pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi din Statutul Curţii Penale Internaţionale
Trimiteri: 51 legate · 49 nerezolvate · 1 fără țintăActe din afara site-ului: 5 fără adresă
Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Albastru: un document din afara legis.md. O parte a unui act al Uniunii Europene e legată de actul întreg pe EUR-Lex; fără adresă, rămâne doar marcată.
Nerezolvate (49)
- art.1 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
- art.4 alin.(2) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
- art.27 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
- art.89 alin.(1) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
- Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale. Trimitere recunoscută, fără legătură
- art.24 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
- art.251 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
- art.1 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
- art.4 alin.(2) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
- art.27 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
- art.89 alin.(1) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
- Statutul CPI. Dispoziţiile Statutului C Pl supuse controlului constituţionalităţii prevăd următoarele Trimitere recunoscută, fără legătură
- art.91 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- art. 115 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- art.8 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- art.5 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
- Statutului C Pl Trimitere recunoscută, fără legătură
- art. 135- 144 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- art.12 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
- Statutului CPI a crimelor Trimitere recunoscută, fără legătură
- art.5 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
- Statutului ca fiind de competenţa Curţii Penale Internaţionale nu privează statul-parte de dreptul de a condamna persoan… Trimitere recunoscută, fără legătură
- art.17 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
- Statutul C Pl Trimitere recunoscută, fără legătură
- art.18 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- art.81 alin.(2) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- art. 70 alin.(3) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- art.116 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- art.27 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- capitolul 11 Trimitere recunoscută, fără legătură
- art.16 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
- art.20 lit.d) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- art.5 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- alin.(1) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
- Statutul de la Roma Trimitere recunoscută, fără legătură
- art.91 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- art.1021 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- art.102 lit.b) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- art.89 alin.( 1) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
- Statutul de la Roma cu art. Trimitere recunoscută, fără legătură
- art.1 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- alin.(2) Trimitere recunoscută, fără legătură
- art.27 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- art.89 alin.( 1 ) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- Art.1 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- alin.(2) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
- art.27 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
- art. 89 alin.( 1) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
- Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale Trimitere recunoscută, fără legătură
Fără țintă (1)
Din afara site-ului: fără adresă (5)
În numele Republicii Moldova,
Curtea Constituţională în componenţa:
Dumitru PULBERE -preşedinte, judecător-raporlor
Alina IANUCENCO -judecător
Victor PUŞCAŞ -judecător
Elena SAFALERU -judecător
Valeria ŞTERBET -judecător
Ion VASILATI -judecător cu participarea grefierului Victoria Botnariuc, reprezentantului permanent al Guvernului la Curtea Constituţională Nicolae Eşanu, experţilor Raisa Botezatu, vicepreşedinte al Curţii Supreme de Justiţie, Valeriu Botnari, adjunct al Procurorului General, şi Eugenia Chistruga, viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, reprezentantului permanent al Parlamentului la Curtea Constituţională Ion Mîţu, călăuzindu-se de art.135 alin.( 1) lit.a) din Constituţie, art.4 alin.(1) lit.a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.4 alin.(1) lit.a) şi art.16 alin.( 1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, a examinat în şedinţă plenară deschisă dosarul pentru controlul constituţionalităţii art.1, art.4 alin.(2), art.27 şi art.89 alin.(1) din Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale.
Drept temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea Guvernului Republicii Moldova, depusă la 16 iulie 2007, în conformitate cu prevederile art.24 şi art.251it.b) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.38 şi art.39 din Codul jurisdicţiei constituţionale.
Prin decizia Curţii Constituţionale din 18 iulie 2007 sesizarea a fost acceptată spre examinare în fond şi înscrisă în ordinea de zi.
În procesul examinării preliminare a sesizării Curtea a solicitat puncte de vedere Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului, Ministerului Justiţei, Procurorului General, Centrului pentru Drepturile Omului, Centrului de Drept al Avocaţilor din Republica Moldova, Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului în Moldova, Comisiei de la Veneţia a Consiliului Europei, Universităţii de Stat din Moldova, Universităţii Libere lnternaţionale din Moldova.
Examinînd materialele dosarului, audiind informaţia prezentată de judecătorul-raportor şi explicaţiile partiei panţilor la proces,
Curtea Constituţională
a constatat:
1. La 8 septembrie 2000 Republica Moldova a semnat Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale (în continuare- Statutul CPI), adoptat la 17 iulie 1998, în cadrul Conferinţei diplomatice a Organizaţiei Naţiunilor Unite. În temeiul art.11 alin.(1) lit.b) din Legea nr.595-XIV din 24 septembrie 1999 "Privind tratatele internaţionale ale Republicii Moldova"\ Statutul CPI urmează a fi supus procedurii de ratificare de către Parlament.
Statutul CPI, presupunînd protecţia sporită a cetăţenilor, eficientizarea înfăptuirii justiţiei de către organele de drept şi instanţele judecătoreşti naţionale, prevede penalizarea persoanelor care se fac vinovate de comiterea crimelor de genoid, crimelor împotriva umanităţii, crimelor de război şi crimelor de agresiune.
ln sesizarea sa Guvernul Republicii Moldova a solicitatcontrolul constituţionalităţii art.1, art.4 alin.(2), art.27 şi art.89 alin.(1) din Statutul CPI. Dispoziţiile Statutului C Pl supuse controlului constituţionalităţii prevăd următoarele:
Art 1. Curtea
Curtea Penală Internaţională se înfiinţează ca o instituţie permanentă, care poate să îşi exercite competenţa faţă de persoane pentru crimele cele mai grave, avînd un răsunet internaţional în sensul prezentului statut. Ea este complementară jurisdicţiilor penale naţionale. Competenţa şi funcţionarea sa sînt reglementate de dispoziţiile prezentului Statut.
Art 4. Regimul şi competenţele juridice ale Curţii
2. Curtea poate să îşi exercite funcţiile şi competenţele, potrivit prezentului Statut, pe teritoriul oricărui stat parte, iar printr-o convenţie în acest scop, pe teritoriul oricărui alt stat.
Art 27. Lipsa pertinenţei calităţii oficiale
1. Prezentul statut se aplică tuturor în mod egal, fără nici o distincţie, bazată pe calitatea oficială. ln special, calitatea oficială de şef de stat sau de guvern, de membru al guvernului sau al parlamentului, de reprezentant ales ori de agent al unui stat nu exonerează în nici un caz de răspundere penală, potrivit prezentului statut, şi nici nu constituie ca atare un motiv de reducere a pedepsei.
2. lmunităţile sau regulile de procedură speciale care pot fi legate de calitatea oficială a unei persoane, în baza dreptului intern şi a dreptului internaţional, nu împiedică Curtea să îşi exercite competenţa faţă de această persoană.
Art89. Predarea anumitor persoane Curţii
1. Curtea poate prezenta statului pe teritoriul căruia o persoană este susceptibilă de ase afla o cerere, însoţitătă de documentele justificative indicate la art.91, vizînd ca această persoană să fie arestată şi să îi fie predată şi să solicite cooperarea acestui stat pentru arestarea şi predarea persoanei. Statele părţi răspund la orice cerere de arestare şi de predare conform dispoziţiilor prezentului capitol şi procedurilor prevăzute de legislaţiile lor naţionale.
2. Potrivit art.135 alin.(1) lit.a) din Constituţie şi art.22 din Legea nr.595-XIV "Privind tratatele internaţionale ale Republicii Moldova", Curtea Constituţională exercită controlul constituţionalităţii prevederilor tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte. Tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, recunoscute de Curtea Constituţională ca incompatibile cu Constituţia Republicii Moldova, nu sînt puse în vigoare şi nu sînt aplicate.
Fiind creată cu acordul statelor părţi şi funcţionînd în baza principiului complementarităţii, a normelor şi regulilor recunoscute şi acceptate de comunitatea internaţională, Curtea Penală lnternaţională garantează suveranitatea statelor în materie de justiţie.
Conform art.114 din Constituţia Republicii Moldova, justiţia se înfăptuieşte în numele legii numai de instanţele judecătoreşti, care sînt specificate în art. 115, articol care interzice înfiinţarea de instanţe extraordinare şi limitează funcţionarea judecătoriilor specializate la anumite categorii de cauze.
Curtea Penală Internaţională nu face parte din instanţele extraordinare, crearea cărora este interzisă de dispoziţiile constituţionale, nu substituie sistemul naţional de justiţie penală, efectuînd investigaţii asupra celor mai grave crime şi pedepsindu-le doar atunci cînd instanţele naţionale nu sînt în stare sau nu doresc să facă acest lucru.
Statutul CPI, în preambul, consfinţeşte angajamentul de a onora scopurile şi principiile Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite, extinzînd în mod considerabil posibilităţile de protejare a drepturilor şi libertăţilor omului prevăzute de Cartă.
Potrivit art.4 din Legea Supremă, dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte, iar dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale.
Crimele specificate în Statutul CPI sînt condamnate şi de alte tratate internaţionale la care a aderat Republica Moldova:
- Convenţia pentru prevenirea şi reprimarea crimei de genoid din 09.12.1948, ratificată la 10.09.19912•
- Convenţia cu privire la protecţia persoanelor civile în timp de război din 12.08.1949, ratificată la 02.03.19933•
- Convenţia cu privire la tratamentul prizonierilor de război din 12.08.1949, ratificată la 02.03.19934•
- Convenţia europeană pentru prevenirea torturii şi a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante din 26.11.1987, ratificată la 09.07.19975•
- Convenţia împotriva torturii şi altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante din 10.12.1984, ratificată la 31.05.19956•
O parte din aceste convenţii au devenit executorii pentru Republica Moldova înainte, iar altele după adoptarea Constitutiei.
În context Curtea Constituţională menţionează că prin ratificarea Convenţiei pentru prevenirea şi reprimarea crimei de genoid ţara noastră s-a obligat să predea justiţiei internaţionale orice persoană vinovată de săvîrşirea unor astfel de infracţiuni.
Unul din principiile de bază ale dreptului internaţional este principiul "pacta sunt servanda ",care semnifică respectarea cu bună credinţă a tratatelor la care statul este parte. Potrivit prevederilor constituţionale cuprinse în art.8, Republica Moldova se obligă să respecte Carta Organiza jiei Naţiunilor Unite şi tratatele la care este parte, să-şi bazeze relaţiile cu alte state pe principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional. Obligaţia privind respectarea şi executarea tratatelor internaţionale este stipulată şi în art.19 din Legea nr.595-XIV "Privind tratatele internajionale ale Republicii Moldova".
Un principiu executoriu este crearea de condiţii pentru menţinerea egalităţii şi respectului faţă de angajamentele ce decurg din acorduri şi alte norme ale dreptului internaţional. În această ordine de idei Statutul CPI este necesar a fi considerat de către Republica Moldova ca un mecanism de condamnare a crimelor de genocid, de agresiune, de război, împotriva umanităţii şi în baza angajamentelor asumate prin ratificarea convenţiilor internaţionale precitate.
Prin Hotărîrea nr .55 din 14.10.19997 Curtea s-a pronunţat asupra interdependenţei dintre actele normative naţionale şi tratatele internaţionale, relevînd că normele şi principiile unanim recunoscute ale dreptului internaţional sînt executorii pentru Republica Moldova în măsura în care ea şi-a exprimat consimţămîntul de a fi legată prin actele internaţionale respective. Prin urmare, executarea prevederilor tratatelor internaţionale pe care Republica Moldova le-a ratificat este indiscutabilă.
În scopul executării tratatelor internaţionale, a fost modificată şi completată legislaţia naţională penală. Astfel, genocidul, crimele de război, de agresiune, crimele împotriva umanităţii, specificate în art.5 al Statutului C Pl, sînt pasibile de pedeapsă şi conform Codului penal al Republicii Moldova, Partea specială, capitolul1, art. 135- 144.
Curtea Constituţională relevă că recunoaşterea în art.12 al Statutului CPI a crimelor specificate în art.5 al Statutului ca fiind de competenţa Curţii Penale Internaţionale nu privează statul-parte de dreptul de a condamna persoanele vinovate de astfel de crime conform legislaţiei naţionale.
Potrivit art.17 din Statutul C Pl, o cauză este considerate inadmisibilă de către Curte, dacă aceasta face obiectul unei anchete sau urmăriri din partea unui stat avînd competenţă în speţă. Curtea admite cauza numai atunci cînd statul nu are voinţa sau capacitatea reală de a duce la bun sfîrşit ancheta ori urmărirea.
ln conformitate cu art.18 alin.2 din Statutul CPI, statul este în drept să ceară procurorului Curţii Penale Internaţionale săi se transmită cauza pentru anchetare.
3. Constituţia Republicii Moldova garantează imunitate Preşedintelui Republicii Moldova (art.81 alin.(2), deputaţilor în Parlament (art. 70 alin.(3) şi judecătorilor, inclusive judecătorilor Curţii Constituţionale (art.116).
Potrivit art.27 alin.2 din Statutul CPI, imunităţile sau regulile de procedură speciale care pot fi legate de calitatea oficială a unei persoane, în baza dreptului intern şi a dreptuluiinternaţional, nu împiedică Curtea să-şi exercite competenţa faţă de această persoană.
Statutul nu limitează şi nu exclude imunitatea persoanelor oficiale din stat prevăzută pentru perioada activităţii lor, precum şi inviolabilitatea lor la nivel de legislaţie internă, ci stipulează tragerea lor la răspundere în cazul comiterii de infracţiuni condamnate de tratatele international la care Republica Moldova este parte şi pe care aceasta s-a angajat să le respecte.
Legea nr.39-XIII din 07.04.1994 "Despre statutul deputatului în Parlament"8, în capitolul 11, statuează în mod expres că deputatului i se poate retrage imunitatea în cazul comiterii unor infracţiuni.
Conform prevederilor constituţionale, la discreţia Parlamentului, Preşedintele Republicii Moldova poate fi lipsit de imunitate cu 2/3 de voturi ale deputaţilor aleşi, dacă a săvîrsito infractiune. În baza legiior nr.544-XIII din 20.07.1995 "Cu privire la statutul judecătorului" 9 şi nr.317-XIII din 13.12.1994 "Cu privire la Curtea Constituţională" 10 , judecătorii şi judecătorii Curţii Constituţionale sînt puşi sub urmărire penală cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii şi, respectiv, al Plenului Curţii Constituţionale.
Conform art.16 al Legii nr.1111-XIII din 20.02.1997
"Privind asigurarea activităţii Preşedintelui Republicii Moldova"1\ Preşedintele, în caz de expirare a mandatului, beneficiază de imunitate diplomatică.
Legea cu privire la serviciul diplomatic nr.761-XV din 27.12.200112, în art.20 lit.d), stipulează că diplomaţii în perioada activităţii lor au dreptul la imunitate prevăzută de dreptul internaţional, tratatele la care Republica Moldova este parte.
Convenţia de la Viena cu privire la relaţiile diplomatice din 18.04.1961 13 , la care Republica Moldova a aderat la 04.08.1992, stabileşte imunităţile agenţilor diplomatici, carepresupun condiţii speciale de cercetare penală.
Conform art.16 din Constituţie, toţi cetăţenii sînt egali în faţa legii. Egalitatea în faţa legii este consfinţită şi de art.5 "Prînei piui democratismului" din Codul penal al Republicii Moldova.
Curtea subliniază că prevederile legilor speciale şi cele constituţionale referitoare la imunitate vor fi interpretate prin prismaart.4 şi art.8 din Constituţie, deoarece imunitatea nu este un drept absolut al persoanei oficiale, opozabil tratatelor internaţionale, ci este determinată direct de exercitarea unor funcţii publice; ea priveşte doar capacitatea persoanei oficiale de a-şi exercita atribuţiile de serviciu, fără a fi opera bilă în cazul comiterii unei infracţiuni.
Dispoziţia constituţională despre prioritatea reglementărilor internaţionale privind drepturile omului are incidenţă asupra legilor şi asupra altor acte normative interne. Această dispoziţie vizează toate legile, indiferent de data adoptării lor. Prin urmare, prevederile Statutului CPI pot fi aplicate faţă de cetăţenii Republicii Moldova, inclusiv faţă de persoanele oficiale.
Persoanele oficiale, care beneficiază de imunitate, pot fi puse sub urmărire penală şi în baza legislaţiei naţionale, fiind respectate prînei piile generale stabilite de Statut. Numai în cazul în care condamnarea lor a fost formală, Curtea Penală Internaţională poate cere să-i fie predate.
Coliziunea dintre normele speciale ale legislaţiei naţionale cu privire la imunitate şi prevederile Statutului poate fi rezolvată prin aplicarea prevederilor constituţionale referitoare la puterea juridică a actelor.
În baza celor expuse, Curtea constată că prevederile constituţionale care se referă la imunitatea persoanelor oficiale au întindere numai faţă de activitatea lor publică fără a-i absolvi, în cazul săVîrşirii unei infracţiuni, de urmărirea şi condamnarea penală conform Statutului CPI. De aici Curtea conchide că art.27 alin .1 din Statutul CPI, care prevede că Statutul se aplică tuturor în mod egal, fără nici o distinctive bazată pe calitatea oficială, nu intră în contradicţie cu dispoziţiile constituţionale.
4. Potrivitart.89 alin.(1) din Statutul de la Roma, Curtea poate prezenta statului pe teritoriul căruia o persoană este susceptibilă de a se afla o cerere, însoţită de documentele justificative indicate la art.91, vizînd ca această persoană să fie arestată şi să îi fie predată.
Art.18 alin.(2) din Constituţia Republicii Moldova statuează că cetăţenii Republicii Moldova nu pot fi extrădaţi sau expulzaţi din ţară.
Statutul de la Roma face o distincţie netă între predare şi extrădare, definind predarea prin faptul pentru un stat de a preda o persoană Curţii, în aplicarea prezentului Statut (art.1021it.a), iar extrădare- prin faptul pentru un stat de a preda o persoană unui alt stat, în aplicarea unui tratat, a unei convenţii sau a legislaţiei naţionale (art.102 lit.b) .
Curtea accentuează că predarea şi extrădarea constituie nu doar doi termeni diferiţi, dar şi În cazul extrădării sînt implicate două state, care acţionează în baza unui tratat internaţional, la care ambele sînt parte, statul solicitat urmînd să verifice dacă statul solicitant garantează persoanei drepturile materiale şi procesuale consfinţite de tratatul respectiv şi de normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional.
Predarea persoanei către Curtea Penală Internaţională se efectuează la cererea acesteia şi poate avea loc numai atunci cînd există în speţă o decizie asupra admisibilităţii.
Corelînd art.89 alin.( 1) din Statutul de la Roma cu art.18 alin.(1) din Constituţie, Curtea relevă că, în cazul predării cetăţenilor Curţii Penale Internaţionale, ei vor beneficia de protecţia statului.
În temeiul celor enunţate, Curtea Constituţională constată că prevederile Statutului C Pl, în speţă prevederile art.1, artA alin.(2), art.27 şi art.89 alin.( 1 ), nu depăşesc cadrul constituţional, mecanismele de aplicare a acestora putînd fi soluţionate atît prin mijloace legislative, cît şi interpretative.
Pentru motivele arătate, în temeiul art.140 din Constituţie, art.26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.60 lit.c), art.61 şi art.64 din Codul jurisdicţiei constituţionale,
Curtea Constituţională
HOTARĂŞTE:
1. Art.1, artA alin.(2), art.27 şi art. 89 alin.( 1) din Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale, adoptat la 17 iulie 1998, în cadrul Conferinţei diplomatice a Organizaţiei
2. Prezenta Hotărîre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova".
PREŞEDINTELE CURTII
CONSTITUŢIONALE Dumitru PULBERE
Nr. 22. Chişinău, 2 octombrie 2007.