cu privire la Programul de stat "Dezvoltarea şi ocrotirea culturii şi artei în Republica Moldova pentru anii 1997-1998"
Trimiteri: 2 legate · 1 fără țintă
Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md.
Fără țintă (1)
Abrogată prin HG796 din 25.10.12, MO228/31.10.12 art.858
În scopul promovării unei politici de stat eficiente în domeniul culturii, Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Programul de stat "Dezvoltarea şi ocrotirea culturii şi artei în Republica Moldova pentru anii 1997-1998" (se anexează).
2. Ministerul Culturii va asigura găsirea şi acumularea resurselor extrabugetare necesare, coordonarea şi realizarea conformă a măsurilor programului sus-aprobat.
3. La elaborarea prognozelor economice şi a bugetului de stat pentru anul 1998, Ministerul Economiei şi Reformelor şi Ministerul Finanţelor vor prevedea resursele financiare necesare pentru realizarea programului în cauză.
4. Se recomandă organelor administraţiei publice locale să elaboreze pentru anii 1997-1998 programe teritoriale de dezvoltare şi ocrotire a culturii şi să le asigure din bugetul local şi din surse extrabugetare cu suportul financiar necesar.
5. Se abrogă Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.343 din 3 iunie 1993 "Cu privire la aprobarea Programului de Stat pentru dezvoltarea culturii pe anii 1993-2000 şi asigurarea protecţiei sociale a oamenilor de cultură".
PRIM-MINISTRU
AL REPUBLICII MOLDOVA Ion CIUBUC
Chişinău, 18 iulie 1997.
Nr. 672.
PROGRAMUL DE STAT "Dezvoltarea şi ocrotirea culturii şi artei în Republica Moldova pentru anii 1997-1998"
În perioada unor prefaceri sociale radicale obiectivul principal al politicii de stat în sfera culturii îl constituie conservarea şi ocrotirea moştenirii culturale, de rînd cu menţinerea sistemului de instituţii care asigură cadrul de dezvoltare a vieţii spirituale.
Actuala situaţie economică din ţară face imposibilă soluţionarea în termen scurt a complexului de probleme cu care se confruntă cultura. Prevederile bugetului republican pentru cultură în anul 1996 de 38355,1 mii lei au fost îndeplinite doar în proporţie de 78,8 la sută (30218,1 mii lei).
În bugetul aprobat pe anul în curs alocaţiile pentru cultură constituie doar 1,3% din partea de cheltuieli. Dată fiind situaţia complicată şi ineficienţa Legii sponsorizării, formele alternative de sprijinire a culturii şi artei îşi fac drum cu dificultate.
În acelaşi timp, posibilităţile instituţiilor de cultură şi artă de a-şi majora propriile venituri sînt limitate de programele lor sociale.
S-a adîncit discrepanţa dintre necesităţile culturale ale societăţii şi posibilităţile de satisfacere ale acestora. Astăzi se impune o abordare radicală a problemelor culturii. De rînd cu protejarea potenţialului cultural acumulat anterior, este absolut necesară orientarea procesului cultural pe alte principii - mai exacte şi mai realist asumate.
În lipsa unor programe concrete, bine argumentate şi conforme cu realităţile, promovarea politicii de stat în domeniul culturii nu are eficienţa scontată. Ea impune un sistem de măsuri cu luarea în calcul a importanţei proiectelor şi resurselor materiale disponibile, a termenelor de realizare şi a responsabililor.
Toate aceste premise şi obiective, menite să redreseze perspectiva situaţiei actuale a culturii şi ordonate într-un plan promoţional de activitate, au constituit axa Programului "Dezvoltarea şi ocrotirea culturii şi artei în Republica Moldova pentru anii 1997-1998" (denumit în cele ce urmează Programul).
Obiective prioritare
În domeniul politicii culturale ale statului prezentul Program trasează următoarele obiective prioritare de scurtă şi de lungă durată:
- crearea cadrului etic, al statului democratic de drept, în domeniul respectării libertăţii de creaţie şi de gîndire, favorabile sentimentului civic şi patriotic;
- asigurarea condiţiilor de dezvoltare şi perpetuare a potenţialului creativ al societăţii;
- păstrarea tradiţiilor culturale naţionale şi cele ale etniilor conlocuitoare din Republica Moldova, crearea unui spaţiu cultural unitar.
Pentru atingerea acestor obiective, Programul prevede realizarea următoarelor măsuri prioritare:
- conservarea moştenirii culturale ca factor de consolidare etico-morală a societăţii;
- susţinerea tuturor formelor şi genurilor de creaţie artistică şi acţiune culturală, asigurarea accesului larg al păturilor sociale la valorile culturii naţionale şi universale;
- susţinerea tuturor formelor de autoorganizare şi iniţiativă culturală a cetăţenilor;
- evidenţa riguroasă a celor mai valoroase obiecte de patrimoniu cultural şi consolidarea bazei tehnico-materiale a principalelor instituţii de cultură;
- sprijinirea pe diverse planuri a instituţiilor de cultură, de stat şi nestatale, acţiunea concertată şi cooperarea în sfera culturii a forurilor de decizie cu uniunile de creaţie şi asociaţiile oamenilor de cultură şi artă, elaborarea de către acestea a unor planuri comune de dezvoltare şi susţinere a culturii;
- crearea cadrului juridic şi organizaţional necesar pentru protecţia patrimoniului, pentru buna funcţionare a instituţiilor de cultură şi artă, pentru contracararea exportului-importului şi transferului ilicit de bunuri culturale;
- mediatizarea prestigiului culturii noastre peste hotare, extinderea colaborării culturale cu alte popoare;
- aplicarea noilor tehnologii în scopul mai bunei organizări a activităţii culturale şi artistice;
- satisfacerea cît mai deplină a necesităţilor culturale ale societăţii.
Direcţii prioritare
1. Păstrarea moştenirii culturale
A. Imobilele cu valoare istorică şi culturală
În teritoriul Republicii Moldova sînt luate la evidenţă 10733 monumente de istorie şi cultură.
Pentru conservarea, restaurarea şi deschiderea accesului public la monumentele de istorie şi cultură, pe anul 1996 au fost prevăzute de la bugetul republican subvenţii în mărime de 1 400 000 lei. De facto, în acest scop au fost alocate zero mijloace, ceea ce a condus la sistarea lucrărilor de restaurare şi la distrugerea progresivă, iar în unele cazuri - şi la dispariţia unor valoroase monumente de istorie şi cultură. Diminuarea activităţii de cercetare, de elaborare a metodologiilor şi de proiectare în acest domeniu a condus la încălcarea sau ignorarea regulilor tehnologice de restaurare şi la denaturarea aspectului istoric al monumentelor.
Conservarea monumentelor de istorie şi cultură, înregistrarea, studierea şi restaurarea lor constituie una din direcţiile de primă importanţă în activitatea Ministerului Culturii şi a autorităţilor administraţiei publice locale.
La capitolul păstrarea moştenirii culturale Programul prevede:
- lucrări vizînd buna întreţinere şi administrare a obiectelor patrimoniului istorico-cultural;
- măsuri speciale pentru asigurarea securităţii monumentelor de istorie şi cultură (derulate în comun cu autorităţile administraţiei locale);
- elaborarea şi aprobarea cadrului normativ necesar conservării şi utilizării judicioase a monumentelor de istorie şi cultură;
- optimizarea practicii de finanţare - de la bugetul de stat şi bugetele locale, în paralel cu atragerea resurselor provenite din iniţiativa particulară - a lucrărilor de restaurare şi conservare a monumentelor de istorie şi cultură;
- iniţiative privind înscrierea unor monumente de istorie şi cultură în Lista patrimoniului mondial cultural şi natural, ocrotit de UNESCO.
B. Fondul muzeistic
Fondul muzeistic al Republicii Moldova include peste 647371 monumente mobile de istorie şi cultură. Păstrarea lor este asigurată de 63 de muzee.
Acţiunile preconizate în vederea păstrării şi valorificării conforme a fondului muzeistic includ:
- asigurarea cadrului organizaţional, metodologic şi normativ de elaborare a unor sisteme efective de înregistrare şi păstrare a valorilor muzeistice;
- păstrarea şi utilizarea efectivă în scopuri ştiinţifice şi instructive a obiectelor ce constituie fondul muzeistic;
- crearea condiţiilor pentru accesul larg al cetăţenilor la obiectele de patrimoniu aflate în muzeele ţării;
- susţinerea şi asigurarea bunei funcţionări a instituţiilor muzeale, în primul rînd, a celor declarate obiecte de patrimoniu cu valoare deosebită;
- revizuirea reţelei de muzee şi desemnarea muzeelor ce dispun de patrimoniu cu valoare deosebită.
Securitatea fondurilor muzeelor şi bibliotecilor
Asigurarea securităţii muzeelor şi altor instituţii de cultură, ce deţin obiecte valoroase de patrimoniu şi protejarea acestora de atentate criminale au devenit în ultimul timp deosebit de actuale şi dificile. În anul 1996 în muzee s-au comis două furturi. Majoritatea muzeelor din ţară sînt utilate cu sisteme de pază şi de semnalizare antiincendiară învechite şi ineficiente, şi nici pînă acum nu dispun de servicii specializate de pază.
Obiectivul de bază în acest domeniu este crearea unui sistem eficient de pază în instituţiile declarate obiecte cu patrimoniu de valoare deosebită, precum şi în alte instituţii din cadrul Ministerului Culturii.
C. Modernizarea bibliotecilor şi păstrarea fondurilor lor de carte
Reţeaua de biblioteci a Republicii Moldova cuprinde peste 1549 unităţi aflate în subordinea Ministerului Culturii. Fondul ei de carte înglobează circa 20905300 exemplare cu conţinut şi destinaţie diverse. Sistemul centralizat de completare cu cărţi a încetat să funcţioneze odată cu declanşarea reformelor economice şi liberalizarea costurilor editării cărţilor şi ale comerţului cu ele. Au apărut mai multe edituri noi, însă mecanismul de sistematizare a planurilor tematice, prin care se realizează editarea cărţilor prin comandă a devenit nefuncţional.
Nu funcţionează nici mecanismul de achiziţii en-gros, care ar asigura stabilizarea pieţei de carte. Informaţia privind noile ediţii este inadecvat prezentată, imprecisă şi dispersată în diverse surse. Extrem de actuală devine problema orientării cititorului în noianul de informaţie acumulat în biblioteci, întrucît în republică nu există un catalog general al fondului de carte. Abia în ultimul timp au început să fie elaborate cataloage electronice cu date bibliografice complexe. Învechirea şi deteriorarea masivă a sistemului informaţional pe purtători de hîrtie impune astăzi o reevaluare sub acest aspect a întregii activităţi.
Potrivit datelor la zi, a devenit extrem de acută şi problema asigurării securităţii fondurilor bibliotecilor.
Întru ameliorarea stării de fapt, măsurile prezentului Program prevăd:
- includerea bibliotecilor Republicii Moldova în reţeaua informaţională internaţională;
- optimizarea lucrărilor de catalogare a fondurilor bibliotecilor, aplicarea tehnologiilor moderne şi formelor noi în utilizarea lor;
- crearea unui sistem eficient de completare şi distribuire a fondului de carte;
- susţinerea şi asigurarea funcţionalităţii bibliotecilor aflate în subordinea Ministerului Culturii.
2. Susţinerea şi dezvoltarea artei profesioniste
Arta reprezintă componenta de bază a vieţii spirituale a ţării. Uniunile de creaţie şi asociaţiile profesioniste obşteşti includ în rîndurile lor sute de literaţi, compozitori, oameni de teatru, cineaşti, designeri şi alţi oameni de creaţie.
În Republica Moldova funcţionează 12 teatre de stat, 3 organizaţii concertistice, 12 colective muzicale şi coregrafice cuprinzînd mai mult de 1 000 persoane. În paralel, activează o reţea de teatre, galerii, săli de expoziţii şi organizaţii concertistice nestatale.
Reformele în domeniul artei teatrale şi activităţii concertistice, abolirea stereotipurilor în organizarea vieţii artistice sînt chemate să diminueze efectele negative suportate de oamenii de creaţie şi colectivele artistice în procesul transformării realităţii social-economice.
Susţinerea pe multiple planuri a oamenilor de talent, crearea unor condiţii favorabile de dezvoltare şi funcţionare a colectivelor şi organizaţiilor profesioniste trebuie să devină una din sarcinile de bază ale Ministerului Culturii. Este la fel de importantă şi lărgirea audienţei instituţiilor şi organizaţiilor artistice profesioniste, formarea unui public receptiv, apt să catalizeze viaţa artistică.
Prioritare în acest domeniu sînt:
- asigurarea condiţiilor pertinente dezvoltării libere a artei profesioniste în multitudinea ei de forme şi orientări; încurajarea spiritului novator şi al experimentului; stimularea creativităţii tinerilor prin intermediul unor programe speciale pe domeniile artei;
- restructurarea instituţiilor de cultură şi adaptarea activităţii lor la exigenţele procesului artistic general-european;
- revizuirea reţelei teatrelor, organizaţiilor concertistice şi colectivelor artistice;
- sprijinirea de către stat prin subvenţii a teatrelor, organizaţiilor concertistice şi colectivelor muzicale de interes naţional;
- crearea unui mecanism eficient de impulsionare pe bază de proiecte a activităţii artistice.
Activitatea în teritoriu
Activitatea de bază a Ministerului Culturii urmăreşte o colaborare mai strînsă cu organele executive din teritoriu, în vederea sprijinirii activităţilor culturale la nivelul raioanelor sau municipiilor.
În acest sens, atribuţiile vor fi delimitate astfel:
1) Ministerul Culturii este responsabil de asigurarea juridică şi metodologică a activităţilor culturale; finanţarea de la bugetul de stat a proiectelor realizate în baza prezentului Program; pregătirea cadrelor de creaţie de înaltă calificare; protecţia obiectelor de patrimoniu cu valoare deosebită, a unor importante instituţii de cultură, a fondurilor muzeale şi de carte; susţinerea culturii în localităţile unde nivelul activităţilor culturale este mult sub nivelul mediu pe ţară; susţinerea culturii etniilor; stimularea colaborării interetnice şi regionale;
2) organele executive din teritoriu sînt responsabile de elaborarea şi realizarea programelor de dezvoltare a culturii şi artei în concordanţă cu particularităţile etnoculturale, social-economice etc.; finanţarea acestora de la bugetele locale; colaborarea cu Ministerul Culturii în problemele protecţiei monumentelor de istorie şi cultură de importanţă naţională şi ale păstrării fondului muzeistic de stat; sprijinirea şi promovarea culturii în formaţiunile municipale; asigurarea drepturilor egale pentru toţi cetăţenii în domeniul ocrotirii şi dezvoltării culturale a etniilor, protecţia, refacerea şi păstrarea mediului etnocultural.
3. Stimularea creaţiei populare şi dezvoltarea activităţii culturale şi de agrement
Schimbarea reperelor economice, reducerea susţinerii financiare a activităţilor culturale neprofitabile, înlocuirea forţată a formelor de activitate fără plată cu cele plătite, degradarea bazei materiale a creaţiei artistice s-au soldat cu un impact negativ asupra activităţii culturale de agrement, precum şi a artei populare. Formele de odihnă şi agrement, orientate spre stimularea capacităţilor creatoare ale cetăţenilor, sînt substituite adeseori prin diverse modalităţi a le irosi timpul. Această stare de lucruri reclamă o implicare mai activă a organelor executive din teritoriu în depăşirea dificultăţilor cu care se confruntă cultura.
În contextul reformelor iniţiate soluţionarea problemelor privind păstrarea şi renaşterea formelor tradiţionale de cultură artistică, susţinerea artei populare şi activităţii culturale şi de agrement vor deveni, în principal, competenţe ale organelor de cultură din teritoriu.
Activitatea de bază a Ministerului Culturii în acest domeniu include:
- păstrarea şi dezvoltarea meşteşugurilor populare tradiţionale şi a mediului natural istoric propice dezvoltării acestora;
- atragerea tinerilor în activităţi vizînd continuarea tradiţiilor artistice populare;
- susţinerea formelor noi de activitate culturală şi de agrement.
4. Cooperarea culturală internaţională
Lărgirea consecventă a relaţiilor şi schimburilor culturale cu ţările străine reprezintă unul din factorii de bază, politici şi general culturali, de realizare a prezentului Program. În pofida dificultăţilor de ordin economic, se înregistrează un nivel suficient de înalt al schimburilor culturale internaţionale. Au fost încheiate acorduri interdepartamentale în domeniul colaborării culturale cu 12 state, sînt prelungite în mod sistematic programele de schimb cultural cu 4 ţări. Se pun în aplicare prevederile acordurilor interguvernamentale privind colaborarea în domeniul umanitar. A continuat să se desfăşoare, deşi într-un volum redus, schimbul de specialişti şi studenţi. În anul 1996, în cadrul schimbului de turnee, au plecat în13 ţări circa 1 100 oameni de creaţie şi, respectiv, au venit în ţara noastră în turnee şi cu expoziţii mulţi oameni de artă străini.
La acest capitol se impune realizarea următoarelor obiective:
- crearea condiţiilor pentru accesul cetăţenilor Republicii Moldova la cele mai evoluate modele ale artei universale;
- propagarea artei clasice naţionale în străinătate şi integrarea artei contemporane a Republicii Moldova în procesul artistic universal;
- aprofundarea şi dezvoltarea colaborării culturale cu toate ţările; participarea la proiecte comune, încurajarea contactelor la nivel de instituţii, colective, persoane.
5. Susţinerea talentelor tinere şi dezvoltarea învăţămîntului artistic şi culturologic
Sistemul de învăţămînt în domeniul culturii cuprinde 119 şcoli de arte, în care studiază 16 000 copii, 8 instituţii speciale cu un contingent de 2 000 elevi şi 2 instituţii superioare de învăţămînt care instruiesc actualmente 1100 studenţi.
Direcţiile de bază ale politicii cadrelor în domeniul culturii sînt: susţinerea şi dezvoltarea sistemului de învăţămînt artistic, adaptarea la condiţiile moderne şi perfecţionarea sistemului de reciclare a cadrelor, realizarea unor măsuri privind consolidarea statutului social şi sporirea prestigiului lucrătorilor din domeniul culturii.
Starea de lucruri reclamă soluţionarea problemelor vizînd următoarele direcţii prioritare:
- ridicarea calităţii pregătirii specialiştilor şi punerea în concordanţă a structurii specialităţilor cu exigenţele timpului; restructurarea judicioasă a reţelei instituţiilor de învăţămînt şi a principiilor de finanţare a acestora, elaborarea unor metodologii de descoperire timpurie a talentelor şi susţinerea lor; formarea unui sistem de protecţie socială a lucrătorilor din domeniul culturii; susţinerea şi asigurarea funcţionalităţii instituţiilor de învăţămînt aflate în subordinea Ministerului Culturii.
6. Dezvoltarea bazei materiale şi reînzestrarea tehnică
Baza materială a multor instituţii de cultură şi artă, inclusiv a celor declarate drept deosebit de valoroase, se află într-o stare cu totul nesatisfăcătoare. Marea majoritate a acestora necesită reparaţii capitale neîntîrziate a edificiilor în care se află, o reconstrucţie radicală şi o echipare tehnică modernă. Bugetele locale nu au mijloace pentru modernizarea bazei materiale a instituţiilor de cultură.
Acţiunile de program în acest domeniu sînt orientate spre modernizarea bazei tehnico-materiale a instituţiilor de cultură în următoarele direcţii: echiparea tehnică a instituţiilor de cultură, aplicarea tehnologiilor noi în activitatea lor, reconstruirea şi construcţia unor edificii de cultură şi artă, declarate drept obiecte de patrimoniu deosebit de valoroase.
7. Finanţarea Programului
Ministerul Culturii asigură finanţarea manifestărilor şi acţiunilor Programului în limitele alocaţiilor de la buget, atrage şi utilizează alte surse de finanţare (inclusiv creditele oferite de unele organisme financiare, mijloacele provenite din venitul organizaţiilor etc.), ţine la control utilizarea mijloacelor financiare în strictă conformitate cu destinaţia lor.
Devizul estimativ al Programului pe anul 1997 cuprinde 67,8 mln lei, inclusiv din bugetul de stat 27 mln lei, din surse extrabugetare 21,1 mln lei, inclusiv mijloacele proprii ale organizaţiilor 6,5 mln lei.
Resursele financiare ale Programului se distribuie în modul următor:
- cheltuieli curente 52,7 mln lei, dintre care 24,2 mln lei din bugetul de stat;
- cheltuieli capitale 5,2 mln lei, dintre care 2,8 mln lei din bugetul de stat.
Conform evaluărilor experţilor Ministerului Culturii, în anul 1997 cheltuielile necesare realizării Programului prin toate sursele de finanţare se cifrează la 67,8 mln lei (vezi anexa).
Finanţarea Programului presupune atragerea unor surse bugetare şi nebugetare, astfel încît să se formeze un sistem plurivalent de susţinere a culturii şi de creare a condiţiilor favorabile pentru dezvoltarea şi promovarea ei în perioada de tranziţie la economia de piaţă.
__________________________________
Notă: Mijloacele financiare, necesare pentru realizarea Programului în anul 1998, vor fi precizate într-un deviz de cheltuieli, stabilit de comun acord cu Ministerul Finanţelor şi Ministerul Economiei şi Reformelor.
Anexă la Programul de Stat "Dezvoltarea şi ocrotirea culturii şi artei în Republica Moldova pentru anii 1997-1998"
Termenele şi volumele de finanţare a măsurilor Programului de stat "Dezvoltarea şi ocrotirea culturii şi artei în Republica Moldova pentru anii 1997-1998"
---------------------------------+------+-------------------------------+------+-------------------------------
| Suma | 1997 | Suma | 1998
Denumirea proiectului |totală| inclusiv din: |totală| inclusiv din:
|(mii +-------+-------+-------+-------+(mii +-------+-------+-------+-------
|lei) |bugetul|bugetul| surse |sponso-|lei) |bugetul|bugetul| surse |sponso-
| |de stat| local |proprii|rizări | |de stat| local |proprii|rizări
---------------------------------+------+-------+-------+-------+-------+------+-------+-------+-------+-------
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11
---------------------------------+------+-------+-------+-------+-------+------+-------+-------+-------+-------
I.BIBLIOTECI
1. Asigurarea bibliotecilor pu- 900 5 895 - - 2000 6 1994 - - blice din Moldova (1560 biblio- teci) cu ediţii din colecţia "Biblioteca şcolară" (2-3 exem- plare din fiecare titlu)
2. Asigurarea sistemului de se- 180 - - - 180 - - - - - curitate al Bibliotecii Naţio- nale
II.
ACTIVITĂŢI CULTURALE
1. Festivalul creatorilor po- 32 32 - - - 40 20 - - 20
pulari "Rapsozii Moldovei"
2. Festivaluri pe genuri de 205 50 50 5 100 210 50 50 10 100
creaţie populară şi de amatori
- concursuri pe zone, iar o da-
tă la doi ani - festivalul re-
publican pe genuri (în diferite
localităţi)
- Soroca: fanfare (anual) 5 - - 5 - 10 7 - - 3
- Călăraşi: teatrul de amatori - - - - - 10 7 3 - -
- Criuleni: dans folcloric 105 15 45 - 45 - - - - -
- Orhei: colective de copii
(dans, muzică populară) - - - - - 40 5 5 - 30
- Tîrgul Naţional de Ceramică
Iurceni, Nisporeni 50 5 35 - 10 50 10 30 - 10
3. Programul Chişinău - Tiras-
pol, schimb cultural 40 15 15 - 10 40 15 15 - 10
III.
ARTA TEATRALĂ ŞI
CONCERTISTICĂ
1. Trecerea unor teatre la sis- 200 50 - 150 - 200 50 - 150 - temul de autogestiune (fond de asigurare a reformei)
2. Achiziţionarea dramaturgiei
naţionale 70 70 - - - 70 70 - - -
3. Concurs de dramaturgie naţi-
onală 75 60 - - 15 - - - - -
4. Promovarea tineretului de - - - - - 75 - - 15 60
creaţie (întîlnire a şcolilor
de teatru)
5. Concursul proiectelor de pro-
grame educaţionale 50 50 - - - 50 50 - - -
6. Program educaţional (piese
montate după texte din progra-
mul şcolar de studii) - - - - - 75 50 - 15 10
7. Proiect de valorificare şi
protejare a artei muzicale pro-
fesioniste:
a) realizarea compactdiscurilor 50 40 5 - 5 50 40 5 - 5
b) documentarea şi achiziţionarea 170 170 - - - 170 170 - - - patrimoniului muzical naţional
8. Proiect de fondare a centru-
lui editorial-informativ:
a) centrul de informaţie muzicală 57 - - 17 40 50 - - 10 40
b) centrul de informaţie în 60 - - - 60 60 - - - 60
domeniul artelor vizuale
9. Proiectul "Opera Naţională":
a) concurs de creaţie pentru cea - - - - - 100 100 - - - mai reuşită operă
b) montarea spectacolului pe - - - - - 100 - - 50 50
scena Operei Naţionale
10. Proiectul educaţional în 30 10 10 - 10 30 10 10 - 10
scopul familiarizării tinerilor
cu genurile artei profesioniste
(muzicale, plastice, coregrafi-
ce, teatrale etc.):
a) antrenarea forţelor profesio-
niste artistice în proiectul e-
ducaţional (întîlniri, concerte,
discuţii tematice, concerte cu
abonament)
b) prezentarea programelor
artistice în teritoriu
11. Festivaluri, concursuri, 410 410 - - - 500 500 - - - simpozioane
IV.
RESTAURAREA
PATRIMONIULUI
CULTURAL
1. Muzeului Naţional de Ar- 500 500 - - - 500 500 - - - te Plastice (blocurile "Casa
Herţa" şi "Casa Kligmann",
bd Ştefan cel Mare nr.115)
2. Bisericii "Adormirea Maicii 180 180 - - - 280 280 - - -
Domnului" din complexul muzeal
"Oraşul medieval Orhei", a
picturii din interiorul ei
3. Obiectivelor de arhitectură 200 200 - - - 500 500 - - - populară a Muzeului Satului (tranşa I a planului de creare)
4. Complexului "Mănăstirea 54 54 - - - 850 850 - - -
Căpriana"
5. Manifestări culturale în ca- 45 45 - - - 50 50 - - - drul Zilelor Europene ale Pat- rimoniului (Proiect sub egida
Consiliului Europei)
V.
ARTE PLASTICE
1. Susţinerea de către stat a 485 485 - - - 500 500 - - - procesului de creaţie prin achi- ziţionarea operelor de artă pla- stică contemporană pentru colec- ţiile de stat, amplasarea opere- lor de artă monumentală
2. Tabăra de sculptură 15 15 - - - 15 15 - - - (simpozion)
3. Susţinerea financiară a des- 90 30 - 2- 4- 90 30 - 20 40
făşurării activităţilor expozi-
ţionale de amploare, a concur-
surilor şi taberelor de creaţie
- Expoziţia-concurs de arte
plastice "Saloanele Moldovei"
(ediţiile Chişinău şi Bacău)
- Expoziţii de toamnă, de
primăvară şi personale
4. Instituirea Centrului Inter-
naţional privind Patrimoniul
Cultural - - - - - 65 - - - 65
5. Editarea albumelor şi mono- 80 50 - - 30 90 60 - - 30
grafiilor, asigurarea publică-
rii anuarelor ştiinţifice şi a
ediţiilor de popularizare ale
instituţiilor muzeistice
VI.
REPARAŢII CAPITALE
1. Institutul de Stat al Arte-
lor 150 150 - - - 250 250 - - -
2. Circul de Stat - - - - - 500 500 - - -
3. Biblioteca Naţională 218 218 - - - 300 300 - - -
4. Biblioteca "Ion Creangă" - - - - - 15 15 - - -
5. Palatul Naţional, Filarmo- 500 300 - 200 - 500 500 - - - nica, Teatrul "A.P.Cehov"
VII.
ASIGURAREA TEHNICO MATERIALĂ
1. Procurarea unităţilor de
transport 100 - - - 100 350 250 50 - 50
2. Procurarea mobilei 80 40 20 20 - 80 40 20 20 -
3. Procurarea instrumentelor
muzicale 350 150 50 150 - 400 200 50 150 -
4. Procurarea tehnicii video
şi birotice 290 130 130 30 - 400 200 150 50 -
Total: 6026 3529 1255 597 645 9665 6200 2382 490 593