatizat de evidenţă a circulaţiei medicamentelor.
Articolul 202. Achiziţii publice centralizate
(1) Achiziţiile publice centralizate de medicamente şi dispozitive medicale sînt organizate de către Centrul pentru Achiziţii Publice Centralizate în Sănătate, conform regulamentului aprobat de Guvern.
(2) Centrul pentru Achiziţii Publice Centralizate în Sănătate este instituit de Guvern şi activează conform Regulamentului de organizare şi funcţionare al Centrului pentru Achiziţii Publice Centralizate în Sănătate, precum și în baza structurii și a efectivului-limită, aprobate de Guvern.
(3) Tarifele pentru serviciile prestate de către Centrul pentru Achiziţii Publice Centralizate în Sănătate se stabilesc de Guvern.
(Se completează prin LP63 din 06.04.17, MO155-161/19.05.17 art.257)
Articolul 21. Informaţia cu privire la medicamente şi produsele parafarmaceutice
Informaţia cu privire la medicamente şi produsele parafarmaceutice o pot prezenta şi difuza numai persoanele fizice şi juridice, care au dreptul de a practica activitate medicală şi farmaceutică. Modul de informare cu privire ·la medicamente şi produsele parafarmaceutice este stabilit de Ministerul Sănătăţii.
(Se abrogă prin LP63 din 06.04.17, MO155-161/19.05.17 art.257)
Capitolul V
EXERCITAREA ACTIVITĂŢII FARMACEUTICE
Articolul 22. Exercitarea activităţii farmaceutice
(1) Activitatea farmaceutică se exercită de către specialişti cu studii farmaceutice superioare sau medii şi calificarea corespunzătoare cerinţelor stabilite de Ministerul Sănătăţii precum şi, ca excepţie, de către lucrătorii medicali specificaţi în alin.(21) din prezentul articol.
(2) Depozitele farmaceutice, farmaciile şi filialele acestora sînt conduse numai de farmacişti. Ca excepţie, farmaciile şi filialele farmaciilor amplasate în localităţile rurale pot fi conduse de laboranţi-farmacişti care au calificarea corespunzătoare cerinţelor stabilite de Ministerul Sănătăţii.
(21) În instituţiile medico-sanitare publice din localităţile rurale în care nu există asistenţă farmaceutică, activitatea farmaceutică desfăşurată în cadrul filialelor de categoria a II-a ale farmaciilor, ca excepţie, poate fi exercitată de lucrători medicali care posedă cunoştinţe practice în domeniul farmaceutic în conformitate cu cerinţele stabilite de Ministerul Sănătăţii.
(3) Cetăţenii străini şi apatrizii care au studii farmaceutice pot exercita activitatea farmaceutică, după echivalarea şi recunoaşterea documentelor de studii în modul stabilit de lege, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii Republicii Moldova.
(4) Un farmacist (laborant-farmacist) poate să conducă numai o întreprindere şi instituţie farmaceutice.
Articolul 23. Importul, exportul şi reexportul medicamentelor, altor produse farmaceutice şi parafarmaceutice şi materiei prime medicamentoase
(1) Importul medicamentelor, altor produse farmaceutice şi parafarmaceu-tice şi materiei prime medicamentoase, se efectuează în baza autorizaţiei de import eliberate de Ministerul Sănătăţii.
(3) Exportul şi reexportul medicamentelor, altor produse farmaceutice şi parafarmaceutice şi materiei prime medicamentoase, se efectuează în conformitate cu legislaţia în vigoare.
(4) Nu se permite eliberarea autorizaţiei de import pentru medicamentele care nu sînt înregistrate în Catalogul național de prețuri de producător la medicamente, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 11 alin. (7).
Articolul 24. Investiţii străine
Statul stimulează investiţiile străine în activitatea farmaceutică prin înfiinţarea de întreprinderi farmaceutice cu capital străin sau mixt.
Articolul 25. Răspunderea pentru activitatea farmaceutică ilicită şi pentru nerespectarea angajamentelor asumate privind asigurarea instituţiei medico-sanitare cu medicamente
(1) Exercitarea activităţii farmaceutice de către persoane fizice sau juridice în cadrul altor unităţi decît cele licenţiate în modul stabilit de legislaţia în vigoare este interzisă.
(2) Încălcarea prevederilor prezentei legi, ale altor acte legislative şi/sau normative privind activitatea farmaceutică, exercitarea de către persoane fizice sau juridice a activităţii farmaceutice ilicite se sancţionează în conformitate cu legislaţia în vigoare.
(3) Nerespectarea angajamentelor asumate de părţi privind asigurarea instituţiei medico-sanitare publice ori private cu medicamente conform contractului de achiziţii publice sau altui contract de vînzare-cumpărare atrage răspundere disciplinară (inclusiv materială), civilă, contravenţională ori penală, în condiţiile legii şi ale clauzelor contractului respectiv.
(4) Instituțiile medico-sanitare vor executa angajamentele contractuale privind achitările pentru dispozitivele medicale contractate în termen de pînă la 30 de zile lucrătoare de la data livrării acestora. Nerespectarea acestor prevederi atrage sancțiuni conform legislației în vigoare.
Articolul 26. Controlul de stat al activităţii farmaceutice
(1) Controlul de stat în domeniul medicamentelor, al altor produse farmaceutice şi parafarmaceutice, al activităţii farmaceutice a persoanelor fizice şi persoanelor juridice, indiferent de tipul de proprietate, îl exercită organele subordonate Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Finanţelor.
(2) Atestarea ecologică a unităţilor economice care se ocupă de colectarea materiei prime medicamentoase, producerea şi prepararea medicamentelor şi produselor parafarmaceutice o efectuează Ministerul Mediului.