1. A aproba Regulamentul cu privire la activitatea de estimare a valorilor mobiliare şi activelor ce se referă la ele (se anexează).
CHIŞINĂU, 27 DECEMBRIE 2001.
NR. 36/9.
Anexă la Hotărîrea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 36/9 din 27 decembrie 2001
Regulamentul cu privire la activitatea de estimare a valorilor mobiliare şi activelor ce se referă la ele
1. Dispoziţii generale
1.1. Regulamentul cu privire la activitatea de estimare a valorilor mobiliare şi activelor ce se referă la ele (în continuare - Regulamentul) este elaborat în conformitate cu Legea cu privire la piaţa valorilor mobiliare, Legea privind societăţile pe acţiuni, Legea privind Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare şi alte acte legislative şi normative.
1.2. Regulamentul stabileşte cerinţe faţă de organizaţiile care prestează servicii de estimare a valorilor mobiliare şi activelor ce se referă la ele, mecanisme de reglare a procesului de estimare a valorilor mobiliare, temeiuri pentru efectuarea estimării valorilor mobiliare, cerinţe faţă de contractul de estimare şi conţinutul raportului de estimare a valorilor mobiliare şi activelor ce se referă la ele, metode de estimare, drepturile şi obligaţiunile estimatorului, determină responsabilitatea pentru nerespectarea normelor stabilite în conformitate cu actele normative ale Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (în continuare – Comisia Naţională).
1.3. Normele prezentului Regulament se extind asupra participanţilor profesionişti la piaţa valorilor mobiliare, care deţin licenţa pentru activitatea de estimare a valorilor mobiliare şi activelor ce se referă la ele şi asupra activităţii desfăşurate în baza licenţei respective.
2. Reglementarea activităţii de estimare a valorilor mobiliare şi activelor ce se referă la ele
2.1. Reglementarea activităţii de estimare a valorilor mobiliare şi a activelor ce se referă la ele (în continuare–estimare) include:
a) acordarea licenţei participantului profesionist la piaţa valorilor mobiliare, care desfăşoară activitatea de estimare (în continuare–estimator);
b) atestarea specialiştilor estimatorului;
c) controlul şi monitorizarea activităţii de estimare, inclusiv a rapoartelor şi avizelor întocmite de estimator.
2.2. Activitatea de estimare poate fi desfăşurată numai de participantul profesionist al pieţei valorilor mobiliare care a obţinut licenţa corespunzătoare la Comisia Naţională în modul stabilit de actele legislative şi normative în vigoare.
3. Temeiuri pentru efectuarea estimării
3.1. Estimarea se efectuează:
a) la reorganizarea societăţii prin fuziune, asociere, divizare sau separare;
b) în cazul răscumpărării de către societatea pe acţiuni (cu excepţia fondurilor de investiţii mutuale şi fondurilor de investiţii pe intervale) sau achiziţionării de către societatea pe acţiuni a acţiunilor proprii;
c) în cazul efectuării ofertei tender în conformitate cu actele legislative şi normative în vigoare;
d) în cazul depunerii valorilor mobiliare ca aport la capitalul social al unei societăţi comerciale;
e) benevol, din iniţiativa clientului;
f) în alte cazuri, stabilite de legislaţia în vigoare.
3.2. Temei pentru efectuarea estimării este contractul pentru serviciile de estimare încheiat între estimator şi client.
3.3. Contractul pentru serviciile de estimare între estimator şi client poate să prevadă efectuarea de către estimatorul respectiv a estimării unui obiect concret, mai multor obiecte sau deservirea pe termen lung a clientului, conform cererilor acestuia.
4. Cerinţe faţă de contractul
pentru serviciile de estimare
4.1. Contractul pentru serviciile de estimare între estimator şi client este un document obligatoriu, încheiat în formă scrisă, fără autentificare notarială obligatorie.
4.2. Contractul trebuie să conţină:
a) numele (denumirea) şi adresa (sediul) clientului şi datele estimatorului, inclusiv informaţia privind data eliberării şi termenul validităţii licenţei pentru activitatea de estimare;
b) denumirea emitentului valorilor mobiliare, tipul, clasa şi numărul înregistrării de stat a valorilor mobiliare care sînt obiectul estimării, mărimea pachetului estimat, descrierea lor;
c) data la care urmează a fi efectuată estimarea;
d) scopul efectuării estimării;
e) valoarea remunerării pentru efectuarea estimării;
f) responsabilitatea părţilor contractante;
g) termenul de finalizare a estimării;
h) modul de soluţionare a litigiilor;
i) alte clauze.
5. Cerinţe faţă de conţinutul raportului
şi a certificatului de estimare
5.1. Estimatorul trebuie să-şi onoreze obligaţiunile stipulate în contract cu bună credinţă. Rezultatul îndeplinirii corespunzătoare a lucrărilor de estimare se exprimă în determinarea valorii juste a valorilor mobiliare, întocmirea în formă scrisă a raportului de estimare, a certificatului de estimare şi transmiterea lor clientului.
5.2. Raportul va avea următorul conţinut şi următoarea structură:
(se modifică prin HCNVM34/7 din 04.11.04, MO212-217/26.11.04 art.449)
a) adresa juridică a organizaţiei de estimare;
b) descrierea lucrării de estimare, care se referă la:
data la care a fost estimată valoarea;
denumirea emitentului valorilor mobiliare, clasa şi numărul înregistrării de stat a valorilor mobiliare care sînt obiectul estimării, mărimea pachetului estimat, descrierea lor;
premisele şi ipotezele de bază în stabilirea valorii;
scopul efectuării estimării;
data întocmirii raportului;
c) descrierea emitentului estimat:
sursele de informaţii utilizate;
caracteristica de ansamblu a economiei naţionale şi a ramurii de activitate;
caracteristica produselor /serviciilor, pieţei, furnizorilor şi clienţilor;
influenţa factorilor sezonieri sau ciclici asupra activităţii emitentului estimat;
concurenţii şi concurenţa;
activele principale de care dispune emitentul;
salariaţii;
managementul;
descrierea generală a activităţii emitentului;
tranzacţiile anterioare cu valorile mobiliare care sînt obiectul estimării;
d) analiza financiară a activităţii emitentului estimat reflectată prin:
- sinteza bilanţului şi raportului cu privire la rezultatele financiare pentru ultimii tei ani de activitate. În cazul în care emitentul activează mai puţin de trei ani vor fi prezentate rapoartele disponibile;
- explicaţia amănunţită a corecţiilor efectuate asupra indicatorilor financiari;
- analiza situaţei patrimoniului (activele nete, analiza corelaţiei dintre fondul de rulment, necesarul de fond de rulment şi trezoreria netă, analiza corelaţiei creanţe - datorii, analiza indicatorilor de lichiditate şi solvabilitate, analiza indicatorilor echilibrului financiar), analiza indicatorilor de rentabilitate, analiza riscului întreprinderii şi compararea indicatorilor obţinuţi cu indicatorii emitenţilor similari şi/sau cu indicatorii medii din domeniul de activitate;
- analiza swot (analiza punctelor tari, punctelor slabe, riscurilor şi oportunităţilor) a situaţiei financiare a emitentului estimat;
(se modifică prin HCNVM34/7 din 04.11.04, MO212-217/26.11.04 art.449)
e) metodele de estimare utilizate:
metodele de estimare utilizate şi cauzele selectării acestora (respectiv adecvarea lor cu scopul evaluării);
formulele de calcul utilizate;
modalitatea de calcul a unor variabile ca fluxuri financiare, rate de actualizare şi de capitalizare, coeficienţi multiplicatori etc.;
explicaţia aplicării unor ajustări efectuate pentru a ţine cont de mărimea pachetului de valori mobiliare estimat şi de lichiditatea valorilor mobiliare;
f) certificarea responsabilităţii estimatorului pentru conţinutul raportului de estimare şi clauza de confidenţialitate asupra raportului de estimare;
g) lista documentelor utilizate de estimator;
h) precum şi alte date necesare pentru interpretarea completă şi explicită a rezultatelor estimării.
5.3. Estimatorul în activitatea de estimare se va baza pe următorii factori:
a) cotaţiile valorilor mobiliare la piaţa bursieră şi extrabursieră;
b) situaţia financiară a emitentului în baza rapoartelor financiare;
c) mărimea activelor nete ale emitentului;
d) informaţia privind activitatea curentă, operaţiunile şi perspectivele de dezvoltare a activităţii emitentului;
e) informaţia accesibilă despre emitent, care în opinia estimatorului poate fi utilă la efectuarea analizei;
f) informaţia accesibilă determinată referitoare la alţi emitenţi, acţiunile cărora se tranzacţionează pe piaţa de capital, care în opinia estimatorului poate fi utilizată în procesul efectuării analizei comparative;
g) alte cercetări şi analize financiare, care în opinia estimatorului pot fi utilizate la pregătirea avizului privind valoarea de piaţă a activelor.
5.4. Raportul de estimare poate să conţină şi altă informaţie, care după opinia estimatorului este relevantă şi influenţează valoarea obiectului estimat.
5.5. Raportul de estimare se semnează de către specialistul care a efectuat estimarea, conducătorul organizaţiei de estimare şi va purta sigiliul organizaţiei de estimare.
5.6. Certificatul de estimare va fi întocmit pe blancheta estimatorului în baza informaţiei conţinute în raportul de estimare şi va conţine următoarele date:
a) data eliberării certificatului de estimare;
b) numărul şi data eliberării licenţei pentru activitatea de estimare;
c) denumirea emitentului, valorile mobiliare ale căruia sînt supuse estimării;
d) clasa şi numărul înregistrării de stat a valorilor mobiliare supuse estimării;
e) scopul efectuării estimării;
f) data la care a fost efectuată estimarea;
g) valoarea estimată a valorilor mobiliare şi a activelor ce se referă la ele (litere şi cifre);
h) semnătura conducătorului şi sigiliul organizaţiei de estimare.
5.7. Certificatul de estimare dispune de aceeaşi putere juridică ca şi raportul de estimare şi este destinat prezentării persoanelor terţe în cazurile prevăzute de actele legislative şi normative în vigoare.
6. Cerinţe faţă de informaţia utilizată
în cadrul estimării
6.1. Informaţia utilizată în cadrul estimării trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
a) să fie colectată din surse independente de emitent;
b) informaţia contabilă să fie identică cu informaţia prezentată organelor de statistică şi confirmată de comisia de cenzori sau de o firmă de audit;
c) să fie omogenă pentru diferite perioade şi procedura de stabilire a datelor din informaţie să fie metodologic identică.
6.2. În cadrul estimării vor fi utilizate informaţii din următoarele surse:
a) rapoartele financiare anuale şi trimestriale ale emitentului;
b) informaţii detaliate privind activitatea emitentului, utilajele, angajaţii, echipa managerială, furnizorii şi clienţii emitentului, alte informaţii care pot fi obţinute de la emitent;
c) planurile de afaceri şi previziunile privind activitatea emitentului în anii următori, efectuate de către emitent sau de către persoane specializate;
d) studii de restructurare, de fezabilitate, rapoarte anterioare de evaluare, studii de marketing;
e) rapoartele şi informaţiile furnizate de către organele de stat privind evoluţia economiei naţionale, a ramurii specifice de activitate, a nivelului preţurilor şi salariilor şi alte informaţii oficiale;
f) rapoartele bursei de valori, ale registratorilor independenţi şi ale Comisiei Naţionale;
g) informaţii furnizate de către reprezentanţii emitentului;
h) informaţii din ziare, reviste şi publicaţii specializate, informaţii obţinute din Internet;
i) alte surse de informaţii.
6.3. În cadrul procesării informaţiei, estimatorul este obligat:
a) să verifice pe cît este posibil corectitudinea informaţiilor obţinute;
b) să corecteze, dacă este cazul, informaţiile obţinute;
c) în cazul irelevanţei informaţiei deţinute, să solicite alte informaţii;
d) să aprecieze gradul de credibilitate a informaţiilor în baza cărora se efectuează estimarea.
6.4. Clientul este obligat să prezinte estimatorului toată informaţia deţinută şi necesară estimatorului pentru efectuarea estimării. Responsabilitatea pentru veridicitatea informaţiei prezentate de către client îi aparţine clientului.
(se modifică prin HCNVM34/7 din 04.11.04, MO212-217/26.11.04 art.449)
7. Metodele de estimare
7.1. Estimarea valorilor mobiliare se efectuează prin aplicarea următoarelor metode de estimare:
a) metoda fluxurilor financiare;
b) metoda de piaţă;
c) metoda activelor.
7.2. Metoda fluxurilor financiare porneşte de la premisa că valoarea emitentului este egală cu valoarea actuală a tuturor veniturilor viitoare generate de emitent şi se bazează pe:
a) metoda capitalizării, care se aplică pentru emitenţii care au o evoluţie stabilă din an în an. Formula de calculare a veniturilor prin metoda capitalizării este următoarea:

, unde:
V – valoarea fluxurilor financiare viitoare capitalizată în prezent;
CF – fluxul financiar mediu, prognozat pe termen lung pentru emitent;
g – creşterea medie prognozată a fluxurilor financiare ale emitentului pe termen lung;
r – rata actualizării.
Fluxul financiar mediu prognozat pe termen lung pentru emitent se determină reieşind din rezultatele activităţii emitentului şi a unor companii analogice în perioadele anterioare considerate ca fiind reprezentative pentru activitatea lor, precum şi din prognozele pentru evoluţia emitentului, a ramurii şi a economiei naţionale în ansamblu. În baza rezultatelor activităţii selectate, dacă acestea sînt reprezentative din punct de vedere statistic, vor fi calculaţi indicatori agregaţi sintetici (medii, mediane etc.). La calcularea indicatorilor agregaţi sintetici vor fi utilizate rezultatele a cel puţin trei ani de activitate.
(se modifică prin HCNVM34/7 din 04.11.04, MO212-217/26.11.04 art.449)
Creşterea medie prognozată a fluxurilor financiare ale emitentului pe termen lung se determină reieşind din rata medie a inflaţiei pe termen lung, din prognozele de evoluţie a activităţii emitentului, a ponderii ramurii în ansamblu în economia naţională, din indicatori demografici etc. La determinarea indicatorului se va ţine cont că creşterea fluxurilor financiare ale emitentului pe termen lung nu poate depăşi substanţial rata medie de creştere a economiei pe ansamblu şi rata inflaţiei.
Rata actualizării se determină reieşind din gradul de risc specific economiei naţionale, riscul ramurii vizate şi riscul specific al emitentului. Rata actualizării reprezintă costul mediu ponderat al capitalului pentru emitent. La determinarea valorii costului mediu ponderat al capitalului se va ţine cont de valoarea dobînzii la valorile mobiliare fără risc, de costul mediu al capitalului în medie pe economie şi de factorii specifici de risc ai ramurii şi ai emitentului respectiv;
b) metoda actualizării fluxurilor financiare, care se aplică la estimarea emitenţilor cu fluxuri financiare neregulate. Formula de calculare a veniturilor prin metoda actualizării fluxurilor financiare este următoarea:
n
V = е ( CF i / ( 1 + r ) i ) + [ CF ( 1 + g ) ] / [ ( r – g )( 1 + r ) n ]
i=0
(se modifică prin HCNVM34/7 din 04.11.04, MO212-217/26.11.04 art.449)
, unde:
V – valoarea fluxurilor financiare viitoare actualizată în prezent;
CFi – fluxul financiar prognozat pentru anul respectiv;
CF – fluxul financiar mediu, prognozat pe termen lung pentru emitent;
g – creşterea medie prognozată a fluxurilor financiare ale emitentului pe termen lung;
r – rata actualizării;
n – ultimul an de activitate a emitentului sau ultimul an pînă la stabilizarea volumului fluxurilor financiare la un anumit nivel;
i – anul, pentru care se prognozează fluxul financiar.
Fluxul financiar prognozat pentru anul respectiv se determină reieşind din rezultatele activităţii emitentului şi a companiilor analogice, din planurile de afaceri, previziunile cu privire la activitatea emitentului, a ramurii respective şi a economiei în ansamblu. Fluxul financiar se determină pentru fiecare an luat în consideraţie separat.
Rata actualizării se determină în mod similar ca şi în cazul aplicării metodei capitalizării.
Ultimul an de activitate a emitentului sau ultimul an pînă la stabilizarea volumului fluxurilor financiare la un anumit nivel este anul în care se aşteaptă încetarea activităţii emitentului sau anul după care emitentul îşi va stabiliza activitatea. În cazul încetării activităţii emitentului, valoarea fluxului financiar din ultimul an de activitate trebuie majorată cu valoarea reziduală a activelor emitentului. Al doilea element al formulei
[ CF ( 1 + g ) ] / [( r – g ) ( 1 + r ) n ]
se utilizează în cazurile cînd nu se preconizează încetarea activităţii emitentului şi reprezintă formula capitalizării, descrisă anterior.
Anul pentru care se prognozează fluxul financiar reprezintă numărul de ordine al anului respectiv, primul an fiind considerat anul zero, iar anii ulteriori numerotîndu-se cu numere naturale pînă la n. Nu se recomandă efectuarea previziunilor pe perioade mai mari de 5 – 10 ani.
(se modifică şi se exclude prin HCNVM34/7 din 04.11.04, MO212-217/26.11.04 art.449)
7.3. Determinarea fluxurilor financiare se efectuează după următoarea formulă:

, unde:
CF – fluxul financiar prognozat pentru anul respectiv;
PB –profit brut, calculat ca diferenţa între volumul vînzărilor şi costul lor;
CE – cheltuieli de exploatare (fără amortizare şi uzură);
A – amortizarea şi uzura, calculate în anul respectiv;
I – impozitul pe profit;
IC – investiţiile capitale (în capital imobilizat) efectuate pe parcursul anului respectiv.
7.4. La aplicarea metodei fluxurilor financiare, în funcţie de ponderea pachetului de valori mobiliare pentru care se face estimarea în numărul total de valori mobiliare ale emitentului respectiv, se introduc anumite corectări în determinarea fluxurilor financiare. Pot fi distinse două situaţii: pachet de valori mobiliare care dă deţinătorului posibilitatea de a influenţa deciziile luate de organele de conducere ale emitentului şi pachet de valori mobiliare care nu dă deţinătorului posibilitatea de a influenţa deciziile luate de organele de conducere ale emitentului.
7.5. În cazul estimării unui pachet de valori mobiliare care dă deţinătorului posibilitatea de a influenţa deciziile luate de organele de conducere ale emitentului, rezultatele obţinute prin metodele care reflectă valoarea unui pachet de valori mobiliare ale emitentului estimat care nu dă deţinătorului posibilitatea de a influenţa deciziile luate de organele de conducere ale emitentului, vor fi corectate cu o primă de control. Stabilirea primei de control va fi însoţită în mod obligatoriu de explicaţii şi argumente corespunzătoare.
7.6. În cazul estimării unui pachet de valori mobiliare care nu dă deţinătorului posibilitatea de a influenţa deciziile luate de organele de conducere ale emitentului , rezultatele obţinute prin metodele care reflectă valoarea unui pachet de valori mobiliare care dă deţinătorului posibilitatea de a influenţa deciziile luate de organele de conducere ale emitentului, vor fi corectate cu discountul pentru lipsa de control. Alegerea discountului pentru lipsa de control va fi însoţită în mod obligatoriu de explicaţii şi argumente care au dus la respectiva alegere.
(se modifică prin HCNVM34/7 din 04.11.04, MO212-217/26.11.04 art.449)
7.7. Metoda de piaţă porneşte de la premisa că valoarea emitentului este egală cu preţul la care îl estimează piaţa şi se bazează pe:
a) metoda tranzacţiilor anterioare cu valorile mobiliare ale emitentului respectiv, care ia în consideraţie preţurile la valorile mobiliare respective înregistrate în tranzacţii anterioare între părţi independente. La determinarea preţurilor vor fi utilizate sursele de informaţie accesibile cu privire la tranzacţiile pe piaţa secundară a valorilor mobiliare şi cu privire la participanţii la aceste tranzacţii conform cerinţelor legislaţiei. De asemenea, se va ţine cont de frecvenţa tranzacţiilor şi de perioada trecută de la ultima tranzacţie, în cazul lichidităţii joase a valorilor mobiliare respective utilizîndu-se un discont de corectare;
b) metoda estimării companiilor analogice cu aplicarea coeficienţilor de corectare, care ia în consideraţie preţurile la valorile mobiliare ale companiilor analogice efectuate între părţi independente. Selectarea companiilor analogice se va face după principiul omogenităţii genului de activitate. Totodată, diferenţa între volumul mediu al fluxurilor financiare ale emitentului – obiect al estimării şi ale companiilor considerate analogice nu trebuie să depăşească 10 – 15 ori. Calcularea coeficienţilor de ajustare a preţurilor se va face proporţional cu raportul anumitor indicatori ai rezultatelor (profit net înainte de impozitare la o acţiune etc.).
7.8. Metoda activelor porneşte de la premisa că valoarea emitentului este egală cu valoarea activelor nete de care emitentul dispune cu drept de proprietate şi se bazează pe:
a) metoda valorii reale de piaţă a activelor nete, care ia în consideraţie suma pentru care activele emitentului ar putea fi schimbate, la data estimării, între un cumpărător hotărît să cumpere şi un vînzător hotărît să vîndă, într-o tranzacţie liberă (nepărtinitoare), după un studiu adecvat al pieţei, în care fiecare parte acţionează în cunoştinţă de cauză şi fără constrîngere;
b) metoda valorii de lichidare a activelor nete, care ia în consideraţie suma care poate fi încasată în mod rezonabil în urma vînzării activelor companiei într-o perioadă de timp prea scurtă pentru a putea fi efectuat un studiu adecvat al pieţei de către un vînzător obligat să vîndă şi un cumpărător conştient de dezavantajul vînzătorului.
7.9. Aplicarea metodei activelor se efectuează în cazurile prevăzute de legislaţie şi în cazurile cînd scopul evaluării este lichidarea sau reorganizarea companiei.
7.9. La estimarea unui emitent, estimatorul este obligat să utilizeze cel puţin două dintre metodele prevăzute la pct. 7.1. al prezentului Regulament, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţie. Rezultatul final al estimării se determină în urma analizei credibilităţii şi relevanţei metodelor de estimare utilizate şi a informaţiilor care au stat la baza metodelor respective, reieşind din rezultatele obţinute prin aplicarea fiecărei dintre metodele de estimare utilizate şi prin unificarea lor argumentată.
(se modifică şi se exclude prin HCNVM34/7 din 04.11.04, MO212-217/26.11.04 art.449)
8. Drepturile şi obligaţiunile estimatorului
8.1. Estimatorul este în drept:
a) să aplice de sine stătător metodele de efectuare a estimării în conformitate cu actele normative în vigoare;
b) să ceară de la client asigurarea accesului total la informaţia necesară în cadrul efectuării estimării obligatorii;
c) să obţină de la client explicaţii şi informaţii suplimentare, necesare pentru estimare;
d) să refuze efectuarea estimării în cazurile cînd clientul nu respectă clauzele contractului, nu asigură prezentarea informaţiei necesare şi condiţiile de lucru stipulate în contract.
8.2. Estimatorul este obligat:
a) să respecte la desfăşurarea activităţii de estimare cerinţele actelor normative în vigoare şi ale contractului pentru serviciile de estimare;
b) să comunice clientului despre imposibilitatea participării sale la efectuarea estimării în rezultatul apariţiei unor circumstanţe care împiedică efectuarea unei estimări obiective;
c) să efectueze estimarea în mod conştiincios, respectînd cerinţele stabilite de prezentul Regulament şi de alte acte normative şi să prezinte un raport de estimare obiectiv şi argumentat;
(se modifică prin HCNVM34/7 din 04.11.04, MO212-217/26.11.04 art.449)
d) să asigure înregistrarea documentelor primite de la client;
e) să prezinte la cererea clientului documentul privind licenţierea;
f) să nu divulge informaţia confidenţială obţinută în timpul estimării;
g) să păstreze copiile rapoartelor întocmite şi toate materialele şi documentele, în baza cărora s-a întocmit raportul timp de 5 ani;
h) în cazurile prevăzute de legislaţie, să prezinte copiile rapoartelor sau informaţia din ele organelor de stat abilitate la cererea lor legală.
8.3. Organizaţia de estimare sau specialistul, care activează în cadrul organizaţiei de estimare, nu poate efectua estimarea emitentului în cazul cînd:
a) este fondator, acţionar sau persoană cu funcţii de răspundere al persoanei juridice - titular de drepturi patrimoniale asupra obiectului estimării;
b) este o persoană fizică ce se află în relaţii de rudenie sau afinitate cu fondatorii, acţionarii sau persoanele cu funcţii de răspundere ale clientului;
c) rezultatele estimării urmează a fi utilizate de însuşi estimatorul.
9. Responsabilitatea estimatorului
9.1. Responsabilitatea materială a estimatorului faţă de client pentru estimarea efectuată se specifică în contractul pentru serviciile de estimare. Estimatorul nu poartă responsabilitate pentru veridicitatea informaţiei prezentate de către client în scopul efectuării estimării.
9.2. Estimatorul poartă răspundere, în conformitate cu legislaţia în vigoare, pentru nerespectarea prevederilor prezentului Regulament şi a altor acte normative, prezentarea rezultatelor estimării în mod eronat şi nerespectarea principiilor de independenţă, onestitate şi confidenţialitate a estimării. În cazul depistării încălcărilor sus-menţionate, care au cauzat prejudicii clientului, estimatorul este obligat să restituie despăgubirea beneficiarului, conform legislaţiei în vigoare.
(se modifică prin HCNVM34/7 din 04.11.04, MO212-217/26.11.04 art.449)
10. Veridicitatea estimării
10.1. Valoarea estimată, indicată în raportul de estimare şi în certificatul de estimare, întocmite în conformitate cu cerinţele prezentului Regulament, se consideră veridică şi recomandabilă dacă legislaţia în vigoare, Hotărîrea Comisiei Naţionale sau decizia instanţei de judecată nu stabilesc altceva.
11. Litigiile privind rezultatele estimării
11.1. Litigiile privind veridicitatea valorii estimate, indicate în raportul de estimare, vor fi soluţionate de instanţa de judecată.