3. Prin decizia Curţii Constituţionale din 20 aprilie 2017, sesizarea a fost declarată admisibilă, fără a prejudeca fondul cauzei.
4. În procesul examinării sesizării, Curtea Constituţională a solicitat opinia Parlamentului, Președintelui Republicii Moldova și Guvernului.
5. În ședința plenară publică a Curții, sesizarea a fost susținută de dl Fadei Nagacevschi, avocat, reprezentantul autorului sesizării. Parlamentul a fost reprezentat de către dl Valeriu Kuciuk, șef al Serviciului reprezentare la Curtea Constituțională și organele de drept în Direcția generală juridică a Secretariatului Parlamentului. Guvernul a fost reprezentat de către dl Eduard Serbenco, Secretar de Stat al Ministerului Justiției, și dl Sergiu Țurcanu, șef al Direcției juridice a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne.
ÎN FAPT
Articolul 400 Ministerul Afacerilor Interne
„(1) Contravenţiile prevăzute la art.47, 48, art.481 alin.(5) şi art.482–54, 69–71, 73, art.77 alin.(8), art.78–782, art.79 alin.(1), (2), (4), art.801, 85–87, 89–91, art.911 alin.(16) şi (18), 96, 97, 98–107, 115 alin.(3), 159, 160, 176, 197 alin.(1)–(4), (9)–(13), (15), (21), (22), art.201–203, 205, 209, 220–226, 228–232, 234–236, 238–242, 244, 245, 263 alin.(1), (4)–(8), 2631, 265, 267, art.272, art.274 alin.(1), (5), art.277 alin.(1), (4), (5), (7) şi (9), art.282–286, 2873, 2891, 321, 325, 326, 333, 334, 338–341, 343, art.349 alin.(1), art.350-3502, 354, 355, art.356 alin.(1) şi (2), art.357–363, art.364 alin.(1)–(51), art.365 se examinează de poliţie.
(2) Sunt în drept să examineze cauze contravenţionale şi să aplice sancţiuni în limitele competenţei şefii de direcţii şi adjuncţii lor, şefii inspectoratelor de poliţie şi adjuncţii lor, şefii secţiilor de poliţie, şefii sectoarelor de poliţie, şefii posturilor de poliţie, ofiţerii principali de sector, ofiţerii superiori de sector, ofiţerii de sector, angajaţii secţiilor securitate publică, angajaţii serviciilor patrulare, angajaţii secţiilor supraveghere transport şi circulaţie rutieră, angajaţii serviciilor supraveghere tehnică şi accidente rutiere ale inspectoratelor de poliţie, angajaţii Inspectoratului naţional de patrulare şi ai Inspectoratului naţional de investigaţii din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei, precum şi angajaţii altor subdiviziuni subordonate Ministerului Afacerilor Interne care exercită atribuţiile poliţiei.
[...]”
13. Prevederile relevante ale Hotărârii Guvernului nr. 172 din 22 martie 2017 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de stimulare financiară a agenților constatatori din cadrul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne (M.O., 2017, nr.85-91, art. 242) sunt următoarele:
„1. Regulamentul privind procedura de stimulare financiară a agenţilor constatatori din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne (în continuare – Regulament) stabileşte procedura şi condiţiile de stimulare financiară a agenţilor constatatori care au contribuit la încasarea veniturilor la bugetul de stat, temeiurile şi modul unitar de gestionare a mijloacelor financiare ale Inspectoratului General al Poliţiei constituite din 25% din sumele amenzilor încasate la bugetul de stat în urma documentării contravenţiilor de către agenţii constatatori ai Poliţiei, destinaţiile de utilizare, modul de alocare, evidenţă şi control ale acestora.
2. Prezentul Regulament stabileşte normele pentru agenţii constatatori, semnatarii rapoartelor de stimulare financiară trimestrială, activitatea Comisiei pentru stimularea financiară trimestrială, repararea prejudiciului material în caz de anulare a proceselor-verbale cu privire la contravenţie, precum şi modul de restituire a sumelor achitate neîntemeiat.
[...]
6. Prevederile prezentului Regulament se extind asupra agenţilor constatatori ai Poliţiei care, potrivit Codului contravenţional al Republicii Moldova, aplică sancţiuni contravenţionale sub formă de amenzi.
[...]
37. În cazul adoptării unei hotărâri/decizii judecătoreşti irevocabile de anulare a procesului-verbal cu privire la contravenţie emis de agentul constatator, repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin aplicarea ilicită a amenzii contravenţionale se va realiza din contul Inspectoratului General al Poliţiei, ultimul având dreptul de a acţiona în regres agentul constatator.
[...]”.
ÎN DREPT
14. Din conţinutul sesizării, Curtea observă că aceasta vizează în esență stimularea financiară a agenților constatatori din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne în mărime de 25% din suma amenzilor încasate la bugetul de stat ca urmare a examinării contravenţiilor, potrivit competenţelor.
15. Astfel, sesizarea se referă la un ansamblu de elemente interconexe, precum asigurarea unor condiții echitabile în salarizarea funcționarilor din cadrul autorităților publice, precum și comportamentul loial într-un stat de drept al funcționarilor în exercitarea atribuțiilor.
A. ADMISIBILITATEA
16. În conformitate cu decizia sa din 20 aprilie 2017, Curtea a reţinut că, în temeiul articolului 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie, articolului 4 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolului 4 alin. (1) lit. a) din Codul jurisdicţiei constituţionale, sesizarea prezentată ţine de competenţa Curţii Constituţionale.
17. Articolele 25 lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin. (1) lit. g) din Codul jurisdicţiei constituţionale abilitează deputatul în Parlament cu dreptul de a sesiza Curtea Constituţională.
18. Curtea relevă că prerogativa cu care a fost învestită prin articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie presupune stabilirea relației dintre normele legislative şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia.
19. Curtea constată că obiectul controlului constituționalității îl constituie dispozițiile art. 21/2 din Legea nr. 355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar și Hotărârea Guvernului nr. 172 din 22 martie 2017 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de stimulare financiară a agenților constatatori din cadrul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne.
20. Curtea reține că prevederile contestate nu au mai fost obiect al controlului constituționalității.
21. Prin urmare, Curtea apreciază că sesizarea nu poate fi respinsă ca inadmisibilă şi nu există nici un alt temei de sistare a procesului, în conformitate cu prevederile articolului 60 din Codul jurisdicţiei constituţionale.
22. Curtea observă că autorul sesizării susține că prevederile contestate sunt contrare articolelor 1, 15, 16, 21 și 23 din Constituție.
23. De asemenea, autorul excepției pretinde că în rezultatul stabilirii unor plăți de stimulare, prin dispozițiile legale contestate, veniturile agenților constatatori din cadrul Inspectoratului General al Poliției vor fi excesive în raport cu veniturile altor categorii de agenți constatatori. Prin urmare, deși nu indică expres textul de referință din Constituție, Curtea constată, în mod rezonabil, că autorul pretinde încălcarea prevederilor art. 43 combinat cu art. 16 din Constituție.
24. Astfel, pentru a elucida aspectele abordate în excepția de neconstituționalitate, Curtea va opera cu prevederile articolelor 43 și 16 din Constituţie, precum şi cu jurisprudenţa sa și a Curţii Europene a Drepturilor Omului. În ceea ce privește pretinsa încălcare a articolelor 1, 15, 21 și 23 din Constituție, acestea nu sunt incidente în prezenta cauză.
B. FONDUL CAUZEI
PRETINSA ÎNCĂLCARE A ARTICOLULUI 43 COMBINAT CU ARTICOLUL 16 DIN CONSTITUȚIE
25. Autorul sesizării pretinde că prevederile supuse controlului constituționalității încalcă articolul 16 din Constituţie, potrivit căruia:
„(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.
(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.”
26. De asemenea, autorul sesizării consideră că aceste prevederi încalcă articolul 43 din Constituţie, care prevede că:
„(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia împotriva şomajului.
(2) Salariaţii au dreptul la protecţia muncii. Măsurile de protecţie privesc securitatea şi igiena muncii, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repaosul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii grele, precum şi alte situaţii specifice.
[...]”
1. Argumentele autorului sesizării
27. Autorul sesizării consideră că prevederile art. 21/2 din Legea nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 și ale Hotărârii Guvernului nr. 172 din 22 martie 2017, care stabilesc stimularea financiară a agenților constatatori din cadrul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne în mărime de 25 % din amenzile aplicate și încasate în bugetul de stat, sunt contrare art. 16 din Constituție, întrucât favorizează doar o categorie de agenți constatatori fără o justificare rezonabilă.
28. În opinia autorului sesizării, ca urmare a adoptării acestor reglementări, veniturile agenților constatatori din cadrul Inspectoratului General al Poliției vor fi excesive. De altfel, acești agenți constatatori vor fi predispuși să aplice amenzi în interesul lor economic.
2. Argumentele autorităţilor
29. În opinia Parlamentului, prevederile contestate nu sunt viciate de neconstituționalitate. Or, instituirea unei componente la salariul de bază al agenților constatatori din cadrul Inspectoratului General al Poliției se justifică prin rațiuni obiective și rezonabile, ce rezultă din complexitatea și volumul atribuțiilor de serviciu exercitate de către aceștia, fiind în concordanță cu prevederile Codului muncii și Legii salarizării nr.847-XV din 14 februarie 2002. Totodată, în viziunea Parlamentului, această modalitate de reglementare reprezintă opțiunea exclusivă a legiuitorului.
30. În opinia scrisă a Preşedintelui Republicii Moldova se menționează că normele contestate instituie un tratament discriminatoriu și neuniform în raport cu funcţionarii publici care fac obiectul reglementării Legii nr. 355-XVI din 23 decembrie 2005.
31. Potrivit opiniei Guvernului, argumentele expuse în sesizare sunt neîntemeiate. De altfel, necesitatea adoptării normelor contestate a derivat din faptul că cel mai des sunt supuși situațiilor de risc agenții constatatori din cadrul subdiviziunilor Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne. Prin urmare, normele contestate au drept scop de a menține în serviciul polițienesc persoanele profesioniste și integre în exercitarea atribuțiilor funcționale și, implicit, diminuarea vulnerabilității angajaților la riscurile de corupție în interacțiune cu societatea.
32. Totodată, în viziunea Guvernului, agenţii constatatori din cadrul subdiviziunilor Inspectoratului General al Poliţiei, având un statut special, cu drepturi şi obligaţii specifice statutului consacrat prin lege, nu se află în situaţii identice cu alte categorii de salariaţi.
3. Aprecierea Curţii
33. Curtea reține că principiul egalităţii în fața legii, consacrat în articolul 16 din Constituţie, prevede instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite.
34. Astfel fiind, Curtea relevă că alineatul (2) al articolului 16 din Constituție stabilește că toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.
35. În legătură cu aceste aspecte, Curtea reamintește totodată că, în jurisprudenţa sa, a statuat constant că orice diferenţă de tratament nu implică în mod automat o încălcare a articolului 16 din Constituţie. Pentru a fi în prezenţa unei încălcări a articolului 16 din Constituţie, ar trebui ca persoanele aflate în situaţii similare sau comparabile să fie supuse unui tratament diferenţiat şi discriminatoriu.
36. În același timp, o distincţie este considerată discriminatorie dacă nu se bazează pe o justificare obiectivă şi rezonabilă, adică dacă nu urmăreşte un scop legitim sau nu există un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul urmărit.
37. Curtea reține că statul dispune de o anumită marjă de apreciere pentru a justifica un tratament diferit în situaţii analoge. Domeniul de aplicare al marjei de apreciere variază în funcţie de circumstanţe şi de context, dar Curții Constituționale îi revine misiunea de a aprecia în cele din urmă respectarea exigențelor Constituției.
38. Examinând criticile de neconstituţionalitate, Curtea constată că la 16 decembrie 2016 în Legea nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar a fost introdus articolul 21/2, potrivit căruia ”agenţii constatatori din cadrul subdiviziunilor Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne, care prin examinarea contravenţiilor, conform competenţelor, au contribuit la încasarea veniturilor la bugetul de stat sunt stimulați financiar în mărime de 25% din sumele încasărilor respective, din contul bugetului Inspectoratului General al Poliţiei.”
39. De asemenea, Curtea constată că în scopul executării prevederilor articolului 21/2 din lege, la 22 martie 2017, Guvernul prin Hotărârea nr.172 a aprobat Regulamentul privind procedura de stimulare financiară a agenților constatatori din cadrul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne.
40. În acest context, având în vedere specificul activității unor categorii de salariați, Curtea reține că legiuitorul poate interveni pentru a stabili sporuri și stimulente, care să diferențieze în funcție de categoriile de personal.
41. În speță, Curtea constată că toți agenții constatatori din cadrul autorităților publice sunt abilitați, în limitele competenţei lor, de a constata fapta contravenţională, iar în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege, şi de a soluţiona cauza contravențională [art. 385 alin. (1) și (2) din Codul contravențional].
42. Totodată, reieșind din specificul activității agenților constatatori, statutul acestora nu poate fi calificat ca fiind identic, or, statutul agenților constatatori din cadrul diferitelor autorități publice au particularităţi specifice.
43. De altfel, în Hotărârea nr. 30 din 11 decembrie 2014 cu privire la controlul constituționalității art. 9 alin. (6) din Legea nr. 48 din 22 martie 2012 privind sistemul de salarizare a funcționarilor publici, Curtea a constatat că funcţiile nu pot fi calificate ca identice, or, fiecare funcţie are particularităţile sale specifice şi condiţiile în care acestea sunt exercitate.
44. La fel, Curtea a menționat că, prin prisma prevederilor legale, compararea funcţiilor şi a sistemului de salarizare se efectuează luând în considerare complexitatea competenţelor solicitate, gradul de angajare şi de responsabilitate în exercitarea prerogativelor de putere publică, precum şi nivelul instituţiilor în ierarhia organelor statului (HCC nr. 30 din 11 decembrie 2014, § 37).
45. În acest sens, Curtea observă că agentul constatator din cadrul subdiviziunilor Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, în conformitate cu art. 400 din Codul contravenţional, exercită atribuțiile poliției.
46. Curtea constată că, potrivit articolului 31 alin. (3) din Legea nr.320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea poliţiei şi statutul poliţistului, polițistul este funcţionar public cu statut special. Totodată, polițistul este subiect al unor raporturi de serviciu care iau naştere, se execută şi încetează în condiţiile Legii nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcţionarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
47. Curtea menționează că statutul special este conferit polițiștilor, având în vedere condiţiile speciale în care aceștia își îndeplinesc atribuţiile de serviciu, riscurile pe care le comportă, misiunile îndeplinite, care pot afecta viaţa şi integritatea fizică şi psihică, precum și de îndatoririle care le revin în exercițiul funcției. Or, în conformitate cu prevederile Legii nr. 320 din 27 decembrie 2012, poliţistul are misiunea de a preveni și investiga contravenţiile, de a menţine, asigura şi restabili ordinea şi securitatea publică, de a proteja drepturile şi interesele legitime ale persoanei şi comunităţii și de a asigura înfăptuirea justiţiei.
48. Așadar, Curtea reține că agenții constatatori din cadrul Inspectoratului General al Poliției, având un statut special, cu drepturi şi obligaţii specifice statutului, precum și având în vedere existența factorilor de risc în cadrul activității acestora, nu se află în situaţii identice cu alte categorii de agenți constatatori din cadrul autorităților publice.
49. În partea ce ține de alegațiile autorului sesizării potrivit cărora în urma adoptării normelor contestate agenții constatatori vor fi predispuși să aplice amenzi în interesul lor economic și, prin urmare, veniturile acestora vor fi excesive, Curtea reține că acestea sunt neîntemeiate.
50. În acest sens, Curtea menționează că suplimentar salariului de bază, drept garantat de normele constituționale, sistemul de salarizare a personalului din autorităţile administraţiei publice, inclusiv a persoanelor cu funcţii specifice apărării ordinii publice, cuprinde adaosuri, sporuri și suplimente la salariul de bază cu titlu de stimulare sau compensare.
51. Adițional sporurilor generale, care pot fi acordate tuturor categoriilor de personal din cadrul autorităţilor administraţiei publice, legiuitorul a prevăzut posibilitatea stimulării financiare a agenţilor constatatori din cadrul subdiviziunilor Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne, trimestrial, cu 25 la sută din suma amenzilor aplicate de către aceștia și încasate la bugetul de stat.
52. Curtea relevă că deși prevederile contestate stabilesc stimularea financiară trimestrială a agentului constatator din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei în mărime de 25% din suma amenzilor încasate la bugetul de stat, în cazul în care procesul-verbal cu privire la contravenție este anulat de instanța de judecată, agentului constatator i se va reține suma de care a beneficiat anterior.
53. Prin urmare, Curtea reține că, în ipoteza unor abuzuri ale agenților constatatori la stabilirea amenzilor contravenționale, procesele-verbale întocmite pot fi contestate în instanța de judecată, care, potrivit Codului contravențional, dispune de plenitudinea competenței în vederea stabilirii vinovăției persoanei în a cărei privință a fost pornit procesul contravențional; existența circumstanțelor atenuante și/sau agravante; necesitatea sancționării și, după caz, caracterul sancțiunii contravenționale.
54. La fel, Curtea observă că Inspectoratul General al Poliţiei este în drept să înainteze împotriva agentului constatator acțiune de regres privind repararea prejudiciului material și moral cauzat prin aplicarea ilicită a amenzii contravenţionale.
55. În acest sens, Curtea subliniază că agentul constatator urmează să manifeste un comportament loial și să acționeze cu bună credință în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
56. Articolul 5 din Legea privind funcţionarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne prevede că activitatea funcţionarului public cu statut special se desfăşoară exclusiv în baza legii şi pentru executarea acesteia, în interesul persoanei şi al comunităţii, potrivit principiilor profesionalismului, confidenţialităţii, integrităţii profesionale şi loialităţii, stabilităţii în funcţia publică, colaborării şi cooperării, imparţialităţii şi nediscriminării, transparenţei, obiectivităţii, eficienţei și responsabilităţii.
57. Totodată, Codul de etică și deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 629 din 8 august 2017, la definirea principiului loialității stabilește că funcţionarul public cu statut special este obligat să servească cu bună-credinţă instituția în care activează, precum şi interesele legitime ale cetăţenilor și să se abțină de la orice act sau faptă care poate prejudicia imaginea, prestigiul sau interesele legale ale instituției.
58. Prin raportare la speță, Curtea menționează că salariul de bază al agenților constatatori din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei nu este condiționat de contribuția acestora la încasările efectuate la bugetul de stat, în virtutea obligațiilor de serviciu, ci, similar altor categorii de funcționari, se stabilește în funcție de evoluția în carieră și performanțele profesionale individuale.
59. Din cele menționate, Curtea reține că, în temeiul articolului 43 din Constituţie, statul este obligat să asigure tuturor salariaților un salariu minim pe economie, astfel, salariul constituie un drept fundamental protejat. Suplimentele la salariu nu sunt drepturi fundamentale, ci drepturi salariale suplimentare.
60. În acest sens, Curtea menționează că legislatorul dispune de competenţa de a acorda funcţionarilor sporuri, stimulente, premii la salariul de bază. Legislatorul este în drept, totodată, să diferenţieze sporurile în funcţie de categoriile de personal, le poate modifica, suspenda sau chiar anula.
61. Astfel, în temeiul celor expuse supra, Curtea reţine că adoptarea prevederilor contestate se înscrie în marja de apreciere a Parlamentului şi nu contravine articolului 16 alin. (2) din Constituţie.
62. Pentru considerentele expuse, Curtea constată că prevederile supuse controlului constituționalității nu aduc atingere dispozițiilor art.43 combinat cu art. 16 din Constituție.
Din aceste motive, în temeiul articolelor 135 alin. (1) lit. a) şi 140 din Constituţie, 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 6, 61, 62 lit. a) şi 68 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională
HOTĂRĂŞTE:
1. Se respinge sesizarea deputatului în Parlamentul Republicii Moldova, Vladimir Odnostalco.
2. Se recunosc constituționale:
- articolul 21/2 din Legea nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar;
- Hotărârea Guvernului nr. 172 din 22 martie 2017 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de stimulare financiară a agenților constatatori din cadrul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne.
3. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE Tudor PANŢÎRU
Nr. 37. Chişinău, 13 decembrie 2017.