Articolul 1. Obiectul prezentei legi
(1) Prezenta lege stabileşte principiile juridice sociale şi economice de organizare a turismului în Republica Moldova, determină competenţele autorităţilor publice în domeniul turismului, drepturile şi obligaţiile agenţilor economici care desfăşoară activitate de turism, precum şi statutul turiştilor.
(2) Activitatea de turism se desfăşoară în conformitate cu prevederile Constituţiei, prezentei legi, altor acte normative adoptate în baza acestora, precum şi tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Articolul 2. Noţiuni de bază
În sensul prezentei legi, se definesc următoarele noţiuni de bază:
turism - domeniu al economiei naţionale, cu funcţii complexe, ce reuneşte un ansamblu de bunuri şi servicii oferite spre consum persoanelor care călătoresc în afara mediului lor obişnuit pe o perioadă mai mică de un an şi al căror motiv este altul decît exercitarea unei activităţi remunerate în locul vizitat;
turism intern - activitate de turism practicată în teritoriul ţării;
turism internaţional - activitate de turism cuprinzînd turismul receptor şi turismul emitent;
turism rural - formă a turismului care se desfăşoară în mediul rural, orientată spre utilizarea resurselor turistice locale (naturale, culturale etc.), cunoaşterea obiceiurilor şi tradiţiilor locale, gospodăriilor ţărăneşti, de fermier etc.;
turism ecologic - formă a turismului orientată spre cunoaşterea naturii şi conservarea ei;
resurse turistice - componente ale mediului natural şi antropic, care, prin calităţile şi specificul lor, sînt recunoscute, înscrise şi valorificate prin turism, în măsura în care nu sînt supuse unui regim de protecţie integrală.
Resursele turistice pot fi:
- naturale: elemente geomorfologice, de climă, de floră şi de faună, peisaje, zăcăminte de substanţe minerale şi alţi factori;
- antropice: monumente arheologice, situri arheologice, monumente, ansambluri şi rezervaţii de arhitectură, monumente şi ansambluri memoriale, monumente tehnice şi de artă, muzee, elemente de folclor şi artă populară etc.;
patrimoniu turistic - resursele turistice naturale şi antropice, baza tehnico-materială, infrastructura generală, infrastructura turistică şi bunurile destinate consumului turistic;
structură de primire turistică - construcţie şi amenajare destinate cazării turiştilor, servirii mesei pentru turişti, agrementului, transportului special destinat turiştilor tratamentului balnear pentru turişti etc.;
staţiune turistică - localitate sau parte a unei localităţi cu funcţii exclusiv turistice;
localitate turistică - aşezare urbană sau rurală care cuprinde mai multe obiective de interes turistic;
ofertă turistică - totalitatea serviciilor prin care este valorificat patrimoniul turistic;
produs turistic - complex de bunuri materiale şi de servicii oferite consumului turistic;
activitate de turism - acţiuni de prestare a serviciilor turistice;
servicii turistice - servicii prestate de către agenţii economici cu profil turistic, ce includ cazarea, masa şi transportul turiştilor, servicii de agrement, tratamentul balnear, asistenţă turistică şi alte servicii complementare;
pachet de servicii turistice - combinaţie prestabilită a cel puţin două din elementele următoare: cazare, alimentaţie, transport, tratament balnear, agrement, alte servicii reprezentînd o parte semnificativă din pachet, atunci cînd sînt vîndute sau oferite spre vînzare la un preţ global şi atunci cînd, aceste prestaţii depăşesc 24 de ore;
industrie turistică ·- totalitatea întreprinderilor destinate producerii de servicii turistice corespunzătoare standardelor de clasificare, care include mijloace şi servicii de cazare, unităţi şi servicii de alimentaţie, dotări şi servicii pentru congrese şi conferinţe, dotări şi servicii pentru agrement, transportul turiştilor, birouri de informare turistică, turoperatori, şi agenţii de turism, firme specializate în turismul de sănătate, închirieri de mijloace de transport, echipament sportiv, activităţi comerciale pentru turişti;
licenţă de turism - document prin care se atestă capacitatea şi dreptul titularului de a presta servicii turistice în condiţii de calitate şi siguranţă pentru turişti;
brevet de turism - document prin care se atestă capacitatea profesională a persoanelor care îndeplinesc funcţii de administrare în unităţile turistice, precum şi alte funcţii, conform nomenclatorului aprobat de Agenţia Naţională de Turism;
ghid de turism - persoana care posedă informaţie profesională despre ţara (localitatea) de sosire, locurile pitoreşti, de interes istoric şi cultural, obiectele de demonstrare, precum şi limba acestei ţări sau limba turiştilor străini sau o limbă cunoscută de aceştia, acordă servicii informaţional-excursioniste, organizatorice şi asistenţă calificată participanţilor la itinerar, în limitele prevederilor contractului cu privire la prestarea serviciilor turistice;
turism durabil - concepţie care constată că dezvoltarea turistică trebuie să fie suportabilă pe termen lung sub aspect ecologic, viabilă şi rentabilă sub aspect economic şi echitabilă sub aspect etic şi social pentru populaţia locală;
Registrul turismului - sistem informaţional ce conţine baza de date despre agenţii economici din turism şi despre patrimoniul turistic al ţării, gestionat de către Agenţia Naţională de Turism.
Articolul 3. Turismul social
(1) Turismul social este o formă a turismului practicată de categoriile sociale ale populaţiei cu venituri restrînse şi orientată spre satisfacerea necesităţilor lor cognitive, culturale, recreative etc.
(2) Turismul social include:
a) turismul pentru copii;
b) turismul pentru tineret;
c) turismul pentru persoanele de vîrsta a treia şi invalizi;
d) turismul de familie;
e) turismul de amatori (cultural-cognitiv, sportiv, ecologic etc.);
f) turismul de sănătate.
(3) Cadrul juridic pentru organizarea turismului social se stabileşte prin lege ordinară.