de inadmisibilitate a sesizării nr. 138g/2016 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiție și a art. 122 din Codul de procedură civilă (hotărârile explicative și avizele consultative ale Curții Supreme de Justiție)

DECIZIE nr. 88 din 22.11.2016 · CURTEA CONSTITUȚIONALĂ · publicat 17.03.2017
pe legis.md
Trimiteri: 63 legate · 10 nerezolvateMonitorul Oficial: 3 trimiteri

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Nerezolvate (10)
  • articolelor 2 lit. c) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • d) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • 16 lit. d) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • art. 2 lit. c) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • d) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • art. 16 lit. d) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • articolului 2 lit. c) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • d) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • articolului 16 lit. d) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • lit. c) Trimitere recunoscută, fără legătură

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dl Tudor PANȚÎRU,

Dl Victor POPA,

Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dnei Ana Florean, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 18 noiembrie 2016,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 22 noiembrie 2016 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepția de neconstituționalitate a articolelor 2 lit. c) și d), 16 lit. d) și a sintagmei „și adoptă hotărâri cu caracter explicativ” din articolul 16 lit. c) al Legii nr. 789 din 26 martie 1996 cu privire la Curtea Supremă de Justiție, precum și a articolului 122 din Codul de procedură civilă, ridicată de avocatul Doina-Ioana Străisteanu și avocatul stagiar Alina Calugher în dosarul nr. 2r-2374/16, aflat pe rolul Curții de Apel Chișinău.

2. Excepția de neconstituționalitate a fost depusă la Curtea Constituţională la 18 noiembrie 2016 de către completul de judecată (Nelea Budăi, Ion Muruianu și Valeri Efros) din cadrul Curții de Apel Chișinău, în temeiul articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 9 februarie 2016, precum și al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituțională.

A. Circumstanțele litigiului principal

3. La 9 septembrie 2016, SC „Iutad-Comerț” SRL și ÎI „Nistor Maria” au depus la Judecătoria Centru, mun. Chișinău, o acțiune civilă împotriva pârâților Rodica Cîrlan și SC „SVS-RECPRIM” SRL și intervenienților accesorii SA „APĂ CANAL” și ÎI „Anișoara Burlac” cu privire la constatarea încălcării dreptului de proprietate și repararea prejudiciului cauzat.

4. La 13 septembrie 2016, cererea de chemare în judecată a fost restituită, pe motiv că a fost depusă cu încălcarea competenței teritoriale.

5. La 16 septembrie 2016, SC „Iutad-Comerț” SRL și ÎI „Nistor Maria” au înaintat aceeași acțiune la Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău.

6. La 21 septembrie 2016, Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău, a emis încheierea prin care a acceptat spre examinare cererea de chemare în judecată.

7. În același timp, la 27 septembrie 2016, SC „Iutad-Comerț” SRL și ÎI „Nistor Maria” au contestat în ordine de recurs încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, din 13 septembrie 2016. Aceștia au solicitat casarea încheierii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, și emiterea unei decizii de admitere spre examinare a cererii de chemare în judecată.

8. În cadrul procedurii de recurs, reprezentanții SC „Iutad-Comerț” SRL și ÎI „Nistor Maria”, Doina-Ioana Străisteanu și Alina Calugher, au înaintat instanței de judecată un demers cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate a art. 2 lit. c) și d), art. 16 lit. d) și a sintagmei „și adoptă hotărâri cu caracter explicativ” din art. 16 lit. c) din Legea nr. 789 din 26 martie 1996 cu privire la Curtea Supremă de Justiție, precum și a art. 122 din Codul de procedură civilă.

9. Prin încheierea din 15 noiembrie 2016, instanța de recurs a admis demersul și a dispus ridicarea excepției de neconstituționalitate și transmiterea sesizării în adresa Curții Constituționale pentru soluționare.

B. Legislația pertinentă

10. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr. 78, art. 140) sunt următoarele:

Articolul 114

Înfăptuirea justiției

„Justiţia se înfăptuieşte în numele legii numai de instanţele judecătoreşti.”

Articolul 116

Statutul judecătorilor

„(1) Judecătorii instanţelor judecătoreşti sunt independenţi, imparţiali şi inamovibili, potrivit legii.”

11. Prevederile relevante ale Legii nr. 789 din 26 martie 1996 cu privire la Curtea Supremă de Justiție (republicată, M.O., 2013, nr. 15-17, art. 64) sunt următoarele:

Articolul 2

Atribuţiile Curții Supreme de Justiție

„Curtea Supremă de Justiţie:

a) judecă, ca instanţă de recurs, cauzele în materie civilă, de contencios administrativ, penală sau în alte materii în condiţiile legii procesuale;

b) sesizează, din oficiu sau la propunerea instanţelor judecătoreşti, Curtea Constituţională pentru a se pronunţa asupra constituţionalităţii actelor juridice;

c) generalizează practica judiciară şi analizează statistica judiciară proprie;

d) dă explicaţii din oficiu în chestiunile de practică judiciară ce nu ţin de interpretarea legilor şi nu au caracter obligatoriu pentru judecători;

e) exercită, în limitele competenţei sale, atribuţii ce derivă din tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte;

f) exercită alte atribuţii conform legii.”

Articolul 16

Competența Plenului Curții Supreme de Justiție „Plenul Curţii Supreme de Justiţie:

b) sesizează din oficiu sau la propunerea altor instanţe judecătoreşti Curtea Constituţională pentru a se pronunţa asupra constituţionalităţii actelor juridice;

c) examinează rezultatele generalizării practicii judiciare şi adoptă hotărâri cu caracter explicativ;

d) întru asigurarea uniformizării practicii judiciare, emite, la solicitarea instanţelor judecătoreşti, avize consultative în cazul apariţiei problemelor legate de aplicarea legii;

e) constituie, după caz, colegii conform categoriilor de cauze, determină durata activităţii lor;

f) confirmă componenţele colegiilor;

g) confirmă componenţa Consiliului Ştiinţific Consultativ;

i) aprobă Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Curţii Supreme de Justiţie, îl modifică şi îl completează;

j) exercită alte atribuţii prevăzute de lege.”

12. Prevederile relevante ale Codului de procedură civilă al Republicii Moldova nr. 225-XV din 30 mai 2003 (republicat, M.O., 2013, nr. 130-134, art. 415) sunt următoarele:

Articolul 122

Avizele consultative ale Plenului Curții Supreme de Justiție „(1) Dacă în procesul judecării pricinii într-o instanţă de judecată se atestă dificultăţi la aplicarea corectă a normelor de drept material sau procedural, instanţa de judecată solicită Plenului Curţii Supreme de Justiţie, din oficiu sau la cererea participanţilor la proces, să emită un aviz consultativ cu privire la modul de punere în aplicare a legii. Avizul consultativ se publică pe pagina web a Curţii Supreme de Justiţie.

(2) În cazul în care instanţa de judecată respinge demersul participanţilor la proces privind solicitarea unui aviz consultativ din partea Plenului Curţii Supreme de Justiţie, aceasta va emite o încheiere nesusceptibilă de recurs.

(3) În cazul în care decide respingerea solicitării, Plenul Curţii Supreme de Justiţie emite o încheiere motivată irevocabilă care se publică pe pagina web a Curţii Supreme de Justiţie.

(4) Avizul consultativ al Plenului Curţii Supreme de Justiţie nu mai este obligatoriu pentru Curte în cazul în care ulterior se modifică legea sau se schimbă modul de punere în aplicare a acesteia.

(5) Până la emiterea avizului consultativ al Plenului Curţii Supreme de Justiţie judecarea pricinii se amână.”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorilor excepției de neconstituționalitate

13. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii pretind că hotărârile explicative și avizele consultative ale Curții Supreme de Justiție sunt tratate de către instanțele judecătorești drept reguli normative superioare legilor organice, fiind aplicate direct în procesul judiciar.

14. Autorii susțin că aplicarea acestora generează o imixtiune a Curții Supreme de Justiție în realizarea actului de justiție de către instanțele judecătorești ierarhic inferioare.

15. Potrivit autorilor excepţiei, prevederile contestate din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiție și Codul de procedură civilă încalcă articolele 4, 7, 8, 15, 20, 66, 114 și 116 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

16. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

17. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în speță a Legii nr. 789 din 26 martie 1996 cu privire la Curtea Supremă de Justiție, precum și a Codului de procedură civilă, ține de competența Curții Constituționale.

18. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, fiind ridicată de avocatul Doina-Ioana Străisteanu și avocatul stagiar Alina Calugher în dosarul nr. 2r-2374/16, care se află pe rolul Curții de Apel Chișinău, este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 9 februarie 2016.

19. Curtea reiterează că prerogativa de a soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate, cu care a fost învestită prin articolul 135 alin. (1) lit. g) din Constituţie, presupune stabilirea corelaţiei dintre normele legislative şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia şi de pertinenţa prevederilor contestate pentru soluţionarea litigiului principal în instanţele de judecată.

20. Curtea constată că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie unele prevederi ale Legii cu privire la Curtea Supremă de Justiție și ale Codului de procedură civilă în partea ce ține de hotărârile explicative și avizele consultative ale Curții Supreme de Justiție.

21. Autorii consideră că normele contestate aduc atingere articolelor 4, 7, 8, 15, 20, 66, 114 și 116 din Constituție.

22. Curtea menționează că dispoziţiile art. 116 alin. (1) din Constituţie instituie principiul independenţei judecătorilor, fără de care este imposibilă o activitate autentică de înfăptuire a justiţiei. Realizarea principiului independenţei judecătorului, pus la baza autonomiei autorităţii judecătoreşti, se asigură inclusiv prin procedura de înfăptuire a justiţiei.

23. În jurisprudența sa constantă Curtea a menţionat că judecătorii trebuie să beneficieze de libertate neîngrădită pentru a soluţiona cauzele în mod imparţial, potrivit convingerilor lor şi propriului mod de interpretare a faptelor, precum şi în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

24. În Hotărârea nr. 2 din 9 februarie 2016, Curtea a menţionat că:

„97. Independenţa judecătorilor este unul dintre principiile fundamentale de organizare şi realizare a justiţiei. În aplicarea legii, independenţa judecătorilor exclude noţiunea de ierarhie, subordonare. Având rolul de a soluţiona litigiile în mod obiectiv, conform legii, şi fiind o putere prin ei înşişi, judecătorii nu pot primi ordine, instrucţiuni sau sugestii de nici un fel cu privire la activitatea lor judiciară, nici din interiorul, nici din afara sistemului judiciar. Principiile internaţionale statuează în mod explicit că judecătorii trebuie să ia decizii în deplină libertate şi să acţioneze fără restricţie şi fără a fi obiectul unor influenţe, incitări, presiuni, ameninţări sau intervenţii nelegale, directe sau indirecte, indiferent din partea cărei persoane vin şi sub ce motiv. Judecătorul, în calitate de deţinător al autorităţii judecătoreşti, trebuie să-şi poată exercita funcţia sa în deplină independenţă în raport cu toate constrângerile/forţele de natură socială, economică şi politică şi chiar în raport cu alţi judecători şi în raport cu administraţia judecătorească.

98. […] judecătorii trebuie să dispună de suficientă putere şi să fie în măsură a şi-o exercita în vederea îndeplinirii atribuţiilor. Independenţa judecătorului implică cerinţa soluţionării litigiilor fără nici o ingerinţă, inclusiv din partea instanţei ierarhic superioare.”

25. Cu referire la caracterul și forța juridică a recomandărilor Curții Supreme de Justiție, în Hotărârea nr. 21 din 22 iulie 2016, Curtea a subliniat că asemenea „recomandări/explicaţii” în mod individual nu pot sta la baza unei hotărâri judecătorești, care urmează a fi întemeiată exclusiv pe prevederile legale.

26. În speță, Curtea observă că încheierea prin care a fost restituită cererea de chemare în judecată nu este întemeiată pe nici o recomandare a Curții Supreme de Justiție.

27. Mai mult, părțile s-au conformat cerințelor încheierii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, și au depus o nouă cerere de chemare în judecată la Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău.

28. Având în vedere cele menţionate, Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată, motiv pentru care urmează a fi respinsă.

Din aceste motive, în temeiul articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin. (3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale și pct. 28 lit. d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

D E C I D E:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate:

- a articolului 2 lit. c) și d), a articolului 16 lit. d) și a sintagmei „și adoptă hotărâri cu caracter explicativ” de la lit. c) a articolului 16 al Legii nr. 789 din 26 martie 1996 cu privire la Curtea Supremă de Justiție;

- a articolului 122 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova nr.225-XV din 30 mai 2003, ridicată de avocatul Doina-Ioana Străisteanu și avocatul stagiar Alina Calugher, în dosarul nr. 2r-2374/16, pendinte la Curtea de Apel Chișinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE Alexandru TĂNASE

Nr. 88. Chişinău, 22 noiembrie 2016.