cu privire la aprobarea Statutului disciplinar al organelor afacerilor interne
Aceasta nu este versiunea curentă. Versiunea curentă:
12.07.2013Trimiteri: 14 legateMonitorul Oficial: 4 trimiteri
(Notă: Titlul se modifică prin HG841 din 16.08.00, MO106-108/24.08.00)
În scopul sporirii responsabilităţii colaboratorilor organelor afacerilor interne pentru respectarea şi executarea cu stricteţe a ordinii şi regulilor stabilite prin legile în vigoare, Jurămînt, statutele, regulamentele şi ordinele Ministerului Afacerilor Interne, Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE:
Se aprobă Statutul disciplinar al organelor afacerilor interne şi Regulamentul consiliilor de onoare ale efectivului de trupă şi corpului de comandă ale organelor afacerilor interne (se anexează).
PRIM-MINISTRU
AL REPUBLICII MOLDOVA Andrei SANGHELI
Chişinău, 4 ianuarie 1996 Nr. 2.
STATUTUL DISCIPLINAR al organelor afacerilor interne I. Dispoziţii generale
1. Disciplina colaboratorilor * în organele afacerilor interne constă în respectarea şi executarea strictă a ordinii, regulilor stabilite prin legile în vigoare, Jurămînt, statutele, regulamentele şi ordinele Ministerului Afacerilor Interne.
Drept bază a disciplinei servesc devotamentul faţă de interesele de stat ale Republicii Moldova, hotărîrea fiecărui colaborator de a apăra ordinea de drept, integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa statului, de a-şi îndeplini cu responsabilitate obligaţiunile de serviciu şi misiunile încredinţate.
Prezentul Statut disciplinar se extinde asupra tuturor colaboratorilor organelor afacerilor interne, fără deosebire de grad sau funcţie.
2. Disciplina în organele afacerilor interne obligă pe fiecare colaborator:
să respecte cu stricteţe Constituţia Republicii Moldova, legislaţia în vigoare şi tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, să execute întocmai şi în termenul oportun jurămîntul, prevederile statutelor, regulamentelor, instrucţiunilor, ordinelor şi dispoziţiilor primite;
să suporte cu dîrzenie toate greutăţile şi privaţiunile serviciului, pentru menţinerea ordinii publice, apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor, întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor de atentatele criminale şi alte acţiuni ilicite, iar pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, în caz de necesitate, să nu-şi cruţe nici chiar viaţa;
să păstreze cu stricteţe secretele de stat şi de serviciu, arma şi muniţiile din dotare, bunurile materiale şi tehnica încredinţată;
să-şi perfecţioneze în permanenţă calificarea, să-şi ridice nivelul de cultură profesională;
să fie onest şi obiectiv;
să se stimeze reciproc;
să respecte şefii, superiorii în funcţie şi grad; să le acorde ajutor în întărirea disciplinei şi asigurarea ordinii regulamentare; să dea onorul şi să respecte regulile de politeţe;
să aibă o conduită demnă la serviciu şi în afara acestuia; să fie echipat regulamentar şi să aibă o ţinută corectă;
să fie sobru şi exigent faţă de sine însuşi, să oprească pe cei din jur de la încălcarea ordinii de drept şi să contribuie activ la menţinerea prestigiului colaboratorilor organelor afacerilor interne şi a demnităţii cetăţenilor.
3. Disciplina în organele afacerilor interne se obţine prin:
formarea şi dezvoltarea la colaboratori a unor înalte calităţi morale şi profesionale, a unei atitudini conştiincioase faţă de îndeplinirea îndatoririlor de serviciu;
menţinerea ordinii regulamentare;
asigurarea respectării stricte a prevederilor legilor, statutelor, regulamentelor, instrucţiunilor şi ordinelor;
exigenţa şefilor faţă de subordonaţi, aplicarea justă a măsurilor de convingere şi constrîngere, îmbinarea dibace a exigenţei cu grija şi stima faţă de subordonaţi;
exemplul personal al şefilor şi superiorilor.
4. Şeful, comisarul şi comandantul (în continuare - şeful) poartă răspundere pentru starea disciplinară şi ordinea regulamentară din subdiviziunea pe care o conduce.
Şeful este obligat:
să educe subordonaţii săi în spiritul devotamentului faţă de Patrie şi popor, al întăririi continue a disciplinei de serviciu, regulilor de convieţuire socială şi ordinii de drept;
să dezvolte la subordonaţi simţul datoriei şi onoarei de colaborator al organelor afacerilor interne, precum şi al răspunderii personale pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu;
să-i convingă pe subordonaţi că ordinele se dau numai în interesul serviciului;
să-şi cunoască subordonaţii sub toate aspectele, să se îngrijească de condiţiile lor de trai, să întreprindă măsuri în vederea satisfacerii cererilor lor legitime şi să le fie un permanent îndrumător;
să fie exigent şi obiectiv în aprecierea subordonaţilor;
să fie corect în relaţiile cu subordonaţii şi să nu le înjosească demnitatea personală;
să dea ordine legale, clare şi precise, să asigure condiţiile necesare pentru executarea lor întocmai şi la timp;
prin comportarea sa să cîştige încrederea subordonaţilor;
să realizeze executarea cu stricteţe de către subordonaţi a prevederilor legilor, statutelor, regulamentelor, instrucţiunilor şi ordinelor, atît în cadrul serviciului, cît şi în afara acestuia, şi să controleze îndeplinirea lor;
să beneficieze de drepturile disciplinare în toate împrejurările;
să stimuleze subordonaţii pentru manifestarea actelor de eroism, iniţiativă creatoare, sîrguinţă, rezultate foarte bune şi bune, obţinute în îndeplinirea sarcinilor de serviciu şi să aplice sancţiuni disciplinare subordonaţilor care comit încălcări, dau dovadă de toleranţă faţă de neajunsuri şi nepăsare faţă de aplicarea prevederilor legale ale regulamentelor şi instrucţiunilor de serviciu;
să acorde o atenţie deosebită prevenirii faptelor de nerespectare de către subordonaţi a normelor legislative, disciplinei, să înlăture la timp cauzele care provoacă atare încălcări;
să utilizeze şi să aplice opinia colectivă, activitatea consiliului de onoare, pentru prevenirea şi combaterea încălcării disciplinei de serviciu, conformismului şi automulţumirii;
să controleze modul de executare de către subordonaţi a pedepselor disciplinare şi măsurile întreprinse pentru înlăturarea cauzelor care au condus la comiterea încălcărilor.
5. În cazul încălcării disciplinei şi normelor de drept de către subordonat, şeful este obligat să-l avertizeze asupra neadmiterii unor atare acţiuni, să iniţieze o anchetă de serviciu pentru examinarea multiaspectuală, completă şi obiectivă a circumstanţelor încălcării, iar dacă subordonatului i se stabileşte vinovăţia – să-i aplice, în funcţie de gravitatea delictului comis şi gradul culpei, o sancţiune disciplinară ori să transmită materialele în organele procuraturii pentru examinare pe cale penală.
6. Cu dreptul de a menţiona şi a aplica sancţiuni disciplinare se învestesc doar şefii direcţi, cu excepţia cazurilor prevăzute în punctul 25 al prezentului Statut.
Şefi direcţi sînt şefii cărora colaboratorii le sînt subordonaţi pe linie de serviciu, inclusiv temporar.
Cel mai apropiat şef direct al subalternului este şeful lui nemijlocit.
7. Colaboratorii din efectivul de trupă şi corpul de comandă, care în relaţiile de serviciu nu sînt subordonaţi unul altuia, pot fi superiori sau inferiori în rang. Superioritatea se determină conform gradului special.
8. Cînd mai mulţi colaboratori ai organelor afacerilor interne îndeplinesc aceeaşi misiune sau îşi fac serviciul în comun şi nu sînt subordonaţi unul altuia, iar relaţiile lor de serviciu nu au fost stabilite de şef, cel mai mare în grad special (în cazul gradelor echivalente, cel mai mare în funcţie) este considerat şef şi beneficiază, pe timpul îndeplinirii misiunii, de for disciplinar conform gradului special sau funcţiei deţinute; în cazul deţinerii unor grade speciale şi funcţii echivalente, este considerat superior colaboratorul care face parte din eşalonul ierarhic superior sau din serviciul care organizează activitatea respectivă.
9. Colaboratorul care, fiind numit prin ordin, a exercitat temporar o funcţie de conducere, beneficiază de for disciplinar potrivit funcţiei deţinute temporar.
10. Ordinul şefului este obligatoriu pentru subalterni şi urmează a fi executat fără discuţie, întocmai şi în termenul oportun.
Şeful poartă întreaga răspundere pentru legalitatea ordinului dat; el trebuie să fie primul care să-l respecte cu stricteţe, iar cel care-l primeşte este obligat să-l execute şi să raporteze imediat după executare. Subalternul îşi însuşeşte nu numai litera ordinului, ci şi entitatea lui. Cînd subalternul constată că nu poate executa ordinul primit, el raportează imediat şefului care l-a dat.
Colaboratorul are dreptul să conteste legitimitatea ordinului primit, după executarea lui, adresîndu-se şefului superior în serviciu.
Interesele de serviciu îi obligă pe şefi să ceară ferm respectarea ordinii de drept şi a disciplinei, să nu treacă cu vederea nici o încălcare comisă de subordonaţi; în caz de necesitate, să întreprindă măsurile de rigoare, în limita prevederilor legilor, instrucţiunilor, regulamentelor şi ale prezentului Statut, inclusiv reţinerea temporară a celui culpabil de încălcarea gravă a ordinii de drept şi a disciplinei de serviciu şi, după caz, să sesizeze organele procuraturii pentru intentarea unui proces penal.
Şeful care nu ia măsurile necesare pentru restabilirea ordinii de drept şi a disciplinei poartă răspundere conform prevederilor legislaţiei şi prezentului Statut.
11. Colaboratorii organelor afacerilor interne dau onorul conform prevederilor Statutului serviciului interior al organelor afacerilor interne.
II. Menţiunile prevăzute pentru colaboratorii organelor afacerilor interne
12. Pentru colaboratorii organelor afacerilor interne sînt prevăzute următoarele menţiuni:
- mulţumire;
- premierea cu cadouri de preţ sau bani;
- acordarea unui concediu suplimentar plătit cu durata de pînă la 10 zile;
- expunerea fotografiei pe Panoul de onoare;
- ridicarea sancţiunii disciplinare;
- decorarea cu insigne ale MAI;
- conferirea anticipată a gradului special imediat următor sau gradului de calificare;
- conferirea gradului special următor cu o treaptă mai sus decît cel prevăzut pentru funcţia deţinută;
- decorarea cu arme albe sau de foc;
- înregistrarea în Cartea de onoare a Ministerului Afacerilor Interne.
Pentru merite deosebite, colaboratorii organelor afacerilor interne pot fi decoraţi cu distincţii de stat.
13. În instituţiile de învăţămînt ale Ministerului Afacerilor Interne, pe lîngă menţiunile specificate în pct. 12 al prezentului Statut, se aplică următoarele menţiuni:
- înmînarea fotografiei personale a cursantului (studentului), fotografiat lîngă drapelul desfăşurat al instituţiei de învăţămînt;
- trimiterea unei scrisori de mulţumire părinţilor (rudelor);
- înscrierea numelui de familie al cursantului (studentului) pe Panoul de onoare;
- acordarea peste rînd a permisiei din reşedinţa instituţiei de învăţămînt pînă la 5 zile.
III. Sancţiunile prevăzute pentru colaboratorii organelor afacerilor interne.
14. Colaboratorilor organelor afacerilor interne le pot fi aplicate următoarele sancţiuni disciplinare:
- observaţie;
- mustrare;
- mustrare aspră;
- retrogradarea în gradul de calificare;
- retrogradare în funcţie;
- retrogradare în gradul special cu o treaptă;
- avertizarea asupra corespunderii lor parţiale cu serviciul;
- concedierea din organele afacerilor interne.
15. În instituţiile de învăţămînt ale Ministerului Afacerilor Interne, pe lîngă sancţiunile disciplinare specificate, cursanţilor (studenţilor) li se aplică sancţiuni sub formă de:
- suspendarea permisiei pe o perioadă de pînă la 30 zile;
- numirea peste rînd în serviciu (cu excepţia serviciului de gardă) - pînă la 5 servicii;
- exmatricularea.
16. Colaboratorii organelor afacerilor interne decoraţi cu insigne ale MAI pot fi sancţionaţi prin privarea de aceste insigne.
17. Sancţiunile disciplinare se aplică în cazurile de neglijenţă şi încălcare a obligaţiunilor de serviciu, a normelor de convieţuire socială, ordinii de drept şi disciplinei de serviciu.
Colaboratorul care a săvîrşit infracţiuni poartă răspundere potrivit dispoziţiilor legii penale. Pînă la stabilirea caracterului infracţional al faptei, şeful poate sancţiona disciplinar colaboratorul în cauză pentru acţiuni ce constituie încălcări ale disciplinei de serviciu.
Colaboratorul sancţionat disciplinar nu este absolvit de răspundere penală, dacă acţiunile lui conţin elementele constitutive ale infracţiunii.
IV. Dreptul şefilor de a acorda menţiuni şi de a aplica sancţiuni disciplinare subordonaţilor
18. Şefii acordă menţiunile şi aplică sancţiunile disciplinare, în limitele drepturilor stabilite.
Ministrul afacerilor interne este în drept să acorde menţiunile şi să aplice tuturor colaboratorilor organelor afacerilor interne sancţiunile disciplinare, prevăzute de prezentul Statut, cu excepţia:
- retrogradării în funcţie a prim-viceministrului şi viceminiştrilor;
- retrogradării în grad şi concedierii din organele afacerilor interne a persoanelor din corpul de comandă suprem.
Lista funcţiilor şefilor şi a drepturilor acestora de a acorda menţiuni şi a aplica sancţiuni disciplinare se aprobă de către ministrul afacerilor interne.
19. Dacă şeful consideră că este necesar să acorde subalternilor menţiuni care îi depăşesc competenţele, el le solicită şefului direct ierarhic superior .
20. Dacă şeful consideră că, în legătură cu gravitatea abaterii săvîrşite de către subordonat, drepturile disciplinare cu care este învestit sînt insuficiente, el face un demers şefului superior direct, ca acesta să aplice sancţiunea cuvenită.
21. Şeful poartă răspundere pentru depăşirea drepturilor de acordare a menţiunilor şi aplicare a sancţiunilor disciplinare cu care este învestit, pentru aplicarea unei sancţiuni disciplinare neprevăzute de prezentul Statut sau pentru încălcarea procedurii de acordare şi aplicare a acestora. Menţiunea acordată sau sancţiunea disciplinară aplicată cu depăşirea drepturilor sau cu încălcarea procedurii urmează să fie anulate.
22. Şeful superior este în drept să severizeze sancţiunea disciplinară aplicată, dacă va stabili că aceasta nu corespunde gravităţii abaterii disciplinare sau contravenţiei comise. Modificarea sau ridicarea sancţiunii disciplinare se efectuează în conformitate cu prevederile prezentului Statut.
Şeful superior nu are dreptul să anuleze sau să atenueze sancţiunea disciplinară aplicată de un şef inferior pe motiv că pedeapsa este prea severă, dacă acesta nu şi-a depăşit drepturile disciplinare. În cazul în care unui colaborator i-a fost aplicată o sancţiune disciplinară fără ca acesta să fie vinovat, şeful nemijlocit al celui care l-a sancţionat pe nedrept cere anularea pedepsei.
Ministrul afacerilor interne este în drept să agraveze, să atenueze, să ridice sau să anuleze orice sancţiune disciplinară aplicată conform prevederilor prezentului Statut.
23. Sancţiunile disciplinare sub formă de retrogradare în funcţie sau concediere din organele afacerilor interne se aplică de către şefii care sînt învestiţi cu dreptul de a numi în funcţie.
24. Cu dreptul de a aplica sancţiuni disciplinare colaboratorilor serviciului de anchetă preliminară al organelor afacerilor interne se învesteşte doar ministrul afacerilor interne.
25. În cazul încălcării disciplinei sau comiterii altor contravenţii în afara teritoriului deservit de către organul, în cadrul căruia îşi face serviciul colaboratorul, precum şi în timpul concediului, permisiei, delegaţiei sau tratamentului, conducătorul organului afacerilor interne de pe teren ia măsuri pentru a curma contravenţia, comunicînd despre aceasta la locul de serviciu al colaboratorului care a săvîrşit-o.
V. Modul de acordare a menţiunilor şi de aplicare şi executare a sancţiunilor disciplinare
26. Menţiunile se acordă printr-un ordin scris. Mulţumirea şi ridicarea sancţiunii disciplinare verbale pot fi exprimate atît printr-un ordin scris, cît şi verbal.
Despre acordarea menţiunilor colaboratorul este anunţat personal în faţa formaţiei în linie sau în cadrul adunării efectivului.
Persoanelor sancţionate disciplinar menţiunea li se acordă, de regulă, sub formă de ridicare a sancţiunii aplicate anterior.
27. Sancţiunile disciplinare trebuie să fie conforme cu vinovăţia colaboratorului şi cu gravitatea încălcării săvîrşite. La aplicarea sancţiunii disciplinare se ia în considerare caracterul, cauzele, circumstanţele şi consecinţele faptei săvîrşite, conduita anterioară a colaboratorului, termenul aflării lui în serviciu. Sancţiunea disciplinară se aplică cu dreptate, fără părtinire şi numai după constatarea faptelor. Persoanei supuse anchetei de serviciu i se vor solicita explicaţiile de rigoare în scris. Dacă ea refuză să depună explicaţii sau să le confirme prin semnătură, se va face menţiunea cuvenită în actul respectiv şi în încheiere. Persoana, în privinţa căreia s-a finalizat ancheta de serviciu, va fi anunţată şi i se va explica dreptul de a face cunoştinţă cu încheierea.
Şeful care aplică o sancţiune disciplinară trebuie să nu fie stăpînit de mînie, intenţie de răzbunare; să nu insulte şi să nu lezeze demnitatea celui sancţionat disciplinar.
Calmul şi stăpînirea de sine a şefului la aplicarea sancţiunii disciplinare contribuie la formarea convingerii celui sancţionat că acţiunile întreprinse sînt în interesul lui şi al serviciului. Scopul educativ al sancţiunii disciplinare se atinge nu numai prin oportunitatea ei, dar şi prin modul cum este adusă la cunoştinţa colaboratorului.
Sancţiunile disciplinare mai aspre se aplică pentru încălcări grave sau repetate, comise în exerciţiul funcţiei sau în grup.
Înainte de aplicarea pedepsei, de la vinovat se vor solicita explicaţiile de rigoare (în scris sau oral).
28. Pentru aceeaşi contravenţie disciplinară se aplică o singură sancţiune. Este interzisă aplicarea unei sancţiuni disciplinare întregului efectiv al subdiviziunii (sancţiuni disciplinare colective).
29. Sancţiunile disciplinare se aplică numai după efectuarea anchetei de serviciu (cu excepţia cazurilor de aplicare a sancţiunilor verbale).
30. Dacă în perioada efectuării anchetei de serviciu se vor depista alte încălcări disciplinare, în caz de necesitate poate fi efectuată o anchetă de serviciu separată.
31. Ancheta de serviciu se efectuează în termen de pînă la 30 zile. Acest termen cuprinde timpul de la data cînd şeful respectiv a dispus efectuarea anchetei de serviciu pînă la data aprobării încheierii.
În cazuri deosebite, termenul efectuării anchetei de serviciu poate fi prelungit cu cel mult 30 zile de către şeful care a dispus efectuarea anchetei de serviciu sau de altă persoană cu atribuţiile respective.
Sancţiunea disciplinară se aplică în termen de 15 zile din data aprobării încheierii anchetei de serviciu.
Termenul anchetei de serviciu sau aplicării sancţiunii disciplinare poate fi suspendat dacă vinovăţia persoanei urmează a fi constatată în cadrul unor investigaţii efectuate de alte organe de drept, dacă persoana în cauză se află în deplasare sau în concediu, dacă există alte împrejurări ce fac imposibilă adoptarea unei concluzii definitive. Ancheta de serviciu, anterior suspendată, urmează să fie reluată, dacă au decăzut motivele şi temeiurile suspendării.
Sancţiunea disciplinară nu poate fi aplicată, dacă din ziua săvîrşirii încălcării a trecut mai mult de un an, iar pentru încălcările economico-financiare - mai mult de doi ani.
32. Colaboratorul care a comis o încălcare disciplinară poate fi înlăturat de la îndeplinirea obligaţiunilor de serviciu sau din funcţie cu ridicarea legitimaţiei de serviciu şi armei din dotare. Durata înlăturării din funcţie nu poate depăşi termenele stabilite pentru soluţionarea cazului în regim disciplinar sau pe cale penală.
În perioada aflării colaboratorilor sub o anchetă de serviciu se interzice promovarea lor în funcţie, conferirea gradelor speciale, gradelor de calificare şi acordarea concediilor .
33. Aplicarea sancţiunii disciplinare unui colaborator în stare de ebrietate, precum şi obţinerea de la el a explicaţiilor de rigoare, se amînă pînă îşi revine din această stare.
34. Sancţiunile disciplinare - observaţia, mustrarea, numirea în serviciu peste rînd, privarea de învoire din reşedinţa instituţiei de învăţămînt sau a subdiviziunii - se anunţă verbal sau în scris prin ordin. Celelalte sancţiuni se aduc la cunoştinţă în scris prin ordin.
Ordinul de aplicare a sancţiunii disciplinare i se aduce colaboratorului la cunoştinţă contra semnătură în termen de 15 zile din data emiterii. Ordinul poate fi anunţat, de asemenea, în faţa formaţiei în linie sau în cadrul adunării efectivului.
35. Sancţiunea disciplinară se execută imediat, iar în cazuri excepţionale, cînd aceasta e cu neputinţă, se execută în termen de 30 zile de cînd a fost aplicată. După expirarea acestui termen, sancţiunea disciplinară nu se execută, dar urmează a fi luată la evidenţă.
Persoana, din vina căreia sancţiunea disciplinară aplicată nu a fost executată în termenul stabilit sau a fost falsificată darea de seamă despre aceasta, poartă răspundere disciplinară.
36. Persoana sancţionată disciplinar este în drept să contesteze decizia respectivă în faţa şefului superior sau în instanţa de judecată în termen de 30 zile din data la care i s-a adus la cunoştinţă ordinul de aplicare a sancţiunii disciplinare.
În cazul contestării sancţiunii disciplinare executarea ei nu se suspendă.
37. Sancţiunea disciplinară aplicată colaboratorului printr-un ordin scris se consideră stinsă, dacă timp de un an din ziua aplicării acesteia el nu a fost supus unei noi sancţiuni disciplinare. Sub formă de menţiune, sancţiunea poate fi ridicată, dar cel puţin peste 6 luni din data aplicării.
Sancţiunea verbală se consideră stinsă după expirarea termenului de o lună din data aplicării.
38. Ridicarea sancţiunii disciplinare sub formă de menţiune se efectuează de către şeful care a aplicat-o sau şeful superior direct.
Pentru ridicarea sancţiunii aplicate de un şef superior, şeful nemijlocit face un demers corespunzător în instanţa respectivă.
Ridicarea sancţiunii disciplinare, cu excepţia celei verbale, se efectuează printr-un ordin scris şi se aduce personal la cunoştinţa colaboratorului vizat, în faţa formaţiei în linie sau în cadrul adunării efectivului.
39. Persoana sancţionată disciplinar prin retrogradare în funcţie poate fi promovată potrivit dispoziţiilor generale, dar cel puţin peste 6 luni din data aplicării sancţiunii disciplinare.
40. Retrogradarea în grad poate fi ridicată, iar gradul precedent – restabilit numai după expirarea termenului de un an, dacă persoana sancţionată a dat dovadă de o atitudine exemplară faţă de obligaţiunile de serviciu şi a avut un comportament ireproşabil.
41. Toate menţiunile şi sancţiunile disciplinare se iau la evidenţă în modul stabilit.
VI. Înaintarea petiţiilor
42. Colaboratorul este obligat să raporteze în instanţă sau să prezinte şefului superior, inclusiv ministrului afacerilor interne, petiţii despre orice caz de încălcare a legalităţii, abuz de serviciu sau alte încălcări, care influenţează negativ asupra activităţii organelor afacerilor interne.
43. Fiecare colaborator are dreptul să depună petiţii despre acţiunile nelegitime sau nejustificate ale şefilor.
44. Şeful de competenţa căruia nu ţine soluţionarea problemelor formulate în petiţii, în termen de 3 zile, le expediază instanţei superioare sau altui organ respectiv, informînd despre aceasta petiţionarul.
Se interzice expedierea petiţiilor spre examinare şefilor, acţiunile cărora sînt atacate.
45. Şeful, care a admis acţiuni nelegitime faţă de subaltern în legătură cu înaintarea petiţiei, poartă răspundere disciplinară.
46. Petiţiile se soluţionează conform Legii cu privire la petiţionare.
47. Pentru înaintarea intenţionată a petiţiilor calomnioase, colaboratorul în cauză poartă răspundere conform legislaţiei în vigoare.
(Se modifică prin HG841 din 16.08.00, MO106-108/24.08.00)
Anexă la Statutul disciplinar al organelor afacerilor interne
LISTA funcţiilor şefilor şi a drepturilor lor de acordare a stimulărilor şi aplicare a sancţiunilor disciplinare
| Nr. d/o | Funcţiile şefilor | Drepturile disciplinare ale şefilor |
| de a acorda stimulări | de a aplica sancţiuni |
| 1. | Conducătorii de toate rangurile şi adjuncţii lor | Mulţumire Anularea sancţiunii disciplinare aplicate de către ei anterior | Observaţie, mustrare |
| 2. | Conducătorii cu drept de semnare a ordinelor | Mulţumire Anularea sancţiunilor disciplinare aplicate de către ei anterior Premierea cu cadouri preţioase sau bani Expunerea fotografiei la panoul de onoare | Observaţie, mustrare, mustrare aspră, avertizare asupra corespunderii incomplete în serviciu a persoanelor din efectivul de trupă şi corpul de comandă inferior |
| 3. | Conducătorii cu drept de angajare şi concediere a colaboratorilor | Mulţumire Anularea sancţiunii disciplinare aplicate de către ei anterior Premierea cu cadouri preţioase sau bani Expunerea fotografiei la panoul de onoare | Observaţie, mustrare, mustrare aspră, avertizare asupra corespunderii incomplete în serviciu a persoanelor din efectivul de trupă şi corpul de comandă inferior Retrogradarea din funcţie a persoanelor din efectivul de trupă şi corpul de comandă inferior Concedierea din organele afacerilor interne a persoanelor din efectivul de trupă şi corpul de comandă inferior |
| 4. | Şefii departamentelor comisarul general de poliţie, comandanţii de brigadă Şefii Direcţiei serviciului de stat pentru paza, Direcţiei pompieri şi salvatori, Direcţiei instituţiilor penitenciare | Mulţumire Anularea sancţiunii disciplinare aplicate de către ei anterior Premierea cu cadouri preţioase sau bani Expunerea fotografiei la panoul de onoare Acordarea anticipat ă a gradului următor persoanelor din efectivul de trup ă şi conducătorilor inferiori | Observaţie, mustrare, mustrare aspră, avertizare asupra corespunderii incomplete în serviciu a subordonaţilor Retrogradarea din funcţie a persoanelor din efectivul de trupă şi corpul de comandă inferior Retrogradarea din. funcţie a persoanelor din corpul de comandă mediu şi superior Retrogradarea din grad a persoanelor din corpul de comandă inferior Concedierea din organele afacerilor interne a persoanelor din efectivul de trupă şi corpul de comandă inferior |
| 5. | Şefii cursurilor de instruire, şefii adjuncţi ai instituţiilor de învăţămînt | Mulţumire Anularea sancţiunii disciplinare aplicate de către ei anterior | Observaţie, mustrare Numirea peste rînd în serviciu sau la muncă - pînă la trei servicii Privarea de învoire – pînă la trei săptămîni |
| 6. | Şefii instituţiilor de învăţămînt | Mulţumire Anularea sancţiunii disciplinare aplicate de către ei anterior Înmînarea fotografiei personale a cursantului (studentului), fotografiat lîngă drapelul desfăşurat al instituţiei de învăţămînt Expunerea fotografiei la panoul de onoare Premierea cu cadouri preţioase sau bani | Observaţie, mustrare, mustrare aspră, avertizare asupra corespunderii incomplete în serviciu Retrogradarea din funcţie a persoanelor din efectivul de trupă : şi corpul de comandă inferior Retrogradarea din grad a persoanelor din corpul de comandă inferior Concedierea din organele afacerilor interne a persoanelor din efectivul de trupă şi corpul de comandă inferior Numirea peste rînd în serviciu sau la muncă – pînă la 5 servicii Privarea de învoire – pînă la 30 zile |
| 7. | Viceminiştrii afacerilor interne | Faţă de toate persoanele din efectivul de trupă şi corpul de comandă ale organelor afacerilor interne - are dreptul să acorde stimulări şi să aplice sancţiuni disciplinare în volumul deplin prevăzut de Statutul disciplinar, cu excepţia dreptului de a acorda grade înainte de termen sau cu o treaptă mai sus decît gradul prevăzut de funcţia exercitată persoanelor din corpul de comandă mediu şi superior, precum şi a retrograda din grad cu o treaptă persoanele din corpul de comandă mediu şi superior, a concedia din organele afacerilor interne persoanele din corpul de comandă mediu şi superior, a elibera din funcţie persoanele din corpul de comandă mediu şi superior, conform nomenclaturii ministerului |
| 8. | Ministrul afacerilor interne | Faţă de toate persoanele din efectivul de trupă şi corpul de comandă ale organelor afacerilor interne - are dreptul să acorde stimulări şi să aplice sancţiuni disciplinare în volumul deplin prevăzut de Statutul disciplinar, cu excepţia dreptului de a retrograda din funcţie viceminiştrii, a retrograda din grad cu o treaptă persoanele din corpul de comandă suprem, a concedia persoanele din corpul de comandă suprem. |
(Se abrogă prin HG841 din 16.08.00, MO106-108/24.08.00)
REGULAMENTUL consiliilor de onoare ale efectivului de trupă şi corpului de comandă ale organelor afacerilor interne I. Sarcinile consiliilor de onoare ale efectivului de trupă şi corpului de comandă ale organelor afacerilor interne. Modul de constituire a consiliilor de onoare
1. Consiliile de onoare ale efectivului de trupă şi corpului de comandă ale organelor afacerilor interne (în continuare - consiliile de onoare) sînt organe obşteşti eligibile şi funcţionează în baza prezentului Regulament. Ele au menirea să înlăture cauzele şi să dea apreciere încălcărilor incompatibile cu statutul de colaborator al organelor afacerilor interne, să acorde ajutor activ conducătorilor în educarea subalternilor în spiritul respectării drepturilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor, respectării stricte a Constituţiei Republicii Moldova, a legilor, Jurămîntului, statutelor, regulamentelor şi ordinelor Ministerului Afacerilor Interne, de asemenea, să contribuie la consolidarea colectivelor, la crearea în cadrul lor a unei atitudini intolerabile faţă de persoanele care încalcă disciplina şi legalitatea.
2. Consiliul de onoare conlucrează cu conducătorul organului afacerilor interne în cadrul căruia este creat.
Conducătorul ia măsuri în vederea creării unor condiţii adecvate pentru activitatea consiliului de onoare, organizează instruirea membrilor lui.
3. Pentru examinarea abaterilor şi infracţiunilor comise de persoanele din efectivul de trupă şi corpul de comandă inferior se constituie consiliile de onoare ale efectivului de trupă şi corpului de comandă inferior.
Pentru examinarea abaterilor şi infracţiunilor comise de persoanele din corpul de comandă mediu şi superior se constituie, respectiv, consiliile de onoare ale corpului de comandă mediu şi consiliile de onoare ale corpului de comandă superior.
Consiliile de onoare se constituie în cadrul organelor afacerilor interne în care îşi fac serviciul cel puţin 15 persoane din efectivul de trupă şi corpul de comandă inferior, corpul de comandă mediu şi cel superior.
În instituţiile de învăţămînt ale Ministerului Afacerilor Interne pentru elevi şi cursanţi se organizează consiliile de onoare corespunzătoare.
În organele afacerilor interne cu un număr redus al corpului de comandă mediu şi superior, prin decizia ministrului afacerilor interne, şefului de departament sau comisarului de poliţie, persoanele din corpul de comandă mediu şi superior iau parte la alegerea consiliului de onoare corespunzător al organului afacerilor interne celui mai apropiat sau celui ierarhic superior, care examinează cazurile privind abaterile şi infracţiunile comise de către persoanele din corpul de comandă mediu şi superior ale organului respectiv. Totodată, în completul consiliului de onoare se va alege în mod obligatoriu cel puţin un reprezentant al organului în cauză.
4. Consiliile de onoare se aleg în complete din 5 sau 7 persoane: pentru efectivul de trupă şi corpul de comandă inferior - la adunările generale ale efectivului de trupă şi corpului de comandă inferior; pentru corpul de comandă mediu - la adunările generale ale persoanelor din corpul de comandă mediu, superior şi suprem; pentru corpul de comandă superior - la adunările generale ale persoanelor din corpul de comandă superior şi suprem.
În completul consiliului de onoare al corpului de comandă inferior pot fi alese 1-2 persoane din corpul de comandă mediu sau superior, iar în completul consiliului de onoare al corpului de comandă mediu - 1-2 persoane din corpul de comandă superior.
Numărul de membri ai consiliului de onoare se stabileşte de adunare pînă la înaintarea candidaţilor. Nu se recomandă a alege în completul consiliului de onoare conducătorul organului (adjuncţii lui) în cadrul căruia se creează consiliul.
În completul consiliului de onoare pot fi alese persoane care activează în cadrul organului respectiv cel puţin 6 luni, se bucură de autoritate în colectiv, sînt capabile să realizeze cu succes sarcinile ce le revin consiliilor de onoare.
Fiecare membru al consiliului de onoare este obligat să dea dovadă de o disciplină înaltă, să servească drept exemplu de comportare impecabilă la serviciu, în locurile publice, în familie şi în viaţa cotidiană.
5. Adunarea pentru alegerea consiliului de onoare o convoacă conducătorul organului corespunzător. Adunarea se consideră deliberativă dacă la ea participă cel puţin 2/3 din efectivul celor pentru care se alege consiliul de onoare.
Dacă în virtutea condiţiilor de serviciu este imposibilă convocarea adunării generale a persoanelor din efectivul de trupă şi corpul de comandă, prin decizia ministrului afacerilor interne, şefului de departament, comisarului de poliţie, alegerile consiliului de onoare pot fi desfăşurate la adunarea reprezentanţilor. Numărul de reprezentanţi se stabileşte de către acelaşi conducător.
Alegerile membrilor consiliului de onoare au loc prin vot deschis sau secret. Fiecărui participant la adunare i se acordă dreptul de înaintare şi respingere a oricărui candidat. Chestiunea cu privire la respingere se soluţionează prin majoritatea voturilor.
Drept membri ai consiliului de onoare sînt consideraţi candidaţii care au obţinut cel mai mare număr de voturi, cu condiţia că pentru ei au votat mai mult de 50 % din cei prezenţi la adunare.
Membrii consiliului de onoare aleg din rîndurile lor, prin vot deschis, preşedintele şi locţiitorul lui. Atribuţiile de secretar le îndeplinesc, pe rînd, membrii consiliului de onoare.
6. Consiliile de onoare se aleg pe un termen de 2 ani. Completul consiliului ales se anunţă prin ordinul conducătorului corespunzător.
La expirarea unui an după alegere sau expirarea termenului de mandat, consiliile de onoare prezintă o dare de seamă în cadrul adunărilor persoanelor din efectivul de trupă şi corpul de comandă, care au ales consiliile în cauză.
Adunările generale ale persoanelor din efectivul de trupă şi corpul de comandă inferior, mediu, superior şi suprem pot revoca înainte de termen membrii consiliilor, în cazul în care aceştia nu îndreptăţesc încrederea ce le-a fost acordată. Chestiunea referitoare la revocare se soluţionează prin vot deschis. Alegerea membrilor noi ai consiliului în locul celor revocaţi sau retraşi din alte motive se efectuează în modul prevăzut de punctele 4 şi 5 ale prezentului Regulament.
II. Cauzele examinate de consiliile de onoare
7. Consiliile de onoare examinează următoarele cauze:
1) faptele ce compromit onoarea şi discreditează titlul de colaborator al efectivului de trupă şi corpului de comandă al organelor afacerilor interne, care sînt incompatibile cu principiile moralei sociale;
2) încălcarea de către persoanele din efectivul de trupă şi corpul de comandă a disciplinei şi ordinii publice;
3) comiterea de către persoanele din efectivul de trupă şi corpul de comandă a infracţiunilor, care conform legii pot fi remise spre examinare consiliului de onoare;
4) atitudinea neconştiincioasă a persoanelor din efectivul de trupă şi corpul de comandă faţă de atribuţiile de serviciu;
5) comportarea nedemnă a persoanelor din efectivul de trupă şi corpul de comandă în familie şi nerespectarea obligaţiilor privind educarea copiilor;
6) pretenţiile patrimoniale reciproce ale persoanelor din efectivul de trupă şi corpul de comandă, în sumă de pînă la 5 salarii minime, cu consimţămîntul lor de a examina cauza în cadrul consiliului de onoare.
Consiliul de onoare nu are dreptul să examineze cauzele ce constituie abateri şi infracţiuni, pentru care deja au fost aplicate sancţiuni disciplinare sau în legătură cu care au fost luate decizii de către consiliul de onoare, se efectuează cercetarea sau a fost pronunţată sentinţa.
III. Modul de examinare a cauzelor de către consiliul de onoare
8. Consiliile de onoare examinează cauzele în baza deciziei conducătorului organului, în cadrul căruia a fost creat consiliul, sau a deciziei conducătorului superior. Decizia cu privire la examinarea cauzei poate fi luată de către conducător din proprie iniţiativă, în baza comunicărilor organelor de stat şi organizaţiilor obşteşti, hotărîrii adunării persoanelor din efectivul de trupă şi corpul de comandă, în legătură cu declaraţia victimei sau la propunerea consiliului de onoare.
Totodată, consiliul de onoare examinează materialele privind acţiunile penale clasate sau delictele administrative, transmise conform legii spre examinare consiliului de onoare.
9. Consiliul de onoare verifică declaraţiile şi alte materiale parvenite ce ţin de examinarea cauzei. Controlul poate fi exercitat atît de preşedintele consiliului, cît şi, conform indicaţiei acestuia, de către unul din membrii consiliului, care să nu fie şeful persoanei deferite judecăţii.
În caz de necesitate, se efectuează chestionarea sau luarea de depoziţii de la delicvent, victimă, reclamant, martori.
Persoanele oficiale corespunzătoare pun la dispoziţie documentele necesare (cererea sau materialele transmise consiliului de onoare de către conducător; materialele controlului exercitat de consiliu, referitoare la delictul în cauză; referinţa de serviciu etc.). care se anexează la dosar.
Persoana care a exercitat controlul întocmeşte în baza rezultatelor lui o concluzie, în care se indică circumstanţele reale ale cauzei, motivele delictului comis, datele privind persoana deferită judecăţii consiliului de onoare.
În toate cazurile, rezultatele controlului şi concluzia se aduc la cunoştinţa persoanei, delictul căreia se transmite spre examinare consiliului de onoare, precum şi la cunoştinţa victimei şi reclamantului. După familiarizarea cu toate materialele cauzei, persoana deferită judecăţii consiliului de onoare, victima şi reclamantul au dreptul să facă un recurs către preşedintele consiliului referitor la verificarea suplimentară a unor fapte sau materiale aparte, să solicite anumite documente şi audierea martorilor. În cazul în care preşedintele consiliului respinge atare recurs, el este obligat să indice temeiurile refuzului.
Refuzul preşedintelui consiliului de onoare de a satisface recursurile menţionate nu privează persoana deferită judecăţii consiliului de onoare, victima sau reclamantul de dreptul de a înainta recursurile în cauză, la deschiderea audienţei sau în procesul şedinţei.
10. Consiliul de onoare examinează cauza, în termen de pînă la 10 zile din momentul parvenirii ei la consiliu. Timpul şi locul convocării consiliului se stabilesc de către preşedintele consiliului, de comun acord cu conducătorul organului şi în prealabil se aduc la cunoştinţa efectivului.
Convocarea la şedinţa consiliului de onoare a persoanelor, prezenţa cărora este necesară, o efectuează preşedintele consiliului, prin intermediul şefilor corespunzători.
11. Consiliul de onoare examinează cauza în prezenţa persoanei convocate la consiliu.
La şedinţa consiliului de onoare al efectivului de trupă şi corpului de comandă inferior pot asista şi participa la deliberare persoane din corpul de comandă mediu, superior şi suprem.
La şedinţa consiliului de onoare al corpului de comandă mediu pot asista persoane din corpul de comandă superior şi suprem.
La şedinţa consiliului de onoare al corpului de comandă superior pot asista numai persoane din corpul de comandă superior şi suprem.
12. Consiliul de onoare examinează cazurile în componenţă de cel puţin 3 membri ai consiliului; în toate cazurile însă numărul lor trebuie să fie impar. Şedinţa consiliului este prezidată de către preşedintele consiliului de onoare sau locţiitorul acestuia, iar în lipsa lor - de unul din membrii consiliului. Preşedintele consiliului de onoare antrenează pe rînd membrii consiliului la lucrările şedinţei.
13. Preşedintele şi membrii consiliului de onoare nu pot participa la examinarea cauzei dacă sînt interesaţi în mod direct sau indirect în rezultatul examinării. În asemenea cazuri ei sînt obligaţi să se recuze. Afară de aceasta, orice membru al consiliului poate fi recuzat de persoana deferită judecăţii consiliului de onoare, de victimă sau reclamant. Chestiunea privind admiterea sau respingerea recuzării (autorecuzării) se soluţionează de întreg completul consiliului care examinează cauza.
În cazul în care la luarea în dezbatere a recuzării opiniile membrilor consiliului se divizează în mod egal, membrul consiliului de onoare, faţă de care a fost înaintată cererea de recuzare, se consideră recuzat.
14. După deschiderea şedinţei, preşedintele se convinge de prezenţa persoanelor convocate la şedinţă, explică persoanei deferite judecăţii consiliului, victimei şi reclamantului drepturile lor în şedinţă, îi întreabă dacă au pretenţii faţă de completul consiliului şi demersuri.
Persoana deferită judecăţii consiliului de onoare, victima şi reclamantul au dreptul să participe la examinarea probelor şi să înainteze demersuri.
După soluţionarea chestiunilor referitoare la recuzări şi demersuri, preşedintele expune esenţa abaterii sau infracţiunii comise de persoana din efectivul de trupă sau corpul de comandă, precum şi rezultatele controlului. Ulterior consiliul ia în dezbatere explicaţiile persoanei deferite judecăţii consiliului, ale victimei, reclamantului, martorilor şi examinează toate materialele cauzei. Persoanele din efectivul de trupă şi corpul de comandă care asistă la şedinţă pot să pună întrebări şi să ia cuvîntul asupra cauzei examinate, cu permisiunea consiliului.
15. În cazul în care la examinarea cauzei se constată circumstanţe care denotă necesitatea de a trage la răspundere penală persoana din efectivul de trupă sau corpul de comandă, consiliul de onoare, nepronunţînd nici o hotărîre cu privire la fondul chestiunii, face un demers conducătorului organului, pentru expedierea materialelor în organele de anchetă penală.
16. În cazul lipsei de argumente pentru recunoaşterea drept vinovată a persoanei trase la răspundere, consiliul de onoare o achită, fapt care se consemnează în hotărîre.
17. La examinarea pretenţiilor patrimoniale, consiliul de onoare fie că satisface cererea înaintată (în întregime sau parţial), fie că refuză, fie că clasează procesul drept urmare a concilierii participanţilor la litigiu, sau explică persoanelor interesate dreptul lor de a se adresa în instanţele judecătoreşti pentru a intenta un proces.
18. După încheierea examinării cauzei, consiliul de onoare se retrage într-o încăpere specială pentru pronunţarea hotărîrii. În cazul în care apare necesitatea de a obţine careva date sau informaţii suplimentare, consiliul de onoare, nepronunţînd nici o hotărîre referitoare la abatere sau infracţiune, are dreptul de a suspenda lucrările şedinţei sau de a o amîna pentru un alt termen.
Hotărîrea consiliului de onoare se adoptă prin majoritatea de voturi ale membrilor consiliului, care participă la examinarea cauzei, şi se expune în scris. În hotărîre se indică timpul şi locul examinării dosarului, denumirea şi completul consiliului de onoare, datele despre persoana deferită judecăţii consiliului, conţinutul abaterii sau infracţiunii, motivele hotărîrii şi probele, măsura de influenţă, stabilită de consiliul de onoare, sau indicaţia despre achitare, precum şi termenul şi modul de atacare a hotărîrii. Hotărîrea se semnează de preşedintele şi membrii consiliului de onoare, pînă la anunţarea ei în cadrul şedinţei consiliului de onoare.
Dacă cineva dintre membrii consiliului de onoare nu este de acord cu hotărîrea luată, semnînd-o, acesta poate să-şi expună opinia proprie, care nu se dă publicităţii, dar se anexează la dosar.
19. În procesul examinării cauzei, consiliul de onoare elucidează motivele comiterii abaterii sau infracţiunii, condiţiile care le-au generat şi, în caz de necesitate, le aduce la cunoştinţa persoanelor oficiale, organizaţiilor de stat sau obşteşti. Constatînd că alte persoane din efectivul de trupă şi corpul de comandă prin comportarea lor au creat condiţii pentru comiterea abaterii sau infracţiunii de către persoana deferită judecăţii consiliului de onoare ori au manifestat împăciuitorism faţă de acţiunile acesteia, consiliul de onoare înaintează conducătorului un demers privind luarea faţă de aceste persoane a măsurilor de influenţă necesare.
20. Hotărîrea consiliului de onoare se anunţă în cadrul şedinţei consiliului, se aduce la cunoştinţa conducătorului organului în cadrul căruia a fost creat consiliul şi conducătorului organului la locul de serviciu al persoanei deferite judecăţii.
Copia hotărîrii consiliului de onoare se remite persoanei trase la răspundere, la rugămintea acesteia.
21. La latitudinea conducătorului, hotărîrea consiliului de onoare poate fi anunţată: faţă de persoanele din efectivul de trupă şi corpul de comandă inferior - la adunarea persoanelor din efectivul de trupă şi corpul de comandă inferior; faţă de persoanele din corpul de comandă mediu - la adunarea persoanelor din corpul de comandă mediu, superior şi suprem; faţă de persoanele din corpul de comandă superior - la adunarea persoanelor din corpul de comandă superior şi suprem.
Fondul abaterii sau infracţiunii şi hotărîrea consiliului de onoare se aduc la cunoştinţa doar a efectivului de trupă şi corpului de comandă ale organelor afacerilor interne şi nu vor depăşi limitele acestui mediu.
22. La examinarea cauzei, membrul consiliului de onoare, căruia i s-au pus în sarcină atribuţiile de secretar întocmeşte procesul-verbal al şedinţei, în care, pe lîngă datele despre completul consiliului, caracterul cauzei, timpul şi locul examinării ei, urmează a fi consemnate în mod succesiv, acţiunile consiliului, conţinutul succint al explicaţiilor şi cuvîntărilor, precum şi recursurile declarate şi hotărîrile adoptate asupra lor de consiliu.
Procesul-verbal al şedinţei consiliului se semnează de către preşedinte şi membrul consiliului care a întocmit procesul-verbal.
Toate materialele cauzei examinate se păstrează la secretariatul (cancelaria) organului în cadrul căruia a fost creat consiliul, pînă la anularea sau ridicarea măsurii de influenţă, apoi se distrug conform actului. În caz de transferare a persoanei din efectivul de trupă sau corpul de comandă, dosarul se expediază la locul nou de serviciu. Referitor la decizia luată conform dosarelor parvenite de la procuratură sau judecată, consiliul de onoare înştiinţează, în termen de 10 zile, organele respective.
IV. Măsurile de influenţă aplicabile de către consiliul de onoare
23. La cercetarea cauzei şi luarea deciziei, consiliul de onoare se conduce de legislaţia în vigoare, prezentul Regulament, precum şi de conştiinţa datoriei sale obşteşti şi de serviciu. Totodată, consiliul ia în considerare caracterul abaterii sau infracţiunii, circumstanţele şi consecinţele comiterii lor, comportarea anterioară a contravenientului, experienţa de viaţă şi de muncă, faptul dacă acesta a mai fost sau nu deferit judecăţii consiliului de onoare, alte caracteristici ale persoanei deferite judecăţii consiliului de onoare.
24. Consiliul de onoare, stabilind vinovăţia persoanei deferite judecăţii, poate pronunţa hotărîrea privind aplicarea uneia dintre următoarele măsuri de influenţă:
1) avertizare colegială;
2) mustrare publică;
3) înaintarea demersului cu privire la privarea de insigna organelor afacerilor interne;
4) înaintarea demersului cu privire la retrogradarea din funcţie;
5) înaintarea demersului cu privire la retrogradarea din gradul special cu o treaptă;
6) înaintarea demersului cu privire la exmatricularea cursantului, studentului din instituţia de învăţămînt, subdiviziunea de învăţămînt;
7) înaintarea demersului cu privire la concedierea din serviciu.
La examinarea abaterii, consiliul de onoare poate să nu aplice măsuri de influenţă, ci să se limiteze doar cu o examinare, dacă vinovatul îşi exprimă sincer căinţa, cere scuze de la colectiv şi victimă, precum şi compensează benevol prejudiciul cauzat.
V. Procedura de contestare şi executare a hotărîrilor consiliului de onoare
25. Hotărîrea consiliului de onoare poate fi contestată de către persoana faţă de care a fost pronunţată, victimă şi reclamant, în termen de 7 zile din momentul pronunţării hotărîrii. Reclamaţia se depune nemijlocit conducătorului organului în cadrul căruia este creat consiliul.
Reclamaţia trebuie să fie examinată în termen de 7 zile, iar în cazul cînd se cere un control suplimentar - pînă la 15 zile. Decizia luată se aduce la cunoştinţa reclamantului.
26. Dacă conducătorul organului în cadrul căruia este creat consiliul consideră reclamaţia întemeiată sau stabileşte însuşi că hotărîrea consiliului de onoare contravine legislaţiei, prezentului Regulament sau circumstanţelor cauzei, atunci el anulează hotărîrea, invocînd motivele, şi remite materialele consiliului de onoare pentru o nouă dezbatere sau clasează acţiunea.
27. Hotărîrea consiliului de onoare privind compensarea prejudiciului cauzat sau urmărirea averii trebuie să fie executată de către persoana deferită judecăţii în termenul indicat în hotărîre. Consiliul de onoare exercită controlul asupra executării acestei hotărîri.
În caz de neexecutare a hotărîrii consiliului de onoare în termenul stabilit, conducătorul organului trimite materialele în instanţele judecătoreşti.
28. În cazul în care consiliul de onoare înaintează un demers cu privire la privarea de insigna organelor afacerilor interne, retrogradarea din funcţie sau din gradul special, exmatricularea din instituţia de învăţămînt, concedierea din serviciu, conducătorul organului, în termen de o lună, în limitele drepturilor cu care este învestit, ia o decizie în mod independent ori prezintă conducătorului superior hotărîrea consiliului de onoare, anexînd un aviz.
Decizia referitoare la demersul cu privire la retrogradarea din funcţie sau din gradul special, exmatricularea din instituţia de învăţămînt, concedierea din serviciu se ia de către conducătorul învestit cu acest drept, în decursul unei luni din momentul înregistrării de către acesta a demersului consiliului de onoare.
Deciziile conducătorilor ierarhic superiori învestiţi cu dreptul de a soluţiona aceste probleme, în termen de o lună, se aduc la cunoştinţa efectivului prin intermediul conducătorului organului în care este creat consiliul de onoare.
29. Hotărîrile consiliului de onoare privind aplicarea măsurilor de influenţă, specificate în punctul 24 al prezentului Regulament, sînt în vigoare în decurs de un an. Dacă în demersul acestui termen persoana din efectivul de trupă sau corpul de comandă nu a comis o nouă abatere sau infracţiune, măsura de influenţă aplicată acesteia de consiliul de onoare se consideră ridicată.
Dacă persoana deferită judecăţii consiliului de onoare manifestă o purtare exemplară şi o atitudine conştiincioasă faţă de serviciu, consiliul de onoare are dreptul să ridice, în cadrul şedinţei, măsura de influenţă aplicată, pînă la expirarea termenului de un an, dar nu mai devreme decît peste 6 luni.
Decizia privind examinarea acestei chestiuni în cadrul şedinţei consiliului de onoare o ia conducătorul organului în care este creat consiliul, în următoarele cazuri: la propunerea şefului în subordinea căruia se află persoana în cauză; în baza demersului adunării persoanelor din efectivul de trupă şi corpul de comandă, susţinut de către şef; la cererea persoanei deferite judecăţii consiliului de onoare sau din iniţiativa consiliului de onoare.
În caz de transferare a persoanei din efectivul de trupă sau corpul de comandă în alt organ, ridicarea măsurii de influenţă înainte de termen se înfăptuieşte de către consiliul de onoare la locul nou de serviciu, conform aceloraşi principii.
Hotărîrea consiliului de onoare privind ridicarea măsurii de influenţă înainte de termen se aduce la cunoştinţa persoanelor din efectivul de trupă şi corpul de comandă în modul prevăzut de punctul 21 al prezentului Regulament.
30. Persoanele din efectivul de trupă şi corpul de comandă retrogradate din funcţie, grad special sau exmatriculate din instituţia de învăţămînt conform demersului consiliului de onoare, după ridicarea măsurii de influenţă în baza hotărîrii consiliului de onoare sau în legătură cu expirarea termenului de un an, pot fi desemnate în funcţii superioare, reintegrate în gradul precedent sau înmatriculate în instituţiile de învăţămînt conform principiilor generale, la fel ca persoanele din efectivul de trupă şi corpul de comandă faţă de care măsurile de influenţă specificate au fost aplicate fără demersul consiliului de onoare. Referitor la persoanele din efectivul de trupă şi corpul de comandă concediate din serviciu conform demersului consiliului de onoare, ridicarea măsurii de influenţă indicate nu comportă restabilirea lor în serviciu în cadrul organelor afacerilor interne, precum şi modificarea temeiului de concediere.
31. Copia hotărîrii consiliului de onoare se anexează la dosarul personal al persoanei din efectivul de trupă sau corpul de comandă. După ridicarea măsurii de influenţă, copia hotărîrii consiliului de onoare, conform indicaţiei conducătorului organului în cadrul căruia este creat consiliul, se extrage din dosarul personal.
(Se abrogă prin HG841 din 16.08.00, MO106-108/24.08.00)