1. La 12 decembrie 2016, Grigore Cobzac, deputat în Parlament, a adresat Curţii Constituţionale o sesizare, prin care solicită controlul constituţionalităţii Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr. 2495-VII din 8 decembrie 2016 „Privind numirea domnului Eduard Harunjen în funcţia de Procuror General”.
A. Motivele sesizării
2. Motivele sesizării, astfel cum au fost expuse de autorul acesteia, pot fi rezumate după cum urmează.
4. Întreaga procedură de organizare și desfășurare a concursului de către Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) pentru selectarea candidatului la funcția de Procuror General este stabilită în Legea nr.3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură.
B. Legislaţia pertinentă
Articolul 17
Numirea în funcţia de Procuror General
„(1) Pentru funcția de Procuror General poate candida persoana care întrunește următoarele condiții:
a) are o experiență profesională de cel puțin 10 ani în domeniul dreptului, dintre care cel puțin 5 ani în funcția de procuror;
b) îndeplinește condițiile prevăzute la art. 20 alin. (1) lit. a), b), c), d), f), g) și h);
c) are calități manageriale;
d) în ultimii 3 ani până la anunţarea concursului nu a fost membru şi/sau nu a desfășurat activități cu caracter politic în cadrul unui partid politic sau al unei organizaţii social-politice;
e) în ultimele 6 luni nu a deținut calitatea de membru al Consiliului Superior al Procurorilor.
(2) Candidatul la funcția de Procuror General este selectat pe bază de concurs public, organizat de către Consiliul Superior al Procurorilor, care cuprinde următoarele etape:
a) preselecția candidaților în baza dosarelor depuse;
b) interviul susținut în fața Consiliului Superior al Procurorilor.
(3) Modul de organizare și desfășurare a concursului se stabilește printr-un regulament aprobat de către Consiliul Superior al Procurorilor. Etapa interviului se transmite on-line în timp real. Consiliul Superior al Procurorilor asigură accesul reprezentanților mass-media la ședința în care are loc interviul.
(4) Procesul de selecție a candidatului pentru funcția de Procuror General se desfășoară potrivit unor criterii obiective, bazate pe merit, ținându-se cont de pregătirea profesională, integritatea și capacitățile acestuia.
(5) Informația privind inițierea și desfășurarea concursului se publică pe paginile web oficiale ale Procuraturii Generale și Consiliului Superior al Procurorilor, cu cel puțin o lună înainte de data-limită de depunere a dosarelor.
(6) Dosarul de participare la concurs, care cuprinde actele indicate la art. 22 alin. (2) lit. a), b), c), e), f) și g), scrisoarea de motivare și conceptul de management și dezvoltare instituțională, se depune la Consiliul Superior al Procurorilor și se înregistrează în modul stabilit. Dosarele incomplete sau depuse după expirarea termenului-limită nu se examinează.
(7) În momentul depunerii actelor, candidații la funcția de Procuror General sînt informați despre inițierea verificării conform Legii nr. 271-XVI din 18 decembrie 2008 privind verificarea titularilor și a candidaților la funcții publice și Legii nr. 269-XVI din 12 decembrie 2008 privind aplicarea testării la detectorul comportamentului simulat (poligraf). Solicitantul va semna declarația de verificare și își va prezenta acordul scris pentru testarea la poligraf.
(8) În termen de 20 de zile lucrătoare de la data-limită pentru depunerea dosarelor, Consiliul Superior al Procurorilor întocmește lista candidaților care îndeplinesc condițiile de participare la concurs și o afișează pe pagina sa web oficială, indicând data la care va avea loc interviul.
(9) Intervievarea candidaților are loc în ședință publică.
(10) Candidații sînt evaluați de către fiecare membru al Consiliului Superior al Procurorilor în baza criteriilor aprobate de Consiliu. Punctajul final reprezintă media punctajului oferit de către toți membrii Consiliului Superior al Procurorilor. Candidatul care a acumulat cel mai mare punctaj este propus, de către Consiliul Superior al Procurorilor, Președintelui Republicii pentru a fi numit în funcția de Procuror General.
(11) Președintele Republicii poate respinge o singură dată candidatura propusă de Consiliul Superior al Procurorilor pentru funcția de Procuror General în cazul depistării unor probe incontestabile de incompatibilitate a candidatului cu funcția respectivă, de încălcare de către candidat a legislației sau de încălcare a procedurilor legale de selecție a acestuia. Refuzul de numire trebuie să fie motivat și se face în termen de 15 zile lucrătoare de la data recepționării propunerii.
(12) La propunerea repetată a aceluiași candidat, făcută cu votul a 2/3 din numărul membrilor Consiliului Superior al Procurorilor, Președintele Republicii emite, în termen de 5 zile lucrătoare, decretul privind numirea candidatului în funcția de Procuror General.
(13) Procurorul General este numit în funcție pentru un mandat de 7 ani, fără dreptul de a fi numit din nou în această funcție.
(14) După încetarea exercitării mandatului, Procurorul General își poate continua activitatea în orice funcție de procuror vacantă, aleasă de el, fiind numit fără concurs.
Articolul 69
Componenţa Consiliului Superior al Procurorilor „[…]
(8) Procurorii aleşi în calitate de membri ai Consiliului Superior al Procurorilor se detaşează din funcţie pe durata exercitării mandatului.
[…]”.
Articolul 98
[Dispoziții finale și tranzitorii]
„[…]
(11) Consiliul Superior al Procurorilor:
a) își va continua activitatea în componența pe care o are la momentul intrării în vigoare a prezentei legi – până la expirarea mandatului curent al membrilor săi;
b) în scopul implementării prevederilor prezentei legi, va adopta actele normative prevăzute de prezenta lege, va aduce actele sale normative în concordanță cu aceasta și va asigura publicarea acestora pe pagina web oficială a Procuraturii Generale;
c) pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi, va asigura constituirea Colegiului pentru selecția și cariera procurorilor, Colegiului de evaluare a performanțelor procurorilor și Colegiului de disciplină şi etică.
[…].”
ÎN DREPT
A. Argumentele autorului sesizării
9. Potrivit autorului sesizării, emiterea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.2495-VII din 8 decembrie 2016 „Privind numirea domnului Eduard Harunjen în funcţia de Procuror General” contravine principiilor statului de drept.
10. Autorul sesizării susține că membrii Consiliului Superior al Procurorilor, care au organizat și au desfășurat concursul pentru selectarea Procurorului General, nu au fost detașați din funcțiile deținute, în conformitate cu art.69 alin.(8) din Legea nr.3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură, astfel fiind viciată întreaga activitate a Consiliului din punct de vedere al legalității.
11. De asemenea, autorul consideră că dl Eduard Harunjen nu era eligibil pentru a deveni Procuror General, din motivul că, deținând în ultimele 9 luni funcția de Procuror General interimar, de drept a deținut și calitatea de membru al Consiliului Superior al Procurorilor, iar, potrivit art.17 alin.(l) lit. e) din Legea cu privire la Procuratură, pentru funcţia de Procuror General poate candida persoana care în ultimele 6 luni nu a deţinut calitatea de membru al Consiliului Superior al Procurorilor.
12. La fel, autorul invocă faptul că decretul de numire în funcție a Procurorului General a fost emis de Președintele Republicii Moldova în lipsa unei transparențe și fără verificarea integrității titularului.
B. Aprecierea Curţii
13. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea reţine următoarele.
14. Articolele 25 lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin. (1) lit. g) din Codul jurisdicţiei constituţionale abilitează deputatul în Parlament cu dreptul de a sesiza Curtea Constituţională.
15. Curtea menționează că obiectul controlului constituţionalităţii îl constituie Decretul Președintelui Republicii Moldova din 8 decembrie 2016 „Privind numirea domnului Eduard Harunjen în funcţia de Procuror General”.
16. Curtea reamintește că, potrivit jurisprudenței sale constante, actele administrative cu caracter individual, emise de Parlament, Preşedintele Republicii Moldova şi Guvern în exerciţiul atribuţiilor prevăzute expres de normele constituţionale sau legislative, ce ţin de alegerea, numirea şi destituirea din funcţiile publice a persoanelor oficiale exponente ale unui interes public deosebit, fac obiectul controlului constituţionalităţii la sesizarea subiecţilor abilitaţi cu acest drept, sub aspectul formei şi al procedurii de adoptare, precum şi al respectării exigenţelor legale necesare pentru numirea /destituirea din funcţie a persoanelor oficiale.
17. Curtea reiterează că prevederile articolului 88 lit. d) din Constituţie acordă Preşedintelui Republicii Moldova atribuția de a numi persoane oficiale în anumite funcţii publice.
18. Autorul sesizării invocă, în esență, următoarele critici referitoare la procedura de numire în funcție a Procurorului General: (1) actualii membri ai CSP din rândul procurorilor urmau a fi detașați din funcție; (2) actualul Procuror General nu putea fi numit în funcție din considerentul că a deținut calitatea de membru al CSP; (3) lipsa unei transparențe în procesul de numire și existența unor dubii privind integritatea.
- Cu referire la mandatul membrilor CSP
19. Curtea menționează că, în urma modificărilor operate la art.125 din Constituţie prin Legea nr.256 din 25 noiembrie 2016, Preşedintele Republicii Moldova numește în funcție Procurorul General, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, pentru un mandat de 7 ani, care nu poate fi reînnoit.
20. Potrivit art. 70 din noua Lege cu privire la Procuratură, Consiliul Superior al Procurorilor este competent de organizarea concursului pentru selectarea candidatului la funcția de Procuror General, pe care îl propune Președintelui Republicii.
21. Curtea reține că, potrivit art. 69 al Legii cu privire la Procuratură, din rândul procurorilor, în componența CSP fac parte: un membru din rândul procurorilor Procuraturii Generale și patru membri din rândul procurorilor de la procuraturile teritoriale și de la cele specializate. Potrivit alin. (8) al aceluiași articol, procurorii aleși în calitate de membri ai Consiliului Superior al Procurorilor se detașează din funcție pe durata exercitării mandatului.
22. În același timp, Curtea observă că, potrivit dispozițiilor finale și tranzitorii ale noii Legi cu privire la procuratură, Consiliul Superior al Procurorilor își va continua activitatea în componența pe care o are la momentul intrării în vigoare a prezentei legi – până la expirarea mandatului curent al membrilor săi (art.98 pct.(11) lit. a).
23. În acest sens, Curtea menționează că actuala componență a CSP din rândul procurorilor a fost selectată în temeiul Legii cu privire la Procuratură din 25 decembrie 2008, care a fost abrogată prin legea nouă.
24. Astfel, potrivit respectivei legi, în componența CSP din rândul procurorilor făceau parte doi membri din rândul procurorilor Procuraturii Generale și patru membri din rândul procurorilor de la procuraturile teritoriale şi de la cele specializate.
25. În acest sens, Curtea menționează că actualul număr al procurorilor aleși în componența CSM din rândul acestora (6 procurori) este diferit de numărul procurorilor care urmează a fi selectați în temeiul noii legi (5 procurori).
26. De asemenea, în temeiul Legii cu privire la procuratură din 25 decembrie 2008, procurorii membri ai CSP nu erau detașați ținând cont de faptul că CSP nu avea statut de persoană juridică și nu dispunea de propria finanțare.
27. În contextul celor menționate, Curtea nu poate reține argumentele autorului sesizării potrivit cărora membrii CSP care au participat la concursul pentru funcţia de Procuror General urmau a fi detașați din funcțiile deținute.
28. Curtea reiterează că, în vederea asigurării continuității organului de autoadministrare a procuraturii, la punerea în aplicare a Legii cu privire la Procuratură din 25 februarie 2016, legiuitorul a menționat expres că Consiliul Superior al Procurorilor își va continua activitatea în componența pe care o are la momentul intrării în vigoare a prezentei legi – până la expirarea mandatului membrilor săi. Acest fapt determină și continuarea activității în aceleași condiții în care au fost numiți.
- Cu referire la dreptul Procurorului General interimar de a candida la funcția de Procuror General
29. Potrivit art.17 alin.(l) lit. e) din Legea cu privire la Procuratură, pentru funcţia de Procuror General poate candida persoana care „în ultimele 6 luni nu a deţinut calitatea de membru al Consiliului Superior al Procurorilor”.
30. Curtea reține că, în Decizia nr. 87 din 22 noiembrie 2016, a statuat că Procurorul General interimar preia de drept plenitudinea competențelor Procurorului General.
31. În speță, Curtea constată că de la etapa la care funcția de Procuror General a devenit vacantă Procurorul General interimar nu a participat la nici o ședință a Consiliului Superior al Procurorilor, în calitate de membru al acestuia.
32. Curtea menționează că dl Eduard Harunjen a participat la ședințele CSP doar în calitate de candidat la funcția de Procuror General de rând cu alți candidați.
33. În același timp, Curtea reține că până la Decizia nr.87, prin care s-a menționat că, în virtutea prevederilor legale, Procurorul General interimar preia integral funcțiile titularului, decizie care a fost emisă abia la data de 22 noiembrie 2016, neparticiparea acestuia la ședințele CSP a rezultat din Hotărârile CSP nr.12-26/13 din 19 februarie 2013 și nr.234/9 din 12 martie 2013, prin care Consiliul a respins inițiativa de a-l accepta în calitate de membru de drept pe Procurorul General interimar.
34. Curtea subliniază că rațiunea normei, prin care se interzice de a candida la funcția de Procuror General persoanei care în ultimele 6 luni a deţinut calitatea de membru al Consiliului Superior al Procurorilor, a fost de a evita participarea acesteia la emiterea deciziilor care ulterior ar favoriza participarea la concurs.
- Cu privire la verificarea integrității candidaților la funcția de Procuror General și asigurarea transparenței întregului proces
35. Potrivit art. 17 alin. (7) din Legea cu privire la Procuratură, în momentul depunerii actelor pentru participarea la concurs, candidații la funcția de Procuror General sunt informați despre inițierea verificării conform Legii nr. 271-XVI din 18 decembrie 2008 privind verificarea titularilor și a candidaților la funcții publice și Legii nr. 269-XVI din 12 decembrie 2008 privind aplicarea testării la detectorul comportamentului simulat (poligraf). Solicitantul va semna declarația de verificare și își va prezenta acordul scris pentru testarea la poligraf.
36. De asemenea, informația privind inițierea și desfășurarea concursului se publică pe paginile web oficiale ale Procuraturii Generale și Consiliului Superior al Procurorilor, cu cel puțin o lună înainte de data-limită de depunere a dosarelor.
37. În acord cu prevederile legale menționate, Curtea constată că în Hotărârea nr. 12-250/16 din 22 noiembrie 2016 Consiliul Superior al Procurorilor a statuat:
„[…] potrivit avizelor consultative ale Serviciului Informații și Securitate, întemeiate pe verificări realizate în corespundere cu prevederile Legii nr.271-XVI din 18.12.2008, în privința candidaților nu au fost obținute date cu privire la nerespectarea legislației sau factori de risc în activitate.
Totodată, în baza informației oficiale a Inspecției procurorilor, s-a constatat că în privința celor șase candidați nu sunt înregistrate proceduri disciplinare pendinte și, în egală măsură, candidații nu au fost sancționați, în ultimul an, în mod disciplinar.
Consiliul ia act și de faptul că, după publicarea pe pagina web oficială a procuraturii (www.procuratura.md) a listei candidaţilor și CV-ului, scrisorii de motivare şi conceptului de management şi dezvoltare instituțională a Procuraturii, întocmite de către fiecare candidat, societatea civilă (persoanele interesate) nu a prezentat nici o informație relevantă despre activitatea candidaţilor.”
38. De asemenea, potrivit hotărârii menționate, Consiliul a reținut:
„Consiliul ia act și de rezultatele testării la poligraf, realizată în condițiile Legii nr.269-XVI din 12 decembrie 2008 privind aplicarea testării la detectorul comportamentului simulat (poligraf). Potrivit art.3 alin.(5) din Legea menționată supra, informaţia din materialele testării şi informaţia obţinută de participanţii la testare în cadrul acesteia nu pot fi divulgate fără consimţământul persoanei testate. Pornind de la această prevedere legală, Consiliul are obligația de a manifesta maximă diligență la enunțarea rezultatelor testării la poligraf. În această ordine de idei, în baza întrebărilor formulate de inițiatorul testării (CSP), pe dimensiunea vicii și integritate, având ca bază de fundamentare rezultatele Raportului de cercetare a comportamentului simulat, Consiliul conchide că nici unul dintre candidați nu a picat testul la detectorul comportamentului simulat.”
39. Astfel, Curtea reține că de competența CSP ține verificarea integrității candidaților la funcția de Procuror General și asigurarea transparenței întregului proces de organizare a concursului, competență care a fost exercitată la selectarea candidatului pentru funcția de Procuror General.
40. În aceste condiții, Curtea subliniază că Președintele Republicii Moldova, la emiterea Decretului nr.2495-VII din 8 decembrie 2016 „Privind numirea domnului Eduard Harunjen în funcţia de Procuror General”, nu a făcut altceva decât să-și exercite prerogativele potrivit prevederilor constituționale.
41. Concluzionând cele menționate, Curtea constată că sesizarea nu întruneşte condiţiile de admisibilitate pentru exercitarea controlului constituţionalităţii şi, deci, nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.
Din aceste motive, în conformitate cu prevederile articolului 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională
DECIDE:
1. Se declară inadmisibilă sesizarea deputatului în Parlament Grigore Cobzac privind controlul constituţionalităţii Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr. 2495-VII din 8 decembrie 2016 „Privind numirea domnului Eduard Harunjen în funcţia de Procuror General”.
2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
PREŞEDINTE DE ȘEDINȚĂ Victor POPA
Nr. 94. Chişinău, 19 decembrie 2016.