În scopul accelerării procesului de reformă a serviciilor publice şi realizării obiectivelor Guvernului în sfera modernizării serviciilor publice, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă:
Planul de acţiuni privind implementarea Programului de reformare a serviciilor publice pentru anii 2014-2016, conform anexei nr.2.
2. Ministerele, alte autorităţi administrative centrale şi instituţiile publice autonome:
a) vor întreprinde măsurile necesare în vederea realizării activităţilor stipulate în Programul de reformare a serviciilor publice pentru anii 2014-2016 şi Planul de acţiuni privind implementarea acestuia;
b) vor raporta, anual, Cancelariei de Stat referitor la implementarea Programului de reformare a serviciilor publice pentru anii 2014-2016;
c) vor desemna persoane din cadrul subdiviziunii de analiză, monitorizare şi evaluare a politicilor publice care, în colaborare cu coordonatorul pentru e-Transformare şi specialiştii serviciului juridic, vor coordona şi monitoriza mersul implementării reformei serviciilor publice în cadrul autorităţii respective, şi vor informa, în mod corespunzător, Cancelaria de Stat.
3. Cancelaria de Stat va asigura coordonarea şi monitorizarea realizării Programului de reformare a serviciilor publice pentru anii 2014-2016 şi a Planului de acţiuni pentru implementarea acestuia, generalizînd şi prezentînd Guvernului informaţia în acest sens în termenele stipulate în Program.
4. Cheltuielile ocazionate de punerea în aplicare a prezentei Hotărîri vor fi suportate din contul alocaţiilor bugetare aprobate autorităţilor şi instituţiilor publice responsabile de implementare, precum şi din contul altor surse conform legislaţiei în vigoare.
6. Controlul asupra executării prezentei Hotărîri se pune în sarcina Cancelariei de Stat.
Nr. 122. Chişinău, 18 februarie 2014.
Anexa nr. 1 la Hotărîrea Guvernului nr.122 din 18 februarie 2014
PROGRAMUL de reformare a serviciilor publice pentru anii 2014-2016
I.
INTRODUCERE
1. Programul de reformare a serviciilor publice pentru anii 2014-2016 (în continuare – Program) este elaborat în conformitate cu Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova „Integrare Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” pentru perioada 2013-2014 şi este un document de planificare a politicilor Guvernului pe termen mediu, avînd drept scop reingineria serviciilor publice şi a proceselor operaţionale de prestare a acestora, asigurarea transparenţei şi echitabilităţii în stabilirea tarifelor pentru serviciile publice prestate contra plată, în vederea modernizării continue a serviciilor publice şi extinderii accesului populaţiei la servicii publice de calitate.
2. Obiectivul strategic de modernizare a serviciilor publice este inclus şi în Programul strategic de modernizare tehnologică a guvernării (e-Transformare), aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.710 din 20 septembrie 2011, şi prevede digitizarea serviciilor publice şi reingineria proceselor operaţionale de prestare a acestora. Unul dinte obiectivele specifice ale acestui program prevede că cetăţenii şi mediul de afaceri vor putea accesa mai uşor informaţiile şi serviciile electronice oferite de autorităţile publice centrale prin portalul guvernamental unic. Potrivit Programului respectiv, aceste servicii vor fi accesibile prin diverse canale: Internet, telefonie mobilă, chioşcuri, terminale interactive etc.
II.
DESCRIEREA SITUAŢIEI ACTUALE
3. Reingineria serviciilor publice este una dintre cele mai urgente priorităţi ale Guvernului, dar, totodată, şi o provocare majoră, care necesită regîndirea şi transformarea modelelor tradiţionale de activitate ale autorităţilor şi instituţiilor publice. Sistemul de instituţii publice organizat pe verticală, care activează în limitele stricte ale competenţelor stabilite pe cale normativă, urmează a fi restructurat într-un sistem unic, în care se vor anula barierele instituţionale, se vor dezvolta legăturile orizontale şi instrumentele de cooperare, care asigură organizarea eficientă a serviciilor publice pentru cetăţeni şi întreprinzători şi utilizarea economă a resurselor autorităţilor publice centrale şi locale. Aceasta se impune atît de dezvoltarea rapidă a inovaţiilor tehnologice, cît şi de exigenţele crescînde ale societăţii. În proiectul de modernizare a serviciilor publice, elaborat de Comisia Europeană, se menţionează: „Cetăţenii de azi îşi cunosc drepturile tot mai bine, deţin mai multe informaţii despre serviciile publice şi, prin urmare, au aşteptări şi cerinţe mai mari faţă de nivelul calităţii serviciilor” (A vision for public services”. Draft 13/06/2013, page 9. http://ec.europa.eu/digital-agenda/en/news/vision-public-services).
4. Multe aspecte ale acestor modificări nu sînt încă conceptualizate şi reformele serviciilor publice în multe ţări se dezvoltă după diverse scenarii. Programul de reformare a serviciilor publice pentru anii 2012-2015, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.797 din 26 octombrie 2012, prevedea că, modernizarea trebuie să se efectueze de către ministerele de resort, alte autorităţi administrative centrale, instituţiile publice şi întreprinderile de stat, în mare parte în mod independent, iar cadrul metodologic şi principiile generale ale reformei urmau să se stabilească în procesul de modernizare a serviciilor publice.
5. Analiza rapoartelor ministerelor, altor autorităţi administrative centrale şi instituţii publice privind realizarea Programului de reformare a serviciilor publice pentru anii 2012-2015, în primul semestru al anului 2013, atestă înţelegerea neuniformă a obiectivelor reformei, precum şi discrepanţe considerabile în abordările şi iniţiativele privind îmbunătăţirea procesului de acordare a serviciilor. La etapa actuală majoritatea activităţilor planificate şi realizate vizează îmbunătăţirea calităţii şi integrităţii informaţiilor cu privire la serviciile plasate pe paginile web ale ministerelor şi autorităţilor. Exceptînd unele proiecte-pilot de reinginerie a serviciilor publice, realizate cu ajutorul proiectelor de asistenţă tehnică, practic nu există exemple de activitate independentă a instituţiilor în vederea efectuării unei analize profunde a serviciilor publice. O astfel de analiză ar trebui să acopere toate aspectele modernizării – analiza cadrului legislativ al serviciilor, accesibilitatea şi comoditatea serviciilor pentru beneficiari, perioada de timp necesară pentru a obţine un serviciu, justificarea tarifelor stabilite, procesele de producere a serviciilor în instituţia publică, eficienţa utilizării resurselor, dotarea cu infrastructură informaţională şi fizică, precum şi cu personal corespunzător.
6. În ceea ce priveşte dezvoltarea generală a reformei cea mai importantă realizare a fost aprobarea Hotărîrii Guvernului nr.661 din 30 august 2013 „Pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea şi funcţionarea Biroului Comun de Informaţii şi Servicii”. Modelul Biroului Comun de Informaţii şi Servicii a fost elaborat cu ajutorul proiectului ONU „Ghişeu unic de servicii pentru femeile din mediul rural”, reprezentînd un prim pas spre formarea centrelor comune de servicii publice, care vor asigura accesul la servicii atît la nivel central, cît şi la nivel local al administraţiei publice. Potrivit acestei abordări au fost organizate şi echipe mobile, care se deplasează în teritoriu şi asigură accesul la serviciile acordate de către serviciile desconcentrate din cadrul autorităţilor publice centrale. În cadrul acestei iniţiative se asigură serviciile aferente statutului de şomer şi angajării în cîmpul muncii, iniţierii activităţii de întreprinzător, înregistrării bunurilor imobile, sănătăţii publice etc. (în total 9 servicii). Se prevede ca activitatea celor 19 birouri comune de informaţii şi servicii, create la moment, să fie extinsă ulterior şi să acopere toate unităţile administrativ-teritoriale. Acest exerciţiu poate fi considerat un prim pas spre dezvoltarea centrelor universale de prestare a serviciilor publice, care vor asigura o abordare mai integrată a deservirii beneficiarilor diferitor servicii, oferind o organizare unificată a funcţiei de deservire a beneficiarilor pentru toate centrele şi, respectiv, o utilizare mai economă a resurselor şi sporirea calităţii de deservire.
7. Un act de iniţiative de modernizare a serviciilor publice se realizează la nivelul unor autorităţi publice locale. Astfel, în cadrul proiectului Programului de asistenţă SUA „Suport pentru reforma sistemului autorităţilor publice locale şi întăririi guvernării locale în Moldova” se prevede activitatea de îmbunătăţire a organizării şi asigurării serviciilor publice acordate de către autorităţile publice locale prin implementarea unui proces de planificare, evaluare a rezultatelor şi calităţii, precum şi prin dezvoltarea centrelor de servicii după principiul de „ghişeu unic”. Această iniţiativă cuprinde toate cele 32 autorităţi publice locale de nivelul al doilea, municipiul Comrat şi Unitatea teritorială autonomă Găgăuzia.
8. Iniţiativele de modernizare a serviciilor publice acordate de către autorităţile publice locale sînt prevăzute şi în cadrul Strategiei de descentralizare, implementarea căreia este sprijinită printr-un proiect al Programului ONU de dezvoltare. În cadrul acestui proiect este prevăzută şi sporirea capacităţilor autorităţilor publice locale pentru eficientizarea managementului serviciilor publice, sporind accesibilitatea acestora pentru populaţie, calitatea şi facilitînd integrarea socială. Programul prevede şi iniţiativele de consolidare administrativă prin modernizarea mecanismelor de finanţare, fapt ce reprezintă, în general, una din premisele esenţiale pentru reformarea serviciilor publice şi crearea reţelei de centre universale de prestare a serviciilor publice în conformitate cu principiul de „ghişeu unic”.
9. La etapa actuală anume modernizarea tehnologică este forţa motrice principală a dezvoltării reformei serviciilor publice. Modificări esenţiale se observă în cazurile în care un serviciu distinct este asigurat cu un canal nou de acordare în regim on-line. De exemplu, în prima jumătate a anului 2013 a fost digitizat serviciul de eliberare a cazierului judiciar. Din cele 109 282 persoane, care au beneficiat de acest serviciu, 91,7% au preferat regimul on-line.
10. De asemenea, digitizarea serviciului de eliberare a licenţelor pentru diverse genuri de activitate antreprenorială arată o creştere semnificativă a numărului de beneficiari anume pentru versiunea electronică a serviciilor (de la 25,3% cereri electronice în perioada noiembrie 2012 – iunie 2013 pînă la 34,41% în iunie 2013).
11. Treptat creşte şi numărul de beneficiari ai portalului www.servicii.gov.md, care la moment conţine informaţii cu privire la 331 servicii publice şi oferă acces la 78 servicii electronice.
12. Este utilizat pe larg şi portalul de date deschise www.date.gov.md cu seturi de date de la 38 autorităţi publice centrale. De la începutul funcţionării portalului s-au înregistrat 82 176 utilizări de date.
13. Un pas important pentru răspîndirea continuă a serviciilor electronice constituie implementarea semnăturii digitale, care este furnizat în cadrul parteneriatului public-privat cu operatorii de telefonie mobilă.
14. S-a creat portalul pentru acces la actele normative ale autorităţilor publice locale www.actelocale.md, care oferă nu numai acces instantaneu la actele normative oficiale, emise la nivel local, dar şi contribuie la cooperarea autorităţilor locale.
15. În curs de dezvoltare se află astfel de instrumente importante pentru modernizarea tehnologică a guvernării, cum ar fi Platforma de interoperabilitate pentru schimbul de date între sistemele informaţionale, care asigură reutilizarea datelor, precum şi sistemul de circuit electronic al documentelor SIGEDIA, preconizate de a fi puse în aplicare în 2014.
16. Cu toate acestea instituţiile publice nu întotdeauna dispun de pregătirea necesară pentru a aplica noile sisteme şi a pregăti serviciile publice din domeniul lor de competenţă pentru electronizare şi modernizare. Circuitul de documente în unele autorităţi publice centrale continuă să se producă pe suport de hîrtie, există instituţii în care înregistrarea şi controlul îndeplinirii sarcinilor are loc manual prin intermediul registrelor, fapt ce conduce la un consum considerabil al timpului de lucru. De asemenea, implementarea altor instrumente şi soluţii de tehnologii informaţionale, elaborate în cadrul Programului strategic de modernizare tehnologică a guvernării (е-Transformare), se derulează lent, instituţiile publice neavînd o viziune clară a reformei serviciilor publice în ansamblu şi a consecutivităţii măsurilor întreprinse.
17. Problemele sus-menţionate afectează şi gradul de satisfacţie a cetăţenilor pentru calitatea serviciilor. Pentru a asigura o abordare mai coordonată a modernizării serviciilor publice Cancelaria de Stat împreună cu proiectul Băncii Mondiale „Suport în implementarea reformei serviciilor publice în Republica Moldova” a efectuat analiza situaţiei actuale şi a problemelor de implementare a reformei, precum şi a elaborat un şir de documente conceptuale şi metodologice, care conţin propuneri de îmbunătăţire a mersului reformei serviciilor publice (The WB Trust Fund Project „Support in implementation of Public Services Modernization Reform in the Republic of Moldova” implemented by Corporate & Public Management Consulting Group).
18. Pentru a evalua situaţia existentă, cu ajutorul acestui proiect, în iunie 2013, s-a desfăşurat un sondaj sociologic, care a vizat 14 servicii publice administrative, utilizate de populaţie cel mai frecvent. În urma sondajului s-au identificat cele mai importante discrepanţe privind aşteptările beneficiarilor serviciilor şi procesul real existent de acordare a serviciilor – tărăgănarea nejustificată a timpului necesar pentru acordarea serviciilor, inaccesibilitatea unor informaţii complete şi corecte cu privire la servicii, necesitatea de vizite repetate la instituţiile de stat, existenţa practicii de plăţi neoficiale etc.
19. Clasificarea rezultatelor sondajului privind evaluarea importanţei îmbunătăţirilor necesare pentru acordarea serviciilor publice a arătat că respondenţii, care au participat la sondaj, au recunoscut drept cele mai importante direcţii de modernizare a serviciilor:
1) posibilitatea de a obţine un rezultat integral al serviciului într-un singur loc (instituţie);
2) posibilitatea de a obţine informaţii depline cu privire la un serviciu în regim on-line.
20. Clasificarea generală conform activităţilor necesare pentru îmbunătăţirea serviciilor este prezentată în tabelul 1:
Tabelul 1
Evaluarea importanţei măsurilor de îmbunătăţire a serviciilor publice
Nr. d/o | Criteriul de evaluare | Importanţa, % |
| 1. | Posibilitatea de a obţine serviciile într-o singură instituţie publică | 22,58 |
| 2. | Posibilitatea de a obţine informaţii cu privire la serviciile în regim on-line | 18,29 |
| 3. | Posibilitatea de a solicita serviciile în regim on-line, prin е-mail sau la telefon | 10,49 |
| 4. | Posibilitatea de a obţine servicii cît mai aproape de domiciliu sau de locul de muncă | 10,05 |
| 5. | Posibilitatea de a cheltui cît mai puţin timp pentru a obţine informaţii cu privire la servicii | 12,64 |
| 6. | Reducerea plăţilor pentru obţinerea serviciilor | 11,56 |
| 7. | Posibilitatea de a obţine servicii în mod urgent, contra plată suplimentară | 3,23 |
| 8. | Posibilitatea de a obţine documentele aferente prestării serviciilor prin poştă, fără a vizita instituţiile | 4,59 |
| 9. | Posibilitatea de plată electronică pentru serviciile prestate | 5,59 |
| 10. | Altele | 1,03 |
21. În scopul analizei rezultatelor şi problemelor actuale de implementare a reformei s-a elaborat şi modelul-cadru analitic de evaluare a serviciilor administrative Client Oriented Model for Performing Advanced and Sustainable Services (COMPASS), care conţine un set de criterii din două perspective principale de existenţă a serviciului – perspectiva beneficiarului şi perspectiva administraţiei publice.
22. Perspectiva beneficiarului analizează serviciul conform criteriilor de timp necesar pentru obţinerea serviciului, accesibilităţii serviciului, calităţii serviciului şi cheltuielilor pentru obţinerea serviciului. Din perspectiva administraţiei publice serviciile sînt analizate conform criteriilor cadrului legislativ existent, criteriilor de atingere a scopurilor politicilor (eficienţa scopurilor), asigurării şi accesibilităţii resurselor şi eficienţei din punct de vedere economic. În baza cadrului analitic s-a desfăşurat evaluarea întregii reforme de modernizare a serviciilor publice, s-au identificat deficienţele abordării actuale ale reformei şi s-au elaborat recomandări privind activităţile suplimentare necesare pentru sporirea coordonării şi eficienţei în implementarea reformei.
23. Analiza şi recomandările privind dezvoltarea continuă a reformei au fost elaborate şi prezentate în Documentul-cadru „Modelul de acordare a serviciilor publice în Moldova” (în continuare – Documentul cadru). Acest Document-cadru include, de asemenea, şi un nou model conceptual al sistemului de acordare a serviciilor publice, inclusiv un model de centru universal de prestare a serviciilor publice, organizat după principiul de „ghişeu unic”, precum şi direcţia strategică de acţiuni pentru continuarea punerii în aplicare a reformei. Pentru o implementare mai coordonată şi armonizată a reformei s-a propus adoptarea legii cu privire la serviciile publice şi reglementările relevante ale Guvernului.
24. De asemenea, în cadrul acestui proiect s-a elaborat metodologia de reinginerie a serviciilor publice administrative cu descrierea în detaliu a paşilor necesari pentru analiza unui serviciu distinct sau unui grup de servicii în vederea pregătirii reformării acestora. Metodologia de reinginerie a serviciilor publice a fost testată în trei proiecte-pilot de reinginerie a serviciilor. Primul proiect-pilot viza situaţia de viaţă „Naşterea copilului” şi serviciile aferente de eliberare a certificatului de naştere al copilului şi acordare a indemnizaţiei unice la naşterea copilului. Al doilea proiect-pilot a fost dedicat serviciului de acordare a subvenţiilor producătorilor agricoli, asigurate de către Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură. Al treilea proiect-pilot prevedea evaluarea şi reingineria serviciului de apostilare, acordat de către aparatul central al Ministerului Justiţiei.
25. Toate proiectele-pilot au demonstrat atît oportunităţi de îmbunătăţire a calităţii serviciilor pentru beneficiari, cît şi reducerea poverii administrative şi posibilităţi de sporire a eficienţei din punct de vedere economic, adică reducerea costurilor economice pentru întreaga societate. Generalizarea impactului economic al rezultatelor de reinginerie a celor trei servicii-pilot sînt prezentate în tabelul 2.
Tabelul 2
Nr. d/o | Denumirea serviciului | Reducerea poverii administrative în urma reingineriei serviciului (în termen de un an) | Reducerea cheltuielilor economice (în termen de 5 ani)* |
| 1. | Apostilare | - 13,67 mil. lei | -51,00 mil. lei |
| 2. | Certificat de naştere | - 2,15 mil. lei | - 8,5 mil. lei |
| 3. | Subvenţii agricole | - 5.1 mil. lei | - 48,30 mil. lei |
| Total | - 20,9 mil. lei | - 107,95 mil. lei |
* Indicatorul reflectă beneficiile economice ale statului şi societăţii în ansamblu, comparînd investiţiile unice şi anuale cu beneficiile financiare rezultate din reducerea poverii administrative pentru o perspectivă de 5 ani.
26. În cadrul proiectelor-pilot s-au desfăşurat şi discuţii în focus-grupuri în vederea identificării punctelor slabe şi problemelor în obţinerea serviciilor respective. Concluziile acestor discuţii, de asemenea, au servit drept temei pentru analiza problemelor şi elaborarea propunerilor de măsuri de îmbunătăţire a implementării de mai departe a reformei serviciilor publice. În procesul de elaborare a Documentului-cadru s-a efectuat analiza documentelor de politici, programelor guvernamentale şi actelor normative ale întregului proces al reformei serviciilor publice, începînd cu anul 2004, cînd a fost adoptată prima iniţiativă în acest sens – reforma reglementării de stat a activităţii antreprenoriale denumită „Ghilotina”.
27. Principala concluzie a analizei experienţei acumulate de implementare a reformei serviciilor publice este că reforma în acest domeniu se desfăşoară fără a fi definită o abordare comună, fără a exista un cadru normativ adecvat şi un mecanism de coordonare bine definit.
28. Această carenţă de elaborare a bazelor conceptuale ale reformei la un nivel mai detaliat afectează toate activităţile şi rezultatele reformei, fapt ce determină şi înţelegerea insuficientă a abordării şi consecutivităţii măsurilor întreprinse la nivel de ministere de resort, care trebuie să se ocupe de reingineria serviciilor publice în sfera lor de competenţă. Acest fapt se manifestă şi în caracterul vag al noţiunii de serviciu public, ca subiect principal al reformei, şi în absenţa unor ghiduri metodologice privind analiza şi reingineria serviciilor, privind stabilirea tarifelor, structura standardelor minime de calitate şi în multe alte probleme legate de scopurile şi obiectivele reformei.
29. Reieşind din această concluzie, s-a propus includerea unor obiective şi activităţi suplimentare în Programul de reformare a serviciilor publice pentru anii 2012–2015 şi aprobarea prezentului Program.
III.
IDENTIFICAREA PROBLEMELOR
30. Există două grupe principale de probleme ce ţin de reforma sistemului de servicii publice. Prima grupă vizează sistemul de servicii propriu-zis, acoperind aşa aspecte, cum ar fi calitatea serviciilor, accesibilitatea informaţiei cu privire la servicii, timpul necesar pentru a obţine un anumit serviciu, asigurarea posibilităţii de a alege canalele de acordare a serviciului pentru beneficiari, respectarea ordinii de drept în procesul de acordare a serviciilor, costuri rezonabile pentru cetăţeni şi întreprinderi, cultura de deservire, infrastructura care să asigure acordarea serviciilor, eficienţa din punctul de vedere economic al organizării serviciilor.
31. A doua grupă de probleme se referă la reforma serviciilor publice propriu-zisă şi acoperă astfel de probleme, cum ar fi calitatea elaborării politicilor de reformă, prin stabilirea cu claritate a scopurilor, principiilor şi instrumentelor politicilor, corectitudinea activităţilor şi măsurilor planificate şi succesivitatea acestora, coerenţa cu alte iniţiative ale Guvernului, în primul rînd cu politica de e-Transformare, asigurarea resurselor financiare necesare, stabilirea unor mecanisme eficiente de coordonare şi management al reformei, conştientizarea esenţei şi complexităţii reformei de către funcţionarii publici atît la nivel de conducători, cît şi la nivel de specialişti.
32. Prima grupă de probleme este studiată în mod constant în cadrul unor studii sociologice, care măsoară gradul de satisfacţie a cetăţenilor pentru calitatea serviciilor publice. Generalizînd rezultatele acestor studii, menţionăm că, situaţia în sfera serviciilor publice se schimbă lent, în pofida iniţiativelor existente de îmbunătăţire a serviciilor publice. Problemele identificate în programele guvernamentale de modernizare a serviciilor publice şi de e-Transformare mai persistă şi sînt confirmate şi de sondajele sociologice din anul 2013 (FINAL REPORT ON THE OPINION POLL RESULTS. Quantitative research on public perceptions of the quality of public service delivery Management, Administration and Public Policy Institute, Chisinau, 2013. Toate datele prezentate pe probleme specifice sînt rezultatele acestui sondaj), precum şi de analiza mai aprofundată, desfăşurată în focus-grupurile proiectelor-pilot privind reingineria unor servicii distincte. Informaţiile detaliate privind rezultatele sondajului psihologic sînt incluse în compartimentul analiza problemelor din documentul de concepţie.
33. Generalizarea problemelor existente din perspectiva beneficiarilor include:
1) Informaţia incompletă plasată pe paginile web ale instituţiilor publice. În majoritatea cazurilor pentru a beneficia de serviciul necesar beneficiarii sînt nevoiţi să viziteze în persoană instituţiile prestatoare de servicii.
Conform rezultatelor sondajului din anul 2013 – mai mult de 50% beneficiari au recunoscut că nu deţineau informaţii despre serviciul necesar sau că informaţia plasată pe paginile web era insuficientă.
2) Abordarea instituţională ingustă şi izolarea instituţiilor publice în organizarea serviciilor. Beneficiarul continuă să îndeplinească rolul de curier, asigurînd schimbul de documente între instituţiile publice. Interoperabilitatea registrelor publice este implementată, dar funcţionează numai în cazuri izolate, antrenînd cheltuieli semnificative de timp şi costuri economice suplimentare pentru cetăţeni şi întreprinderi.
Conform rezultatelor sondajului din anul 2013 – pentru a obţine un serviciu distinct, mai mult de 30% beneficiari au fost nevoiţi să viziteze mai mult de 3 instituţii.
3) Lipsa procedurilor sistematice şi practicilor de evaluare a poverii administrative. Cadrul de reglementare, care stabileşte procedura de obţinere a serviciului, prevede cerinţe, la care s-ar putea renunţa fără riscuri suplimentare, însă evaluarea sistematică şi identificarea procedurilor şi proceselor excesive existente se efectuează doar în cazuri distincte, în special în cadrul unor proiecte internaţionale de asistenţă tehnică.
4) Completarea arbitrară a cerinţele stabilite prin acte normative externe (legi, hotărîri de Guvern, decizii ale autorităţilor publice locale) cu cerinţe stabilite prin instrucţiuni interne ale instituţiilor prestatoare de servicii. Acest fapt impune necesitatea unor vizite repetate la instituţii pentru a prezenta documente neprevăzute de actele normative şi neincluse în listele de documente de pe paginile web ale instituţiilor. În acest mod consumul de timp necesar pentru a obţine un serviciu şi mai mult creşte.
5) Lipsa principiilor uniforme şi transparente pentru stabilirea tarifelor pentru serviciile prestate contra plată. Preţurile la servicii sînt percepute de majoritatea cetăţenilor ca fiind arbitrare sau nerezonabile.
Conform rezultatelor sondajului din anul 2013 –mai mult de 58% beneficiari au apreciat tarifele pentru servicii drept nejustificate.
6) Existenţa plăţilor suplimentare neoficiale reclamate de către beneficiari. Sondajul din anul 2011, realizat de Institutul Internaţional Republican (IRI), Baltic Surveys/The Gallup Organization, a arătat că plăţile neoficiale suplimentare constituiau modul obişnuit de soluţionare a problemelor cetăţenilor în cadrul interacţionării cu instituţiile publice în mai mult de 80% cazuri. Conform sondajului din anul 2013, 47% chestionaţi au recunoscut că în cadrul acordării serviciului li s-au solicitat şi plăţi neoficiale. De menţionat că sondajele nu s-au desfăşurat după metodologii comune şi nu permit să apreciem dinamica faptelor de corupţie, iar rezultatul sondajului din anul 2013 denotă necesitatea unor modificări serioase în organizarea serviciilor publice.
34. Problemele legate de implementarea reformei serviciilor publice au fost identificate în cadrul elaborării documentului de concepţie şi vizează abordarea reformei în documentele de planificare existente – în primul rînd în Programul de modernizare a serviciilor publice 2012 – 2015.
35. Au fost identificate următoarele probleme legate de implementarea reformei serviciilor publice:
1) Absenţa unei definiţii clare a serviciilor publice şi diversităţii de servicii publice în legislaţie. Conceptul general de serviciu public este utilizat ca un sinonim pentru serviciile publice administrative, servicii în folos public etc., fapt ce conduce la confuzie în definirea subiectului reformei şi la planificarea neclară a obiectivelor pentru modernizare.
2) Absenţa cadrului legal al reformei. În legislaţie nu există definiţia altor noţiuni şi proceduri de bază, legate de reforma serviciilor publice. Aşa noţiuni, cum ar fi deţinătorul serviciului public şi prestatorul serviciului public, front-office şi back-office, noţiuni dezvoltate conform practicilor pozitive europene şi internaţionale, procesele de prestare a serviciului etc., se utilizează în mod intuitiv, fapt ce complică punerea în aplicare a reformei – diferite instituţii implicate în realizarea reformei înţelegînd în mod diferit ce ar trebui de obţinut şi prin ce metode şi activităţi.
3) Izolarea instituţională. Instituţiile administraţiei publice consideră serviciile în limitele competenţei proprii, şi nu din perspectiva beneficiarilor, pentru care barierele instituţionale ale administraţiei publice creează o povară administrativă suplimentară. O privire la gama de servicii din punctul de vedere al beneficiarilor, analiza orizontală şi iniţiativele de modernizare ale grupelor de servicii după principiul de „situaţii de viaţă”, în conformitate cu practicile pozitive europene şi internaţionale, se realizează doar în cazuri izolate cu ajutorul proiectelor internaţionale de asistenţă tehnică.
4) Dublarea studiilor metodologice. Absenţa unor ghiduri unificate aprobate privind analiza şi reingineria serviciilor conduce la eforturi repetate de creare a unor metodologii în instituţii şi proiecte de asistenţă tehnică distincte, fapt ce implică utilizarea neraţională a resurselor, precum şi disparităţi în abordarea reformei.
5) Absenţa principiilor şi modalităţii de stabilire a tarifelor la serviciile prestate contra plată conduce la tendinţa de majorare a tarifelor, serviciile prestate contra plată fiind percepute ca o sursă de venituri suplimentare pentru instituţiile publice la poziţia mijloace bugetare speciale. Pe de altă parte, cadrul legislativ dezordonat şi neclaritatea tuturor elementelor serviciilor face dificil calculul preţului de cost al serviciilor şi evaluarea obiectivă a tarifelor propuse.
6) Absenţa unei abordări unitare a reformei serviciilor publice afectează şi definirea standardelor serviciilor. Există mai multe moduri de a defini standardele minime şi cerinţele de calitate ale serviciilor publice, dar în general monitorizarea calităţii este realizată sporadic, de la caz la caz, fapt ce face dificilă evaluarea dinamicii modificărilor efectuate în vederea îmbunătăţirii serviciilor.
7) Absenţa unei înţelegeri comune a principiului de „ghişeu unic”. În pofida utilizării pe larg a denumirii de „ghişeu unic” în realitate există abordări dintre cele mai diverse ale implementării modelului de „ghişeu unic” în acordarea serviciilor. Există cazuri cînd implementarea „ghişeului unic” se exprimă prin organizarea concomitentă a unei serii de „ghişee unice” în aceeaşi instituţie sau organizarea sub egida de „ghişeu unic” prevede vizitarea acestui ghişeu unic de către beneficiari de 10 ori, de fapt degradînd scopul propriu-zis al acestui principiu.
Principiul de „ghişeu unic” este înţeles, deocamdată, doar ca un mecanism de eficientizare a activităţii de întreprinzător, în sensul în care este reglementat în Legea nr.161 din 22 iulie 2011 privind implementarea ghişeului unic în desfăşurarea activităţii de întreprinzător. Exemple ale unor ghişee unice implementate pînă în prezent în activitatea autorităţilor publice sînt foarte puţine. Astfel, există în continuare problema în ceea ce priveşte definirea, aplicarea principiului respectiv pentru întregul sistem de servicii publice, precum şi instituirea ghişeelor unice în procedura de prestare şi a altor servicii publice, nu doar a serviciilor ce ţin de eliberarea actelor permisive.
8) Absenţa mecanismului şi resurselor pentru coordonarea reformei serviciilor publice. Coordonarea şi supravegherea activităţilor de reformare a serviciilor publice, comune pentru toate autorităţile şi instituţiile publice, ţine de competenţa Cancelariei de Stat, dar pentru aceasta nu sînt stabilite mecanismele consultative corespunzătoare. Lipseşte reţeaua de specialişti responsabili în ministerele de resort, iar pentru a gestiona reforma nu sînt desemnate resursele umane necesare. Comparativ cu activităţile coordonate de Centrul de Guvernare Electronică coordonarea generală a reformei serviciilor publice este extrem de slabă. Resursele existente sînt insuficiente pentru elaborarea şi implementarea amendamentelor legislative, instruirea specialiştilor din ministerele de resort, elaborarea ghidurilor metodologice pentru reforma serviciilor publice, o bună planificare şi monitorizare a mersului reformei. Această lipsă a mecanismelor de coordonare pentru direcţia principală a reformei serviciilor publice afectează şi iniţiativele legate de digitizarea serviciilor, eficientizarea utilizării tehnologiilor informaţionale reprezentând de fapt a doua etapă a modernizării serviciilor, în care se prevede că serviciile sînt deja aduse în ordine, supuse analizei, iar procesele şi cerinţele excesive eliminate, adică procesul de reinginerie a serviciilor desfăşurat.
36. Pentru a soluţiona problemele identificate se propune introducerea în prezentul Program a unor activităţi şi măsuri suplimentare, menite să asigure o abordare unificată şi coordonată a implementării reformei. În primul rînd, este vorba de propunerea de a elabora cadrul legislativ al reformei serviciilor publice – legea cu privire la serviciile publice şi actele normative secundare, precum şi de a aproba metodologia de reinginerie a serviciilor publice şi metodologia universală de stabilire a tarifelor pentru serviciile publice prestate contra plată, de a crea mecanismele de coordonare necesare şi de a consolida capacităţile Cancelariei de Stat pentru promovarea, coordonarea şi monitorizarea reformei.
IV.
OBIECTIVE GENERALE ŞI SPECIFICE
37. Obiectivul general al Programului este reformarea serviciilor publice în Republica Moldova la nivel de autorităţi publice atît centrale, cît şi locale, pentru a asigura prestarea de servicii calitative, operative, accesibile, transparente şi eficiente din punctul de vedere al costului pentru un număr cît mai mare de cetăţeni.
Obiectivul general al Programului este orientat spre asigurarea intereselor societăţii şi beneficiarilor de servicii.
Drept indicatori de rezultat pentru obiectivul general servesc indicatorii de performanţă (IP) din perspectiva beneficiarului cu aplicarea modelului COMPASS, şi anume:
IP 1: Reducerea timpului necesar pentru a obţine informaţii despre servicii şi rezultatul serviciilor.
IP 2: Reducerea numărului de vizite la instituţii pentru a beneficia de servicii.
IP 3: Reducerea distanţei pînă la locul prestării serviciilor.
IP 4: Reducerea costului serviciilor pentru beneficiari.
IP 5: Îmbunătăţirea calităţii de deservire (gradul de satisfacţie a beneficiarilor).
IP 6: Reducerea numărului de reclamaţii.
38. Pentru a realiza acest obiectiv şi a atinge scopul de a îmbunătăţi calitatea serviciilor este necesar de îndeplinit următoarele obiective specifice din perspectiva administraţiei publice, măsurate în baza indicatorilor de performanţă de mai jos:
Obiectivul specific 1. Asigurarea unei abordări coordonate şi unificate faţă de îmbunătăţirea serviciilor publice şi implementarea Programului strategic de modernizare tehnologică a guvernării (e-Transformare).
Rezultat 1: Cadrul normativ şi metodologic pentru reformarea serviciilor publice, asigurarea gestiunii şi coordonării eficiente a reformei.
IP 7: Elaborarea şi aprobarea legii cu privire la serviciile publice.
Ţinta pentru anul 2015: Proiectul legii cu privire la serviciile publice elaborat, consultat cu instituţiile publice, autorităţile publice centrale şi locale, precum şi cu organizaţiile neguvernamentale, aprobat de către Guvern şi prezentat spre examinare Parlamentului.
IP 8: Proiecte de acte normative ale Guvernului şi metodologii elaborate în scopul implementării reformei serviciilor publice.
Ţinta pentru anul 2015: Setul de acte normative şi metodologii elaborate, consultate şi aprobate în modul stabilit.
(Se modifică și se substituie prin HG198 din 23.04.15, MO105-109/01.05.15 art.224)
Obiectivul specific 2. Modernizarea serviciilor publice prin reinginerie şi digitizare.
Rezultat 2: Sporirea gradului de operativitate şi a eficienţei din punctul de vedere al costului pentru serviciile publice, inclusiv şi cele acordate on-line (electronic).
IP 9: Numărul de pagini web active, modele de cereri, documente necesare pentru a beneficia de un serviciu disponibil on-line, facilităţi tehnice care să permită depunerea cererilor on-line, integrate în portalul serviciilor publice www.servicii.gov.md.
Ţinta pentru anul 2015: Pagini web active pentru toate serviciile publice şi formulare care pot fi descărcate on-line pentru 30% servicii publice.
IP 10: Ponderea de servicii publice supuse reingineriei în conformitate cu Metodologia privind reingineria serviciilor publice.
2014: 10 %; 2015: 30%; 2016: 50%.
IP 11: Ponderea regulamentelor administrative de prestare a serviciilor publice, aprobate în urma reingineriei acestora.
2014: 10 %; 2015: 30%; 2016: 50%.
Obiectivul specific 3. Asigurarea implementării principiului de „ghişeu unic” în organizarea prestării serviciilor publice.
Rezultat 3: Centrele universale de prestare a serviciilor publice create şi funcţionale cu aplicarea practicilor pozitive europene şi internaţionale, unde se asigură acordarea serviciilor atît de către autorităţile publice centrale, cît şi de cele locale.
IP 14: Elaborarea şi aprobarea Conceptului tehnic al Centrului universal de prestare a serviciilor publice.
Ţinta pentru anul 2014: Conceptul tehnic al centrului universal de prestare a serviciilor publice aprobat.
IP 15: Reţeaua de centre universale de prestare a serviciilor publice funcţionale.
Ţinta pentru anul 2015: 3 unităţi administrativ-teritoriale în care a fost pilotat modelul centrului universal de prestare a serviciilor publice.
Ţinta pentru anul 2016: 10 centre universale de prestare a serviciilor publice create
V.
ACŢIUNILE CE URMEAZĂ A FI ÎNTREPRINSE
39. Activităţile de implementare a prezentului Program se vor realiza prin cooperare cu sectorul privat, mediul academic, experţii independenţi şi societatea civilă în scopul ameliorării continue a calităţii şi accesibilităţii serviciilor publice pentru cetăţeni.
40. Activităţile enumerate mai jos sînt comune pentru toate autorităţile publice, care acordă servicii publice, şi vor fi coordonate şi supravegheate de Cancelaria de Stat.
Obiectivul specific 1. Asigurarea unei abordări coordonate şi unificate faţă de îmbunătăţirea serviciilor publice şi a unui mecanism transparent de stabilire a tarifelor pentru serviciile prestate contra plată.
Activitatea 1. Dezvoltarea cadrului normativ şi metodologic pentru reforma serviciilor publice.
Subactivităţi:
1.1. Elaborarea şi promovarea proiectului de lege cu privire la serviciile publice.
41. Scopul legii cu privire la serviciile publice constă în stabilirea unui cadru normativ unic şi transparent pentru crearea, asigurarea şi managementul serviciilor publice, care prevede o modalitate unificată şi mecanisme tipizate de evaluare periodică a serviciilor publice, reducere a poverii administrative, realizare a activităţilor pentru simplificarea cadrului de reglementare a serviciilor şi, în acelaşi timp, de îmbunătăţire a calităţii şi eficienţei serviciilor. Legea defineşte toate tipurile principale de servicii publice, precum şi noţiunea de serviciu public ca subiect principal al reformei.
1.2. Elaborarea şi aprobarea metodologiei privind reingineria serviciilor publice care va determina succesiunea acţiunilor necesare pentru evaluarea şi reingineria serviciilor publice administrative, precum şi pregătirea serviciilor pentru digitizare.
1.3. Elaborarea şi aprobarea metodologiei universale de stabilire a tarifelor pentru serviciile publice prestate contra plată care va determina metoda de calcul al preţului de cost şi stabilire a preţurilor la servicii.
1.4. Elaborarea şi aprobarea metodologiei de elaborare a regulamentelor administrative de prestare a serviciilor publice care va include toate cerinţele de bază şi elementele de reglementare a unui serviciu public, scopul serviciului, segmentarea beneficiarilor, descrierea canalelor de acordare а serviciului, accesibilitatea lui teritorială, standardul minim de calitate al serviciului şi calculul justificat al tarifului pentru serviciu.
1.5. Elaborarea amendamentelor la Regulamentul privind administrarea conţinutului portalului guvernamental unic al serviciilor publice şi integrarea în portal a serviciilor publice electronice, în legătură cu dezvoltarea versiunii actualizate (V2.0) a portalului www.servicii.gov.md (forma informaţiei, modalitatea de actualizare a informaţiei, modalitatea de publicare, supravegherea portalului, drepturile şi obligaţiile responsabililor, funcţiile de consultare pe portal).
1.6. Actualizarea fişelor serviciilor publice în portalul www.servicii.gov.md şi crearea fişelor pentru serviciile publice administrative prestate de autorităţile publice locale pentru integrarea lor în portal.
Activitatea 2. Gestiunea şi coordonarea reformei serviciilor publice
Subactivităţi:
2.1. Elaborarea amendamentelor la Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Cancelariei de Stat care va prevedea responsabilitatea pentru asigurarea coordonării şi monitorizării activităţilor în cadrul reformei serviciilor publice în ansamblu
42. Modernizarea serviciilor publice în esenţă acoperă toate aspectele activităţii administraţiei publice, începînd cu modificările în politici şi mediul de reglementare şi terminînd cu planificarea teritorială a infrastructurii serviciilor, reprezentînd una dintre cele mai fundamentale reforme orizontale ale administraţiei publice. Succesul reformei depinde, în mare măsură, de dotarea cu resurse a funcţiei de coordonare a Guvernului. Pentru eliminarea asimetriei de resurse, menite să asigure suportul reformei generale a serviciilor publice şi orientarea sa specifică spre e-Transformare, este necesar de a crea în cadrul Cancelariei de Stat o subdiviziune interioară cu responsabilităţi în domeniul managementului şi coordonării reformei serviciilor publice. Conform evaluării volumului de lucru în această subdiviziune vor activa cel puţin 5-7 specialişti, care se vor ocupa numai de problemele reformei. Această subdiviziune va asigura şi coordona proiectele internaţionale, implicate în modernizarea serviciilor publice atît la nivel central, cît şi local. Funcţiile şi responsabilităţile Cancelariei de Stat în coordonarea reformei vor fi incluse şi în legea cu privire la serviciile publice.
2.2. Elaborarea amendamentelor la Regulamentul Consiliului coordonatorilor pentru e-Transformare şi suplimentarea componenţei Consiliului.
43. Avînd în vedere necesitatea unei legături strînse între reforma serviciilor publice şi reforma de e-Transformare, se propune extinderea competenţei Consiliului coordonatorilor pentru e-Transformare, suplimentînd-o cu atribuţiile de promovare a conceptelor şi metodologiilor avansate pentru modernizarea serviciilor publice, inclusiv prin reingineria serviciilor şi a proceselor operaţionale de prestare a acestora. Respectiv, urmează a fi suplimentată şi componenţa Consiliului, incluzînd reprezentanţi din subdiviziunea interioară respectivă a Cancelariei de Stat, ministerele-cheie (economiei, justiţiei, finanţelor, dezvoltării regionale şi construcţiilor etc.), precum şi a structurilor, responsabile de coordonarea activităţii autorităţilor publice locale (Direcţia generală politici de descentralizare şi administrare locală a Cancelariei de Stat, alte organizaţii neguvernamentale active în domeniu etc.).
44. Se propune includerea în componenţa Consiliului coordonatorilor pentru e-Transformare a reprezentanţilor din subdiviziunea interioară pentru reforma serviciilor publice din cadrul Cancelariei de Stat, din ministerele-cheie (economiei, justiţiei, finanţelor, dezvoltării regionale şi construcţiilor etc.), precum şi din structurile responsabile pentru coordonarea reformei de descentralizare.
2.3. Crearea reţelei de specialişti responsabili de reforma serviciilor publice în ministere, alte autorităţi administrative centrale şi instituţii publice autonome.
45. Pe lîngă reţeaua de specialişti pentru e-Transformare, care este prezentă în toate ministerele şi alte autorităţi administrative centrale, se vor desemna responsabili pentru reforma serviciilor publice. Profilul acestor specialişti va include viziunea generală şi cunoaşterea domeniului respectiv şi a întregului spectru de servicii publice, care ţin de competenţa autorităţii respective. In general, aceştia vor fi specialişti din cadrul subdiviziunilor interioare de coordonare a politicilor, precum şi reprezentanţi ai serviciilor juridice sau ale altor structuri, în funcţie de specificul sectorului. Această reţea de coordonatori va intra în componenţa grupului de lucru pentru reforma serviciilor publice, care va fi condusă de structura nou-creată a Cancelariei de Stat şi va lucra în regim permanent pe parcursul reformei, soluţionînd toate problemele actuale, elaborînd şi discutînd proiectele de acte normative sau documentele de politici necesare, precum şi asigurînd schimbul de informaţii.
2.4. Asigurarea resurselor informaţionale pentru reformă.
46. Pentru a asigura un schimb optim de informaţii, precum şi a antrena publicul larg în procesul de reformă, pe pagina web a Cancelariei de Stat va fi creat un compartiment dedicat reformei serviciilor publice. In acest compartiment vor fi prezentate toate documentele de politici, actele legislative, ghidurile metodologice privind reforma serviciilor publice, studiile şi sondajele privind serviciile publice. Compartimentul va avea o secţiune interactivă, unde fiecare doritor va putea să-şi prezinte experienţa sa în obţinerea serviciilor publice şi eventualele propuneri. De asemenea, compartimentul în cauză va acumula informaţii privind experienţa şi practicile pozitive ale instituţiilor din Republica Moldova, precum şi experienţa internaţională, care reprezintă o sursă de identificare a unor noi soluţii şi metode pentru asigurarea serviciilor publice.
Activitatea 3. Elaborarea şi desfăşurarea programelor de instruire privind reforma serviciilor publice.
Subactivităţi:
3.1. Elaborarea şi desfăşurarea cursului general de instruire privind reforma serviciilor publice.
47. Instruirea va însoţi fiecare etapă şi demers al reformei serviciilor publice. La etapa iniţială prima grupă-ţintă pentru instruire o vor reprezenta coordonatorii de reformă, care vor dobîndi cunoştinţe profunde privind scopurile, succesivitatea şi instrumentele reformei serviciilor publice. Ulterior, pentru a asigura un grad adecvat de pregătire şi de înţelegere corectă a reformei, vor fi instruiţi şi alţi specialişti care sînt implicaţi nemijlocit în procesul de prestare a serviciilor publice din cadrul diferitor prestatori de servicii. Instruirea va fi asigurată şi pentru specialiştii din autorităţile publice locale de nivelul al doilea. Pe parcursul reformei cursul privind reforma serviciilor publice va fi inclus în programul Academiei de Administrare Publică.
3.2. Elaborarea şi desfăşurarea cursului de instruire cu privire la metodologia privind reingineria serviciilor publice.
48. Cursul de instruire privind metodologia de reinginerie a serviciilor publice, de asemenea, se va desfăşura la etapa iniţială a reformei şi va viza coordonatorii de reformă din cadrul ministerelor, altor autorităţi administrative centrale, instituţiilor publice autonome şi prestatorilor de servicii publice, precum şi specialiştii autorităţilor publice locale. Ulterior acest curs va fi inclus în oferta Academiei de Administrare Publică în calitate de curs la comanda de stat.
3.3. Elaborarea şi desfăşurarea cursului de instruire privind metodologia de stabilire a tarifelor pentru serviciile publice prestate contra plată.
49. Cursul se va organiza atît pentru coordonatorii de reformă, cît şi pentru persoanele implicate în stabilirea tarifelor, fiind axat pe aprofundarea competenţelor în domeniul finanţelor publice şi calculului cheltuielilor pentru acordarea serviciilor.
3.4. Elaborarea şi desfăşurarea cursului de instruire pentru specialiştii în deservirea beneficiarilor serviciilor publice.
50. Se va elabora şi se va desfăşura permanent un curs pentru personalul de deservire a beneficiarilor serviciilor publice, aceasta categorie de specialişti fiind foarte extinsă şi necesitînd acces permanent la instruire, avînd în vedere fluctuaţia personalului.
3.5. Evaluarea necesităţilor de instruire privind reforma serviciilor publice şi actualizarea cursurilor de instruire.
51. Evaluarea necesităţilor de instruire se va efectua de către Cancelaria de Stat, luînd în considerare concluziile raportului anual. Pe parcursul reformei se vor crea, după necesităţi, noi cursuri de instruire, iar cele existente se vor actualiza respectiv.
Activitatea 4. Monitorizarea şi evaluarea implementării reformei serviciilor publice.
Subactivităţi:
4.1. Monitorizarea planului operaţional de implementare a reformei serviciilor publice.
52. Monitorizarea realizării planului operaţional de implementare a reformei serviciilor publice se va efectua anual şi se va asigura de către Cancelaria de Stat, în baza rapoartelor ministerelor, altor autorităţi administrative centrale şi instituţiilor publice autonome.
4.2. Monitorizarea implementării reformei serviciilor publice la nivel de autorităţi publice locale.
53. Pentru monitorizarea reformei serviciilor publice la nivel de autorităţi publice locale se va crea un mecanism de furnizare de către autorităţile care implementează reforma a informaţiilor respective ale Cancelariei de Stat.
4.3. Evaluarea intermediară a reformei serviciilor publice.
54. Evaluarea intermediară a reformei serviciilor publice şi a atingerii rezultatelor serviciilor se va desfăşura la mijlocul anului 2015. Raportul privind evaluarea intermediară a Programului va conţine recomandări cu privire la dezvoltarea ulterioară a reformei şi se va prezenta Guvernului.
4.4. Evaluarea finală a reformei serviciilor publice.
55. Evaluarea finală a reformei serviciilor publice se va efectua la sfîrşitul anului 2016, de preferinţă cu antrenarea unor experţi independenţi. Evaluarea finală va aprecia realizarea ţintelor şi obiectivelor reformei şi va servi drept temei pentru planificarea ulterioară a politicii de stat în sfera serviciilor publice.
4.5. Evaluarea gradului de satisfacţie a beneficiarilor de calitatea serviciilor publice în general.
56. Sondajele sociologice privind gradul de satisfacţie a beneficiarilor de serviciile publice acordate se vor efectua cu regularitate, o dată pe an, recomandabil din contul asistenţei tehnice externe, fiind utilizată metodologia aplicabilă în anul 2013, în cadrul proiectului de asistenţă tehnică „Suport în implementarea reformei serviciilor publice în Republica Moldova”, fapt ce va permite analiza comparativă a dinamicii de percepere a calităţii serviciilor.
57. Pentru asigurarea unei abordări profesionale la efectuarea sondajelor în cauză se recomandă ca acestea să fie realizate centralizat de către organizaţiile necomerciale specializate în domeniu, sub coordonarea Cancelariei de Stat.
4.6. Monitorizarea calităţii unor servicii publice concrete şi gradului de satisfacţie a beneficiarilor acestora.
58. Monitorizarea calităţii unor servicii şi gradului de satisfacţie a beneficiarilor acestora se va asigura de către minister, altă autoritate administrativă centrală sau instituţie publică autonomă responsabilă de prestarea unui anumit serviciu public şi se va desfăşura în locurile de prestare a acestuia, utilizînd chestionarea scurtă a clienţilor, completarea anchetelor referitoare la parametrii de bază de prestare a serviciului (procedura de prestare, timpul prestării, costul serviciului, canalele de prestare a acestuia, competenţa personalului prestatorului de serviciu), de către însăşi personalul prestatorului de serviciu public, desemnat de către conducătorul acestuia. Informaţia ce ţine de calitatea serviciilor se va include în rapoartele anuale privind reforma serviciilor publice, precum şi în alte rapoarte publice privind activitatea ministerului, altei autorităţi administrative centrale sau instituţiei publice autonome respective.
Obiectivul specific 2. Modernizarea serviciilor publice prin reinginerie şi digitizare.
Activitatea 5. Asigurarea evaluării coordonate şi sistematice a serviciilor publice.
Subactivităţi:
5.1. Elaborarea planurilor anuale privind evaluarea şi reingineria serviciilor publice.
59. După aprobarea metodologiei privind reingineria serviciilor publice ministerele, alte autorităţi administrative centrale şi instituţiile publice autonome, precum şi autorităţile publice locale interesate vor întocmi planuri anuale privind evaluarea şi reingineria serviciilor publice, care ţin de competenţa acestora. În cazul ministerelor şi altor autorităţi administrative centrale, în planurile respective vor fi introduse inclusiv serviciile publice care sînt prestate de către autorităţile administrative din subordinea acestora, serviciile publice desconcentrate şi cele aflate în subordine, precum şi de către instituţiile publice şi întreprinderile de stat, în care acestea au calitatea de fondatori.
60. Înainte de a întocmi aceste planuri se va efectua evaluarea generală a tuturor serviciilor publice din competenţa organului în cauză. În acest sens în ministere, alte autorităţile administrative centrale, instituţiile publice autonome sau în autorităţile publice locale interesate se vor crea grupuri de lucru, care vor trebui instruite cu privire la problemele generale ale reformei serviciilor publice şi la metodologia privind reingineria serviciilor publice. În grupul de lucru vor fi incluşi specialişti din cadrul subdiviziunilor interioare pentru coordonarea politicii, coordonatorii pentru programul de e-Transformare din cadrul ministerelor, reprezentanţii serviciilor juridice, precum şi alţi specialişti, în funcţie de specificul domeniului. Planurile respective vor fi prezentate Cancelariei de Stat pentru coordonare, aprobate de către conducerea autorităţilor şi instituţiilor publice respective şi, ulterior, publicate pe paginile-web oficiale ale acestora şi a Cancelariei de Stat. În planurile anuale privind evaluarea şi reingineria serviciilor publice se vor stabili termene reale pentru efectuarea analizei şi implementarea planului de reinginerie, ţinînd cont de faptul că pentru a evalua şi a elabora modalitatea de reinginerie a unui serviciu sau a unei grupe de servicii interdependente este nevoie de cel puţin 4 luni, precum şi termenul pentru a întocmi şi a opera modificări în cadrul normativ de reglementare a procesului de acordare a serviciului şi tarifele pentru serviciul prestat contra plată.
5.2. Evaluarea serviciilor publice distincte şi elaborarea planurilor de reinginerie a acestora.
61. Evaluarea serviciilor publice distincte se va efectua de aceleaşi grupuri de lucru care au elaborat planurile anuale privind evaluarea şi reingineria serviciilor publice, cu antrenarea, în caz de necesitate, a specialiştilor din autorităţile sau instituţiile, care nemijlocit, acordă servicii publice. La evaluarea şi elaborarea planului pentru un serviciu distinct pot fi antrenaţi consultanţi externi, cu implicarea eventuală a proiectelor de asistenţă tehnică externă, dacă acestea există. Rezultatul acestui exerciţiu sînt planurile privind reingineria unor servicii publice distincte sau a unui grup de servicii.
62. În cadrul evaluării generale a serviciilor (punctul 5.1. din prezentul Program), precum şi în cadrul evaluării aprofundate a unor servicii distincte, toate serviciile vor fi clasificate în două grupe principale – servicii publice care vor fi acordate în centrele specializate de profil de deservire a clienţilor şi de prestare a serviciilor, şi servicii care vor putea fi acordate în centrele universale de prestare a serviciilor publice.
5.3. Elaborarea şi aprobarea regulamentelor administrative de prestare a serviciilor publice.
63. Conform propunerii privind noul model de prestare a serviciilor publice se presupune că fiecare serviciu sau grupă de servicii, reunite după principiul unei situaţii de viaţă, care au fost supuse evaluării şi exerciţiului de reinginerie, trebuie să dispună de un regulament administrativ propriu, aprobat prin hotărîre de Guvern. Modalitatea generală de elaborare a regulamentelor respective va fi prevăzută în metodologia de elaborare a regulamentelor administrative de prestare a serviciilor publice (punctul 1.4. din prezentul Program).
Activitatea 6. Digitizarea serviciilor publice în scopul reducerii la maximum a costurilor suportate de cetăţeni.
64. Subactivităţile din prezentul Program la acest compartiment sînt interdependente cu activităţile din Programul strategic de modernizare tehnologică a guvernării (e-Transformare) şi reflectă obiectivele Guvernului în domeniul respectiv, avînd drept scop accelerarea introducerii serviciilor electronice şi, implicit, formarea culturii informaţiei şi comunicării electronice la nivelul întregii societăţi.
Subactivităţi:
6.1. Elaborarea şi aprobarea metodologiei privind digitizarea implicită a serviciilor publice.
65. Metodologia privind digitizarea implicită a serviciilor publice va descrie procesul standard de digitizare a serviciilor, care constă în stabilirea priorităţilor de digitizare şi a serviciilor publice propuse spre digitizare, identificarea şi analiza documentelor şi informaţiilor aferente prestării serviciilor publice selectate spre digitizare şi a soluţiei de digitizare, identificarea echipamentelor şi a software-ului, comunicarea documentelor digitizate, calcularea costurilor pentru digitizare în funcţie de soluţia de digitizare aleasă.
6.2. Implementarea cadrului de interoperabilitate pentru schimbul de date aferente prestării serviciilor publice.
66. Asigurarea schimbului de informaţii între autorităţile şi instituţiile publice publice atît la nivel central, cît şi local, şi reutilizarea resurselor informaţionale se va efectua în mod electronic şi gratuit, dacă legea nu prevede altfel. Pentru a asigura schimbul electronic de informaţii Centrul de Guvernare Electronică va monitoriza starea sistemelor informaţionale şi va planifica obiective de asigurare coerentă a interoperabilităţii sistemelor şi registrelor de stat, ceea ce va permite intensificarea transferurilor de informaţii aferente prestării serviciilor publice între diferite autorităţi şi instituţii publice în baza platformei tehnologice guvernamentale de interoperabilitate.
6.3. Planificarea digitizării serviciilor publice.
67. În urma digitizării serviciilor publice, cetăţenii şi mediul de afaceri vor putea accesa mai uşor informaţiile şi serviciile electronice oferite de autorităţile şi instituţiile publice prin portalul guvernamental unic www.servicii.gov.md. Aceste servicii vor fi accesibile prin diverse mijloace: Internet, telefonie mobilă, chioşcuri, terminale interactive etc. Asigurînd prestarea serviciilor în regim on-line se vor păstra canalele tradiţionale de oferire a serviciilor.
68. Pentru planificarea acestei activităţi, Cancelaria de Stat, în colaborare cu autorităţile şi instituţiile publice interesate, elaborează lista serviciilor publice ce urmează a fi supuse digitizării şi le include în planurile de acţiuni anuale pentru implementarea Programului strategic de modernizare tehnologică a guvernării (e-Transformare). Planul de digitizare a unui serviciu public distinct este parte componentă a planului de reinginerie a serviciului public respectiv sau a unui grup de servicii publice respective (vezi punctul 5.2. din prezentul Program).
Obiectivul specific 3. Asigurarea implementării principiului de „ghişeu unic” în organizarea prestării serviciilor publice.
Activitatea7. Dezvoltarea unei reţele de centre universale de prestare a serviciilor publice.
Subactivităţi:
7.1. Elaborarea şi aprobarea conceptului tehnic al Centrului universal de prestare a serviciilor publice (în continuare – Centrul universal), care să prevadă prestarea serviciilor publice de către autorităţile şi instituţiile publice în conformitate cu principiul de „ghişeu unic”.
69. Conceptul tehnic va examina în detaliu toate problemele legate de crearea unui centru universal de prestare a serviciilor publice, inclusiv statutul juridic al centrelor, subordonarea, crearea şi întreţinerea infrastructurii centrelor, precum şi planul în detaliu privind crearea reţelei teritoriale a Centrelor universale, care să acopere întreg teritoriul statului. Se presupune că reţeaua Centrelor universale va fi amplasată în centrele raionale în incinta autorităţilor publice locale de nivelul al doilea. În afară de reţeaua Centrelor universale, pentru a asigura accesibilitatea serviciilor pentru beneficiari la nivel de autorităţi publice locale de nivelul întîi se va crea o reţea de puncte de acordare a serviciilor, care să asigure recepţionarea cererilor cetăţenilor, sub formă de canal tradiţional de servicii şi să transporte cererile la Centrul universal. În punctele de acordare a serviciilor se va asigura asistenţa cetăţenilor în obţinerea serviciilor electronice.
7.2. Pilotarea modelului Centrului universal în unele unităţi administrativ-teritoriale.
70. Luînd în considerare că Centrul universal reprezintă o formă nouă de organizare a activităţii administraţiei publice, care prevede funcţionarea bine organizată şi coordonată a mai multor instituţii din administraţia publică centrală şi locală, pentru implementarea integrală a modelului Centrului universal se va efectua pilotarea acestuia (se propune selectarea a 3 unităţi teritorial-administrative din zona urbană şi rurală). Serviciile publice prezentate pentru a fi incluse în Centrul universal urmează a fi analizate şi modernizate în conformitate cu metodologia aprobată de reinginerie a serviciilor. Propunerea privind unităţile teritorial-administrative pentru pilotarea Centrului universal se va conţine în Conceptul tehnic al Centrului universal şi se va aproba de Guvern împreună cu Conceptul tehnic.
7.3. Iniţierea implementării modelului Centrului universal pe întreg teritoriul ţării pentru crearea reţelei de centre universale de prestare a serviciilor publice.
71. Ulterior pilotării Centrului universal se va evalua noul model de prestare a serviciilor, se vor identifica şi elimina deficienţele eventuale, şi se va adopta decizia cu privire la implementarea Centrului universal pe întreg teritoriul statului pentru crearea unei reţele de centre universale de prestare a serviciilor publice. Acest obiectiv include şi evaluarea infrastructurii existente şi a unor eventuale investiţii de capital în cazul în care edificiile administrative disponibile nu sînt suficiente pentru a asigura funcţionarea Centrului universal. Această evaluare va cerceta şi va oferi soluţii privind proprietatea bunurilor imobile, oferite pentru derularea activităţii Centrului universal.
(Se exclude și se abrogă prin HG198 din 23.04.15, MO105-109/01.05.15 art.224)
VI.
COSTURILE DE IMPLEMENTARE
72. Responsabili de obiectivele de bază ale reformei serviciilor publice sînt ministerele, alte autorităţi administrative centrale şi instituţiile publice autonome, de competenţa cărora ţine acordarea serviciilor publice, precum şi autorităţile publice locale, iar revizuirea, evaluarea şi reingineria serviciilor urmează a fi asigurată în cadrul finanţării bugetare existente.
73. Totuşi, unele măsuri ale reformei serviciilor publice necesită o finanţare suplimentară din bugetul de stat şi din bugetele locale. Drept sursă alternativă de finanţare pot servi mijloacele financiare alocate de partenerii de dezvoltare prin proiecte de asistenţă tehnică. Aceasta vizează, în mod special, obiectivele de instruire a personalului, precum şi obiectivele ce ţin de evaluarea serviciilor şi evaluarea rezultatelor întregii reforme, inclusiv studiile sociologice necesare (tabelul 3).
Tabelul 3
Estimările de cost preliminare pentru măsurile care necesită finanţare suplimentară
| Activitatea | 2014 | 2015 | 2016 | Sursa de finanţare |
| Crearea unei subdiviziuni interioare în cadrul Cancelariei de Stat pentru coordonarea reformei | 5 unităţi 402480 lei | 2 unităţi 561600 lei | 2 unităţi 561600 lei | Bugetele autorităţilor publice respective |
Instruirea cu privire la reforma şi reingineria serviciilor publice, inclusiv: | 1200 participanţi/ 40 grupe 438800 lei | 10 grupe 109 700 lei | 10 grupe 109700 lei | Asistentă tehnică externă, bugetele autorităţilor publice respective |
| Administraţia publică centrală | 20 grupe 214400 lei | 5 grupe 53600 lei | 5 grupe 53600 lei | Asistentă tehnică externă, bugetele autorităţilor publice respective |
| Administraţia publică locală | 20grupe 224400 lei | 5 grupe 56100 lei | 5 grupe 56100 lei | Asistentă tehnică externă, bugetele autorităţilor publice respective |
Cursul de instruire cu privire la metodologia universală de stabilire a tarifelor pentru serviciile publice prestate contra plată | 3 grupe 7500 lei | 1 grupă 2500 lei | 1 grupă 2500 lei | Asistentă tehnică externă, bugetele autorităţilor publice respective |
Instruirea personalului cu privire la deservirea beneficiarilor | 600/ 20 grupe 107200 lei | 150/5grupe 26800 lei | 150/5grupe 26800 lei | Asistentă tehnică externă, bugetele autorităţilor publice respective |
| Sondaj sociologic | 2 mil. lei | 2 mil. lei | 2 mil. lei | Asistenţă tehnică externă, bugetele autorităţilor publice respective |
Evaluarea finală a programului | - | - | 2 mil. lei | Bugetele autorităţilor publice respective, asistentă tehnică externă |
| Total: | 2955980 lei | 2700600 lei | 4700600 lei | |
74. În urma evaluării generale a serviciilor publice au fost identificate aproximativ 500 servicii publice administrative, prestarea cărora intră în competenţa autorităţilor publice centrale şi instituţiilor publice autonome, precum şi un număr similar la nivel de autorităţi publice locale, constituind în total 1000 servicii publice administrative. Dacă admitem că pentru evaluarea şi reingineria unui serviciu public distinct urmează a fi instruit cel puţin 1 specialist, iar pentru servicii mai complexe – cîte doi specialişti, numărul total de participanţi ai cursurilor constituie aproximativ 1200 persoane. Instruirea în domeniul reformei serviciilor publice privind metodologiile de reinginerie şi de stabilire a tarifelor pentru serviciile publice va fi organizată în grupuri a cîte 30 participanţi, cu un număr total de 40 grupe de instruire, începînd cu 2014. Avînd în vedere fluctuaţia personalului, precum şi eventualele modificări în mersul implementării reformei de modernizare a serviciilor publice în 2015 şi 2016 se vor planifica suplimentar cîte 10 grupe de instruire.
Conform analizei comparative a ofertelor privind activităţile de dezvoltare profesională a funcţionarilor publici, finanţate din mijloacele financiare alocate de partenerii de dezvoltare, efectuată de Cancelaria de Stat în cadrul implementării în anul 2013 a proiectului Băncii Mondiale „Suport în implementarea reformei serviciilor publice în Republica Moldova”, cheltuielile de instruire vor constitui:
| Remunerare instructori | 250 lei/ora (4000 lei curs de 16 ore) |
| Materiale didactice | 720 lei (0,30 lei pentru foaie) |
| Pauză de cafea | 50 lei (pentru o pauză de cafea pentru un participant) |
| Transport pentru autorităţile publice locale | 500 lei/deplasare |
Valoarea 1 curs de instruire cu privire la reforma şi reingineria serviciilor publice (16 ore):
în Chişinău – 10720 lei;
la nivel de administraţie publică locală – 11 220 lei.
Valoarea 1 curs pentru deservirea beneficiarilor (8 ore):
în Chişinău – 5360 lei;
la nivel de administraţie publică locală – 5860 lei.
Valoarea 1 curs de instruire cu privire la metodologia universală de stabilire a tarifelor pentru serviciile publice prestate contra plată (4 ore):
1 curs – 2500 lei.
Pînă la instituţionalizarea cursurilor de instruite respective în cadrul Academiei de Administrare Publică instruirea se va putea organiza în incinta autorităţilor şi instituţiilor publice şi autorităţilor publice locale, astfel încît arenda încăperilor nu va fi inclusă în cheltuieli.
75. Instruirea iniţială privind reforma serviciilor publice, metodologia privind reingineria serviciilor publice şi metodologia universală de stabilire a tarifelor pentru serviciile publice prestate contra plată se va asigura de către Cancelaria de Stat. În continuare instruirea va fi organizată în cadrul Academiei de Administrare Publică sub formă de cursuri oferite la comanda de stat.
76. Elaborarea planurilor de reinginerie a serviciilor publice distincte sau a unui grup de servicii publice, legate de o situaţie de viaţă, regulamentelor administrative de prestare a serviciilor publice, standardelor minime de calitate pentru serviciile publice acordate, control al calităţii, monitorizare şi evaluare necesită investiţii ce ţin de activitatea de evaluare a mai multor servicii publice, de elaborarea propunerilor de modernizare a acestora şi instruirea personalului. La etapa actuală este imposibil de estimat cu exactitate cheltuielile necesare realizării activităţilor respective, deoarece eventualele îmbunătăţiri vor fi evaluate în detaliu în procesul de implementare a noilor principii de calitate a serviciilor publice supuse reingineriei.
77. De asemenea, cheltuieli suplimentare ar fi necesare pentru a asigura suportul tehnic destinat îmbunătăţirii serviciilor – locuri de muncă noi, dacă în cadrul evaluării se va atesta insuficienţă de personal pentru unele servicii, achiziţionarea sistemelor electronice de ordonare şi dirijare a beneficiarilor, alte echipamente. Aceste cheltuieli se vor estima pentru fiecare serviciu distinct şi planifica în procesul de pregătire a bugetului de stat şi a bugetelor locale.
78. Cele mai importante investiţii de capital vizează ajustarea, reutilarea, reparaţiile sau chiar construcţia spaţiilor pentru asigurarea activităţii viitoarelor centre universale de prestare a serviciilor publice. Aceste cheltuieli urmează a fi evaluate şi prezentate în proiectul Conceptului tehnic privind crearea Centrului universal.
79. Măsurile privind asigurarea accesului on-line la serviciile publice, care prevăd posibilitatea de a descărca şi a depune cereri, de a efectua plăţile aferente serviciilor publice on-line, vor necesita investiţii în capacităţile TIC, precum şi instruirea personalului pentru a lucra cu noile sisteme. Aceste cheltuieli sînt planificate în cadrul Programului strategic de modernizare tehnologică a guvernării (e-Transformare).
VII.
PROCEDURILE DE RAPORTARE ŞI EVALUARE
80. Obiectivele de monitorizare şi evaluare a implementării reformei serviciilor publice reprezintă o parte indispensabilă a reformei, întrucît evaluarea indicatorilor de performanţă în atingerea obiectivului de bază a reformei necesită colectarea unor date specifice şi efectuarea sondajelor sociologice. În acest sens măsurile de monitorizare generală şi evaluare a implementării reformei sînt incluse în subactivităţile ce se referă la obiectivul specific 1 activitatea 4.
81. Cancelaria de Stat, în calitatea sa de autoritate publică centrală, responsabilă de reforma serviciilor publice în general, va monitoriza implementarea Planului de acţiuni privind implementarea Programului de reformare a serviciilor publice pentru anii 2014-2016 (anexa nr.2 la prezenta hotărîre). Cancelaria de Stat va solicita anual de la toate ministerele, alte autorităţi administrative centrale şi instituţii publice autonome, responsabile de serviciile publice, rapoarte privind realizarea Planului de acţiuni respectiv.
82. Rezultatele centralizate de monitorizare se vor examina anual de către Consiliul reorganizat al coordonatorilor pentru e-Transformare. Rapoartele anuale vor fi întocmite în formă de notă informativă şi prezentate spre examinare Guvernului la începutul fiecărui an următor. Informaţia privind rezultatele implementării reformei, de asemenea, va fi plasată pe pagina web oficială a Cancelariei de Stat.
83. Cancelaria de Stat va elabora în 2015 un raport de evaluare intermediar privind impactul Programului în procesul de atingere a obiectivelor şi va actualiza, în caz de necesitate, acţiunile şi ţintele de performanţă pentru a asigura realizarea Programului de reformă în termenele stabilite.
84. Raportul final de evaluare va fi elaborat la sfîrşitul ciclului de reinginerie a serviciilor publice şi va reflecta gradul de atingere a obiectivului general al Programului – eficientizarea serviciilor publice şi asigurarea accesibilităţii acestora. Raportul respectiv va fi prezentat Guvernului.