Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Capitolul II
REGLEMENTĂRI FISCALE ŞI ASPECTE SPECIFICE REFERITOARE LA VENITURI ŞI LA CHELTUIELI
Art.3. - Impozitele, taxele şi alte venituri, prevăzute de legislaţie, care se încasează la bugetul de stat se prezintă în anexa nr.3.
Art.4. -
(1) Mărfurile şi serviciile importate se impun cu taxă pe valoarea adăugată conform prevederilor titlului III din Codul fiscal.
(2) Mărfurile şi serviciile exportate se impun cu taxă pe valoarea adăugată conform prevederilor titlului III din Codul fiscal.
(3) Livrările de mărfuri şi servicii de către agenţii economici situaţi pe teritoriul Republicii Moldova, care nu au relaţii cu sistemul ei bugetar, se impun cu taxă pe valoarea adăugată la trecerea lor prin posturile fiscale comune interne de control, conform prevederilor titlului III din Codul fiscal.
Art.5. - Prin derogare de la prevederile titlului III din Codul fiscal, în anul 2002, producţia din fitotehnie şi horticultură în formă naturală şi producţia din zootehnie în formă naturală, masă vie şi sacrificată, livrată de producătorii acesteia, se impune cu taxă pe valoarea adăugată la cota de 5%.
Art.6. -
(1) Prin derogare de la prevederile Codului vamal şi ale titlului III din Codul fiscal:
a) mărfurile plasate sub regim vamal de perfecţionare activă, exceptînd mărfurile supuse accizelor şi zahărul brut din trestie de zahăr (codul mărfii 170111), carnea de bovine, proaspătă sau refrigerată (codul 0201), carnea de bovine congelată (codul 0202), carnea de porcine, proaspătă, refrigerată sau congelată (codul 0203), carnea de ovine sau caprine, proaspătă, refrigerată sau congelată (codul 0204), organele comestibile de bovine, porcine, ovine, caprine, cai, măgari, catîri, asini, proaspete, refrigerate sau congelate (codul 0206), carnea şi organele comestibile ale păsărilor de la poziţia tarifară nr.0105, proaspete, refrigerate sau congelate (codul 0207), slănina fără carne slabă, grăsimea de porc şi de pasăre, netopită, nici altfel extrasă, proaspătă, refrigerată, congelată, sărată sau în saramură, uscată sau afumată (codul 0209 00), laptele şi smîntîna, concentrate sau cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori (edulcoranţi) (codul 0402), amidonul de cartofi (codul 1108 13 000), grăsimile de animale din specia bovină, ovină sau caprină, altele decît cele de la poziţia tarifară nr.1503 (codul 1502 00), nu se supun drepturilor de import, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale;
b) se interzice plasarea sub regim vamal de admitere temporară pe teritoriul ţării a recipientelor din sticlă pentru producţia de conserve şi cea vinicolă;
c) termenul de tranzit prin teritoriul vamal al Republicii Moldova pentru gazul lichefiat este de 7 zile din momentul trecerii frontierei;
d) termenul de declarare a gazului natural şi a energiei electrice importate este din momentul trecerii frontierei pînă la data de 20 a lunii imediat următoare celei de gestiune.
(2) Mărfurile (producţia) importate supuse accizelor se declară la punctele vamale de frontieră, unde se plătesc obligatoriu taxa pe valoarea adăugată, accizele, taxa vamală şi taxa pentru efectuarea procedurilor vamale. Excepţie constituie introducerea bunurilor în legătură cu schimbarea locului permanent de trai sau a bunurilor primite cu titlu de moştenire, fapt confirmat în modul stabilit.
(3) Dată a achitării taxei pe valoarea adăugată, a accizelor, a taxei vamale şi a taxei pentru efectuarea procedurilor vamale la mărfurile (producţia) importate se consideră data depunerii de către importator (declarant) sau de către un terţ a mijloacelor băneşti la conturile respective ale Trezoreriei Centrale a Ministerului Finanţelor, confirmată printr-un extras trezorerial al plăţilor vamale.
Art.7. –
(1) Departamentul Vamal, la solicitarea importatorilor, va prelungi, în condiţiile art.126 şi 127 ale Codului vamal, cu cel mult 90 de zile, termenul de plată a taxei pe valoarea adăugată la materia primă, cu excepţia mărfurilor (producţiei) supuse accizelor şi a zahărului brut din trestie de zahăr (codul mărfii 170111), a cărnii de bovine, proaspete sau refrigerate (codul 0201), a cărnii de bovine congelate (codul 0202), a cărnii de porcine, proaspete, refrigerate sau congelate (codul 0203), a cărnii de ovine sau caprine, proaspete, refrigerate sau congelate (codul 0204), a organelor comestibile de bovine, porcine, ovine, caprine, cai, măgari, catîri, asini, proaspete, refrigerate sau congelate (codul 0206), a cărnii şi organelor comestibile ale păsărilor de la poziţia tarifară nr.0105, proaspete, refrigerate sau congelate (codul 0207), a slăninii fără carne slabă, a grăsimii de porc şi de pasăre, netopite, nici altfel extrase, proaspete, refrigerate, congelate, sărate sau în saramură, uscate sau afumate (codul 0209 00), a laptelui şi smîntînii, concentrate sau cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori (edulcoranţi) (codul 0402), a amidonului de cartofi (codul 1108 13 000), a grăsimilor de animale din specia bovină, ovină sau caprină, altele decît cele de la poziţia tarifară nr.1503 (codul 1502 00), la materialele şi articolele de completare importate de agenţi economici producători, precum şi de agenţi economici specializaţi în prestări de servicii în agricultură care dispun de licenţe acordate de organul abilitat cu drept de licenţiere, la aparatele pentru măsurarea cantităţilor de apă consumate, la pelicula de polietilenă, la cărbunele şi păcura importate.
(2) Departamentul Vamal este autorizat să prelungească, cu prezentarea garanţiilor bancare respective, cu cel mult 120 de zile termenul de plată a accizelor, a taxei pe valoarea adăugată şi a taxei vamale la distilatele de vin cu o concentraţie de alcool de pînă la 80% volum, importate de către agenţii economici în condiţiile stabilite de Guvern, pentru o cantitate ce nu depăşeşte 180 mii decalitri de alcool absolut.
(3) Se prelungeşte cu 60 de zile termenul de plată a accizelor la alcoolul etilic rafinat de producţie autohtonă livrat în perioada octombrie-noiembrie 2002 agenţilor economici care au relaţii fiscale cu sistemul bugetar al Republicii Moldova şi dispun de licenţă pentru fabricarea producţiei alcoolice
Art.8. -
(1) Se aprobă lista mărfurilor şi obiectelor de uz personal a căror trecere, de o singură dată, pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, de către persoane fizice, are loc fără achitarea taxei pe valoarea adăugată, a accizelor, a taxei vamale şi a taxei pentru efectuarea procedurilor vamale, cuprinsă în anexa nr.4. Prevederile prezentului alineat nu se aplică mărfurilor şi obiectelor de uz personal procurate în zonele economice libere.
(2) Departamentul Vamal va asigura declararea, de către persoanele fizice, a mărfurilor şi obiectelor neincluse în anexa nr.4, a mărfurilor şi obiectelor de uz personal care depăşesc cantitatea stabilită, precum şi perceperea de la aceste persoane a taxei pe valoarea adăugată, a accizelor, a taxei vamale şi a taxei pentru efectuarea procedurilor vamale la mărfurile şi obiectele menţionate.
(3) Persoanele fizice care nu sînt subiecţi ai activităţii de întreprinzător au dreptul de a primi mărfuri şi obiecte de uz personal prin trimiteri poştale internaţionale, a căror valoare în vamă nu depăşeşte în total echivalentul a 100 dolari S.U.A., fără achitarea taxei pe valoarea adăugată, a accizelor, a taxei vamale şi a taxei pentru efectuarea procedurilor vamale. Mărfurile şi obiectele de uz personal introduse în ţară prin trimiteri poştale peste limita stabilită se declară, se impozitează şi se taxează pe principii generale.
Art.9. - Taxa de licenţă pentru anumite genuri de activitate se stabileşte potrivit anexei nr.5.
Art.10. -
(1) Taxa pentru apă se stabileşte potrivit anexei nr.6.
(2) Plătitori ai taxei pentru apă sînt agenţii economici, cu excepţia instituţiilor finanţate de la bugetele de toate nivelurile şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) care nu folosesc apă în scopuri de producţie.
(3) Termenul de prezentare a calculului taxei pentru apă se consideră termenul stabilit pentru efectuarea acestei plăţi.
(4) Plătitorii achită taxa pentru apă trimestrial, pînă la data de 20 a lunii imediat următoare trimestrului de gestiune.
Art.11. -
(1) Taxa pentru folosirea resurselor minerale se stabileşte potrivit anexei nr.7.
(2) Plătitori ai taxei pentru folosirea resurselor minerale sînt persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, şi persoanele fizice care folosesc în activitatea lor resurse minerale extrase de ele din mediul natural.
Art.12. -
(1) Taxa pentru lemnul eliberat pe picior (venit silvic) se stabileşte potrivit anexei nr.8.
(2) Plătitori ai taxei pentru lemnul eliberat pe picior din fondul silvic de stat sînt persoanele juridice exploatatori forestieri, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, şi persoanele fizice.
Art.13. - Impozitul privat se percepe în proporţie de 1% din valoarea bunurilor proprietate publică procurate în procesul privatizării, inclusiv din valoarea acţiunilor procurate.
Art.14. - Se aprobă:
a) lista produselor alimentare şi nealimentare pentru copii scutite, în temeiul art.103 alin.(1) pct.2) din Codul fiscal, de taxa pe valoarea adăugată, prezentată în anexa nr.9;
b) lista organizaţiilor şi acordurilor internaţionale pentru care şi în baza cărora se livrează mărfuri şi servicii impuse, în temeiul art.104 lit.d) din Codul fiscal, cu taxă pe valoarea adăugată la cota zero, prezentată în anexa nr.10.
Art.15. -
(1) Se scutesc:
1) de impozitul pe venit - militarii, persoanele din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne din organele Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, din sistemul penitenciar şi din Departamentul Situaţii Excepţionale - pe veniturile primite la locul serviciului de bază, fără dreptul de a transmite soţiei (soţului) scutirea personală persoanele fizice - pe veniturile obţinute din comercializarea laptelui;
2) de taxa pe valoarea adăugată - utilajul, tehnica şi agregatele complementare importate şi/sau livrate pe teritoriul ţării, prezentate în anexa nr.11;
3) de taxa pentru apă:
a) apele subterane extrase din subsol concomitent cu minereuri sau extrase pentru prevenirea (lichidarea) acţiunilor dăunătoare ale acestor ape;
b) apa folosită la apărarea împotriva incendiilor;
c) apa consumată de întreprinderile Societăţii Orbilor, Societăţii Surzilor şi Societăţii Invalizilor;
d) apa captată de populaţie din izvoarele de suprafaţă şi din cele subterane pentru alimentare cu apă potabilă şi menajeră;
4) de taxa pe valoarea adăugată şi de taxa vamală - autoturismele, atît la import, cît şi la livrare pe teritoriul ţării;
5) de taxa pe valoarea adăugată, de taxa vamală şi de taxa pentru efectuarea procedurilor vamale:
a) mărfurile şi serviciile importate sau achiziţionate pe teritoriul Republicii Moldova din contul împrumuturilor şi granturilor acordate Guvernului sau acordate cu garanţie de stat, precum şi din contul împrumuturilor acordate de organismele financiare internaţionale (inclusiv din cota-parte a Guvernului), destinate realizării proiectelor respective, conform listei aprobate de Guvern;
b) utilajul, echipamentul şi atributele de gratificaţie, primite ca donaţii de Comitetul Naţional Olimpic şi de federaţiile sportive naţionale de profil de la Comitetul Internaţional Olimpic, de la federaţiile sportive europene şi internaţionale de profil pentru pregătirea sportivilor de performanţă şi promovarea mişcării olimpice, fără drept de comercializare a acestui utilaj, echipament şi atribute de gratificaţie;
c) mărfurile şi serviciile importate sau achiziţionate în ţară din contul granturilor NIG 977228, NIG 978385 şi SFP 971918, acordate Republicii Moldova şi destinate realizării proiectelor respective;
6) de vărsarea la buget a taxei pe valoarea adăugată la mărfurile produse şi la serviciile prestate şi a taxei pentru folosirea resurselor minerale - întreprinderile penitenciarelor;
7) de vărsarea la buget a taxei pe valoarea adăugată la mărfurile produse şi la serviciile prestate - organizaţiile şi întreprinderile Societăţii Orbilor, Societăţii Surzilor şi Societăţii Invalizilor, conform listei organizaţiilor şi întreprinderilor aprobate de Guvern;
8) de vărsarea la buget, în proporţie de pînă la 50% din taxa pe valoarea adăugată calculată, - agenţii economici care efectuează procesul de restructurare, prin intermediul Consiliului Creditorilor, cu condiţia utilizării sumei respective pentru acoperirea cheltuielilor ce ţin de restructurare şi a executării măsurilor preconizate în acordul-memorandum. Se permite Consiliului Creditorilor să determine suma scutirii reale de taxa pe valoarea adăugată, care va fi echivalentă cu cheltuielile efectuate de agenţii economici respectivi, conform planurilor de restructurare a acestora, neacoperite din sursele proprii, în limitele a 50% din taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului;
9) de toate plăţile la buget - cambiile introduse în sau scoase din Republica Moldova, emise de Ministerul Finanţelor în favoarea Societăţii pe Acţiuni "Gazprom" din Federaţia Rusă în scopul reglementării datoriei Republicii Moldova pentru gazele naturale livrate în anii 1996-1997.
(2) Mijloacele băneşti sub formă de impozite şi taxe calculate, dar lăsate, conform prezentului articol, la dispoziţia contribuabilului, se consideră venit neimpozabil conform prevederilor Codului fiscal.
(3) Mijloacele lăsate la dispoziţia agenţilor economici pentru scopuri concrete, în cazul folosirii lor cu altă destinaţie decît cea stabilită la prezentul articol, se ridică integral sub formă de plăţi la bugetul respectiv, prin executare silită, de către organele Serviciului Fiscal de Stat, cu aplicarea unei penalităţi egale cu rata de bază aplicată de Banca Naţională a Moldovei la refinanţarea băncilor comerciale prin operaţiuni REPO de cumpărare a hîrtiilor de valoare de stat pe termen de două luni.
Art.16. - Banca Naţională a Moldovei va transfera la bugetul de stat, cel tîrziu la data de 15 a lunii imediat următoare trimestrului de gestiune, pentru primele 3 trimestre ale anului 2002, 90% din venitul net obţinut, prin metoda de casă, după deducerea cheltuielilor operaţionale, formarea provizioanelor la activele dubioase şi compromise, răscumpărarea hîrtiilor de valoare de stat, obţinute de Banca Naţională a Moldovei, efectuarea defalcărilor în fondul de rezervă şi în capitalul băncii, precum şi după deducerea pierderilor nerealizate legate de dinamica modificării cursului valutar şi de reevaluarea hîrtiilor de valoare. Transferarea venitului net din trimestrul IV al anului 2002 se va efectua, în acelaşi termen, în mărime de 50% din venitul net pe baza datelor operative. Transferarea venitului net rămas pe anul 2002 se va efectua numai după primirea avizului auditului extern la raportul financiar anual al Băncii Naţionale a Moldovei.
Art.17. -
(1) Întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile care au pe teritoriul Republicii Moldova filiale şi/sau subdiviziuni prezintă pentru acestea din urmă calcule şi plătesc la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale de la reşedinţa acestora impozite şi taxe, cu excepţia taxei pe valoarea adăugată, a accizelor şi a taxelor destinate transferării în fondul rutier.
(2) Unităţile menţionate la alin.(1) transferă la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale de la reşedinţa filialelor şi/sau a subdiviziunilor partea impozitului pe venit calculată proporţional numărului mediu scriptic de salariaţi ai filialei şi/sau ai subdiviziunii pentru anul 2001 ori partea impozitului pe venit calculată proporţional venitului obţinut de filială conform datelor din evidenţa financiară a filialei pentru anul 2001.
(3) Întreprinderile, instituţiile, organizaţiile şi persoanele fizice care au terenuri amplasate în altă unitate administrativ-teritorială transferă impozitul funciar, calculat pentru aceste terenuri, integral la bugetele satelor (comunelor), oraşelor sau municipiilor, în dependenţă de amplasarea terenurilor.
Art.18. - Datoriile de creditor ale întreprinderilor din sectorul electroenergetic transmise, în conformitate cu Legea nr.336-XIV din 1 aprilie 1999 privind restructurarea datoriilor întreprinderilor din sectorul electroenergetic, la balanţa Întreprinderii de Stat "Moldtranselectro" nu se vor lua în considerare, iar sumele debitoare transmise vor fi luate în calculul venitului impozabil al întreprinderilor menţionate la prezentarea de către acestea a declaraţiilor cu privire la impozitul pe venit pe anul 2002. Venitul obţinut se utilizează la acoperirea pierderilor din anii precedenţi şi din anul în curs.
Art.19. - Persoanele juridice al căror capital social cuprinde şi o cotă a proprietăţii publice transferă, pînă la 1 iulie 2002, la bugetul respectiv dividende, calculate în funcţie de rezultatele activităţii din anul 2001, pe baza hotărîrii adunării generale, în conformitate cu structura fondului statutar.
Art.20. -
(1) Veniturile realizate din privatizarea şi vînzarea patrimoniului public se utilizează după cum urmează:
a) veniturile realizate din vînzarea acţiunilor statului se varsă la bugetul de stat, iar cele realizate din vînzarea acţiunilor transmise în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale se varsă în proporţie de 50% la bugetul de stat şi de 50% la bugetul unităţii administrativ-teritoriale respective;
b) veniturile realizate din privatizarea şi vînzarea obiectivelor, inclusiv a construcţiilor nefinalizate, se varsă la bugetul de stat, cu excepţia veniturilor din privatizarea şi vînzarea obiectivelor proprietate municipală care se varsă integral la bugetul unităţii administrativ-teritoriale respective;
c) veniturile realizate din vînzarea obiectivelor din fondul de imobile, cu altă destinaţie decît aceea de locuinţă, date în arendă se varsă în proporţie de 25% la bugetul de stat şi de 75% la bugetul unităţii administrativ-teritoriale respective. Nu mai puţin de 50% din mijloacele vărsate la bugetul unităţii administrativ-teritoriale se folosesc la finanţarea lucrărilor de reparaţie a fondului locativ;
d) veniturile realizate din vînzarea patrimoniului instituţiilor finanţate de la bugetele de toate nivelurile, cu excepţia cazurilor prevăzute la lit.e), se varsă integral la bugetul respectiv;
e) veniturile realizate din privatizarea şi vînzarea obiectivelor şi patrimoniului unităţilor medico-sanitare:
- finanţate de la bugetul de stat - se acumulează integral pe un cont trezorerial special al Ministerului Sănătăţii şi se utilizează, în mod centralizat, la înzestrarea tehnico-materială a unităţilor medico-sanitare din sectorul public, în baza devizului aprobat de Guvern. Aceste operaţiuni vor fi reflectate în executarea de casă a bugetului de stat, în baza dărilor de seamă lunare prezentate de Ministerul Sănătăţii;
- finanţate de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale - rămîn la dispoziţia organelor teritoriale de ocrotire a sănătăţii şi se utilizează, conform devizelor aprobate de autorităţile administraţiei publice ale unităţilor administrativ-teritoriale respective, pentru înzestrarea tehnico-materială a unităţilor medico-sanitare;
f) veniturile realizate din privatizarea şi vînzarea locuinţelor de stat se varsă integral la bugetul local. Se recomandă autorităţilor administraţiei publice locale de a utiliza integral veniturile realizate din privatizarea şi vînzarea locuinţelor de stat pentru construcţia şi renovarea spaţiului locativ;
g) veniturile realizate din vînzarea pachetelor de acţiuni ale statului în întreprinderile care se privatizează prin proiecte individuale se utilizează la acoperirea deficitului bugetar.
(2) În cazul în care veniturile prevăzute la alin.(1) nu se varsă în termen la buget, organele Serviciului Fiscal de Stat percep, prin executare silită, plăţile respective, aplicînd penalităţi în conformitate cu legislaţia.
(3) Din veniturile realizate din privatizare, inclusiv aconturile şi garanţiile de participare (cu excepţia veniturilor realizate din privatizarea obiectivelor conform unor proiecte individuale), încasate la bugetul de stat, cel mult 2% se vor defalca pentru acoperirea cheltuielilor aferente pregătirii întreprinderilor către privatizare (organizarea de licitaţii, concursuri, negocieri directe, desfăşurarea activităţilor de marketing, expertiza obiectivelor, achitarea serviciilor de mediere) şi pentru asigurarea activităţii de postprivatizare. Repartizarea mijloacelor în cauză pe ministere, departamente şi alte autorităţi ale administraţiei publice de specialitate se va efectua pe baza unui regulament şi a unor devize, aprobate de Guvern.
Art.21. -
(1) Cuantumul minim al arendei bunurilor instituţiilor finanţate de la buget se determină conform anexei nr.12.
(2) Pentru acoperirea cheltuielilor proprii, instituţiile finanţate de la bugetul de stat sînt în drept să utilizeze, în modul stabilit de Ministerul Finanţelor, mijloacele băneşti realizate din arenda bunurilor. Suma cu care veniturile depăşesc cheltuielile, potrivit devizelor de mijloace speciale ale acestor instituţii, se varsă la bugetul de stat.
(3) Instituţiile finanţate de la bugetul de stat se scutesc de plata arendei pentru folosirea încăperilor luate în arendă de la instituţiile finanţate de la acelaşi buget, cu excepţia plăţii pentru serviciile comunale.
Art.22. - Din sumele prevăzute în bugetul de stat ca accize la vinul brut, la vinurile din struguri, la divinuri (coniacuri) şi la vinurile din struguri saturate cu dioxid de carbon, 12%, dar nu mai mult de 10 milioane de lei, se vor utiliza pentru dezvoltarea viticulturii.
Art.23. -
(1) Taxele în fondul rutier se stabilesc potrivit anexelor nr.13-16.
(2) Din suma totală încasată la bugetul de stat ca accize la benzină şi motorină, 25% în semestrul întîi şi 15% în semestrul al doilea, dar în sumă totală nu mai mult de 53,1 milioane lei, se virează în fondul rutier.
a) mijloacele realizate din eliberarea de licenţe pentru lucrări de construcţie, reparaţie şi întreţinere a drumurilor se varsă zilnic la bugetul de stat spre a fi transferate integral în fondul rutier;
b) mijloacele realizate din eliberarea de licenţe pentru activităţi în transportul auto şi de autorizaţii pentru transporturile rutiere internaţionale, precum şi din aplicarea amenzilor pentru nerespectarea regulilor transportului de călători, se varsă zilnic, integral şi direct, la bugetul de stat;
c) din mijloacele acumulate la bugetul de stat conform literei b), 40%, dar nu mai mult de 4,8 milioane lei, se vor utiliza pentru finanţarea activităţii întreprinderilor de stat "Inspectoratul Transporturilor de Mărfuri şi Călători" şi "Agenţia Moldovei Trafic Auto Internaţional".
Art.25. -
(1) Mijloacele băneşti realizate de punctele consulare şi de direcţia consulară ale Ministerului Afacerilor Externe din prestarea de servicii consulare pe teritoriul Republicii Moldova se transferă zilnic la bugetul de stat.
(2) Mijloacele încasate în valută străină pentru serviciile consulare prestate peste hotare de către misiunile diplomatice şi consulare ale Republicii Moldova se reflectă ca venit în bugetul de stat şi se utilizează, ca sursă de finanţare bugetară, pentru acoperirea cheltuielilor instituţiilor respective, în limita alocaţiilor prevăzute în bugetul de stat pentru acest scop, în baza dărilor de seamă privind încasarea şi utilizarea mijloacelor respective, prezentate trimestrial Ministerului Finanţelor.
(3) Finanţarea cheltuielilor pentru întreţinerea misiunilor diplomatice şi consulare ale Republicii Moldova în ţara de reşedinţă se efectuează din mijloacele bugetului de stat, în monedă naţională convertită în valută străină (dolari S.U.A.), prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, inclusiv din contul veniturilor încasate de la serviciile consulare prestate.
(4) Ministerul Afacerilor Externe este în drept să redistribuie misiunilor diplomatice şi consulare mijloacele realizate din acordarea serviciilor consulare ce depăşesc limita alocaţiilor aprobate pentru întreţinerea acestora.
Art.26. - Mijloacele încasate la bugetul de stat ca taxă pentru efectuarea procedurilor vamale, în cuantum de cel mult 64,0 milioane lei, se vor folosi la finanţarea cheltuielilor Departamentului Vamal.
Art.27. -
(1) Volumul investiţiilor capitale finanţate de la bugetul de stat (inclusiv contribuţia Guvernului la realizarea proiectelor investiţionale) se aprobă în sumă de 74,0 milioane lei.
(2) Repartizarea pe obiective concrete a alocaţiilor prevăzute la alin.(1) se efectuează de Guvern şi se aprobă de Parlament.
Art.28. -
(1) Se aprobă, în componenţa bugetului de stat, fondul de subvenţionare şi stimulare a creditării de către băncile comerciale şi asociaţiile de economii şi împrumut a agenţilor economici producători de producţie agricolă, în sumă de 11125,0 mii lei.
(2) Mijloacele din fondul menţionat la alin.(1) se vor utiliza în baza unui regulament aprobat de Parlament.
(3) Mijloacele fondului de subvenţionare şi stimulare a creditării de către băncile comerciale şi asociaţiile de economii şi împrumut a agenţilor economici producători de producţie agricolă nu sînt impozabile.
(4) Mijloacele neutilizate, în anul 2001, ale fondului de subvenţionare şi stimulare a creditării de către băncile comerciale a agenţilor economici producători de producţie agricolă, precum şi dobînzile obţinute de la depozitarea mijloacelor acestui fond în anul 2001 sînt disponibile pentru utilizare în acelaşi scop în anul 2002.
(se substituie prin LP1546 din 19.12.02, MO178-181/27.12.02 art.1356)
Art.29. –
(1) Cheltuielile de exploatare a lacurilor de acumulare de folosinţă comună, a construcţiilor de protecţie împotriva inundaţiilor, a terenurilor din luncile inundabile şi a instalaţiilor hidrotehnice intergospodăreşti se finanţează de la bugetul de stat, în limita a 10545,0 mii lei.
2) Cheltuielile pentru plata energiei electrice şi a resurselor energetice utilizate la pomparea apei pentru irigare se finanţează de la bugetul de stat în sumă de 7,35 milioane lei care se utilizează în baza unui regulament aprobat de Guvern.
(se substituie prin LP1546 din 19.12.02, MO178-181/27.12.02 art.1356)
Art.30. -
(1) Băncilor comerciale care au acordat pînă la 29 iulie 1994 credite preferenţiale pe termen lung cooperativelor de construcţie a locuinţelor înfiinţate pînă la 1 ianuarie 1993 şi care au început construcţia caselor pînă la această dată, precum şi băncilor comerciale care au acordat după 29 iulie 1994 astfel de credite cooperativelor de construcţie a locuinţelor specificate în Hotărîrea Parlamentului nr.209-XIII din 29 iulie 1994, în condiţiile prevăzute în Hotărîrea Guvernului nr.349 din 7 iunie 1993, băncilor comerciale care au acordat credite cooperativelor de construcţie a locuinţelor specificate în hotărîrile Parlamentului nr.834-XIII din 16 mai 1996, nr.1011-XIII din 23 octombrie 1996, nr.1588-XIII din 27 februarie 1998, nr.1611-XIII din 17 martie 1998 şi nr.1147-XIV din 20 iulie 2000, în condiţiile prevăzute în aceste hotărîri, li se compensează de la bugetul de stat venitul ratat ca urmare a acordării acestor credite.
(2) În modul indicat la alin.(1), băncilor comerciale li se acoperă şi pierderile de venituri aferente creditelor preferenţiale şi creditelor fără dobîndă acordate categoriilor de cetăţeni care, conform legislaţiei, beneficiază de acest drept în dependenţă de sursa de acoperire a acestor pierderi prevăzută în legile respective.
(3) Prevederile prezentului articol nu se extind asupra creditelor folosite contrar destinaţiei.
(4) Pentru anul 2002 se suspendă acordarea de credite bancare preferenţiale cooperativelor de construcţie a locuinţelor nou-create.
Art.31. - Militarilor, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne din organele Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, judecătorilor, procurorilor şi altor persoane care, conform legislaţiei, sînt supuse asigurării de stat obligatorii, despăgubirile de asigurare se plătesc, la prezentarea
documentelor necesare, cu avizul Serviciului de stat pentru supravegherea asigurărilor de pe lîngă Ministerul Finanţelor, din mijloacele instituţiei la care este angajată persoana respectivă.
Art.32. - Tarifele la serviciile de distribuire a pensiilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi altor ajutoare, prevăzute în bugetul de stat, pentru pensionarii din rîndul militarilor, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne şi pentru alte categorii de persoane, prestate de Banca de Economii, se stabilesc, la încheierea contractelor dintre bancă şi autorităţile administraţiei publice de resort, în proporţie de cel mult 0,8% din suma distribuită.
Art.33. -
(1) Tarifele la serviciile de încasare de la populaţie a vărsămintelor la bugetul de stat şi la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale se stabilesc în proporţie de cel mult 1% din suma încasată. Cuantumul concret al tarifelor menţionate se determină la încheierea contractelor între instituţiile financiare şi organele financiare sau primăriile care gestionează executarea bugetelor respective.
(2) Cheltuielile legate de serviciile indicate la alin.(1) se efectuează din contul bugetelor respective.
Art.34. -
(1) Datoriile de creditor ale instituţiilor finanţate de la bugetul de stat, formate pînă la data de 1 ianuarie 2002, vor fi achitate de acestea din contul şi în limita alocaţiilor aprobate pentru întreţinerea lor în bugetul pe anul 2002.
(2) În anul 2002, contractarea de mărfuri, lucrări şi servicii, precum şi efectuarea de cheltuieli de către executorii de buget se fac numai în limita alocaţiilor repartizate instituţiilor respective, reduse cu suma datoriilor de creditor ale instituţiei, existente la data de 1 ianuarie 2002. Contractele respective vor fi înregistrate în unităţile Trezoreriei de Stat. Contractele neînregistrate în modul stabilit sînt nule.
(3) Prin derogare de la alin.(1), se anulează datoria Companiei de Stat "Teleradio-Moldova" către Întreprinderea de Stat "Radiocomunicaţii" în sumă de 17319,4 mii lei, acumulată în anii 1997-2001. Venitul obţinut de Compania "Teleradio-Moldova" prin anularea datoriei se consideră neimpozabil. Taxa pe valoarea adăugată plătită pentru livrări în sumă egală cu suma datoriei anulate se va trece în contul Întreprinderii de Stat "Radio comunicaţii"
(4) Se anulează datoria Serviciului de Informaţii şi Securitate faţă de Societatea pe Acţiuni "Moldtelecom", existentă la 1 octombrie 2002, în sumă de 8876,4 mii lei. Taxa pe valoarea adăugată plătită de Societatea pe Acţiuni "Moldtelecom" pentru mărfurile şi serviciile importate, egală cu suma datoriei anulate, se va trece în contul acestei societăţi pe acţiuni. Se autorizează Guvernul să anuleze datoriile, existente la 1 octombrie 2002, dintre beneficiarii de telefonie guvernamentală, finanţaţi de la bugetul de stat, şi Serviciul de Informaţii şi Securitate.
Art.35. -
(1) Agenţilor economici care furnizează mărfuri, execută lucrări sau prestează servicii instituţiilor finanţate de la bugetele de toate nivelurile sau care valorifică investiţii capitale finanţate de la buget nu li se calculează penalităţi şi amenzi pentru decontările întîrziate cu bugetul, proporţional datoriilor pentru aceste mărfuri, lucrări şi servicii furnizate, executate şi prestate în limitele alocaţiilor aprobate pentru scopurile respective. Agenţii economici menţionaţi nu vor calcula penalităţi instituţiilor indicate pentru neefectuarea în termen a plăţilor la mărfuri, lucrări şi servicii în partea care se încadrează în limitele alocaţiilor bugetare aprobate.
(2) Agenţilor economici care au depus în organele fiscale teritoriale şi/sau organele vamale documente pentru transferul, de pe un cont pe altul, al plăţilor efectuate la buget, precum şi pentru transferul la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale şi la bugetul asigurărilor sociale de stat, în vederea achitării datoriilor la ele, al mijloacelor pe care le-au vărsat la bugetul de stat, nu li se calculează penalitate la sumele respective pentru perioada aflării documentelor în stadiul examinării.
Art.36. -
(1) Se interzice dezafectarea mijloacelor bugetare şi extrabugetare (inclusiv celor speciale), precum şi a mijloacelor provenite din împrumuturile interne şi externe pentru acordarea de împrumuturi persoanelor juridice şi persoanelor fizice.
(2) Creditele şi împrumuturile externe acordate Republicii Moldova de către alte state sau de către instituţiile financiare internaţionale în scopuri investiţionale, pe un termen nu mai mic de 10 ani, în baza unor acorduri bilaterale ratificate de Parlament, pot fi acordate persoanelor juridice în condiţii acceptabile pentru Ministerul Finanţelor, cu asigurare obligatorie prin garanţii bancare.
(3) Mijloacele bugetare şi extrabugetare (inclusiv cele speciale) dezafectate de instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile sub formă de împrumut sau de ajutor financiar acordat persoanelor juridice şi persoanelor fizice, inclusiv cu titlu de filantropie şi de sponsorizare, se percep integral de la acestea din urmă şi se varsă la bugetul respectiv, fără a fi restabilite ulterior pe conturile creditorilor.
(4) De la persoanele juridice care au primit din partea instituţiilor finanţate de la buget mijloace cu titlu de împrumut sau de ajutor financiar se percepe la bugetul respectiv o sumă echivalentă cu rata de bază aplicată de Banca Naţională a Moldovei la refinanţarea băncilor comerciale prin operaţiuni REPO de cumpărare a hîrtiilor de valoare de stat pe termen de două luni, pentru toată perioada de utilizare a mijloacelor menţionate. În cazul în care de aceste mijloace a beneficiat o persoană fizică, suma respectivă se percepe de la conducătorul instituţiei finanţate de la buget.
(5) Sancţiunile prevăzute la alin.(3) se aplică, de asemenea, persoanelor juridice şi fizice care au primit de la instituţiile finanţate de la buget mijloace financiare sub formă de plată prealabilă, inclusiv pentru mărfuri şi servicii, pe perioada care depăşeşte termenul prevăzut în contract, precum şi persoanelor juridice pentru care au fost rambursate, din contul bugetului, împrumuturile bancare acordate cu garanţie de stat. Termenul, stipulat în contract, de onorare a obligaţiilor persoanei juridice sau fizice faţă de instituţia finanţată de la buget nu poate depăşi 30 de zile de la data primirii mijloacelor financiare la contul de decontare. În cazuri aparte, Guvernul este în drept să prelungească termenul respectiv. Aceste sancţiuni se aplică şi în cazul dezafectării, prin compensări, a mijloacelor bugetare, indiferent de vechimea compensărilor.
(6) Veniturile obţinute de subiecţii activităţii de întreprinzător prin exagerarea volumelor de lucrări în construcţii, reparaţii capitale şi curente, finanţate de la bugetele de toate nivelurile, precum şi a volumelor de lucrări finanţate din contul mijloacelor fondului rutier, ca urmare a nerespectării prevederilor actelor normative ce reglementează formarea şi determinarea acestor volume, indiferent de vechimea venitului exagerat, precum şi amenzile aplicate în cuantum echivalent acestor venituri, se varsă la bugetul respectiv.
(7) Sancţiunile indicate la alin.(3)-(6) se aplică de către organele de control financiar şi organele Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, în limita competenţelor lor.
Art.37. - În caz de nerambursare la scadenţă a împrumuturilor acordate autorităţilor administraţiei publice ale unităţilor administrativ-teritoriale de la bugetul de stat, a împrumuturilor interne şi externe cu destinaţie specială acordate, conform actelor normative, prin intermediul Ministerului Finanţelor, a dobînzilor aferente, precum şi a mijloacelor dezafectate de la bugetul de stat pentru stingerea împrumuturilor bancare acordate cu garanţie de stat, Ministerul Finanţelor este în drept să perceapă, în mod prioritar şi incontestabil, de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale şi, respectiv, de la agenţii economici suma nerambursată. Achitarea datoriilor expirate, aferente împrumuturilor acordate de Ministerul Finanţelor, se va efectua în următoarea succesiune: suma principală a împrumutului, dobînda, penalitatea.
Anexa nr.3
Impozitele, taxele şi alte venituri, prevăzute de legislaţie, care se încasează la bugetul de stat
1. Impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător
2. Taxa pe valoarea adăugată la mărfurile produse şi la serviciile prestate pe teritoriul Republicii Moldova
3. Taxa pe valoarea adăugată la mărfurile importate
4. Accizele
5. Impozite asupra comerţului exterior:
taxa vamală achitată de persoane juridice;
taxa vamală achitată de persoane fizice;
taxa pentru efectuarea procedurilor vamale;
alte încasări.
6. Taxele consulare
7. Taxa de stat pentru cauzele examinate în judecătoria economică
8. Venituri încasate din operaţiunile cu capital:
venituri din privatizare şi din vînzarea întreprinderilor de stat;
venituri din vînzarea acţiunilor statului;
venituri din vînzarea obiectivelor din fondul de imobile cu altă destinaţie decît aceea de locuinţă;
venituri din vînzarea patrimoniului de stat;
venituri din vînzarea terenurilor proprietate publică a statului.
9. Taxele şi alte încasări în fondul rutier:
taxa de trecere pe drumurile Republicii Moldova a vehiculelor neînmatriculate în republică;
taxa de folosire a drumurilor percepută de la posesorii de vehicule înmatriculate în Republica Moldova;
taxa de eliberare a autorizaţiilor pentru circulaţia vehiculelor cu masă totală, cu sarcină masică pe osie şi cu gabarite care depăşesc limitele admise şi a autorizaţiilor pentru efectuarea de lucrări în zona de protecţie a drumurilor;
taxa de eliberare a licenţelor (autorizaţiilor) pentru activităţi în transportul auto, gospodăria drumurilor şi a autorizaţiilor pentru transporturi rutiere internaţionale;
amenzile pentru deteriorarea drumurilor, construcţiilor şi utilajelor rutiere.
10. Impozitul privat
11. Venitul net al Băncii Naţionale a Moldovei
12. Alte taxe şi încasări:
dividendele aferente cotei de participare a statului în societăţile pe acţiuni;
arenda pentru resursele naturale;
arenda;
25% din salariul persoanelor care satisfac serviciul de alternativă;
taxa de timbru;
taxa de licenţă pentru practicarea unui anumit gen de activitate;
taxa pentru perfectarea autorizaţiilor şi eliberarea licenţelor prevăzute de Legea privind controlul asupra armelor individuale;
taxa pentru eliberarea autorizaţiilor de deschidere şi de prelungire a termenului de activitate a reprezentanţelor firmelor, băncilor şi organizaţiilor străine;
veniturile întreprinderilor Societăţii pe Acţiuni "Moldova-Gaz", realizate în urma includerii în tariful la gazele naturale a mijloacelor destinate serviciului datoriei de stat externe;
taxele percepute de poliţia rutieră;
taxa pentru efectuarea expertizei ecologice;
încasările din vînzarea averii şi valutei confiscate;
încasările din vînzarea cărţilor de imobil;
taxa pentru eliberarea paşapoartelor, buletinelor de identitate, legitimaţiilor şi certificatelor;
încasările mijloacelor speciale ale instituţiilor finanţate de la bugetul de stat (depăşirea veniturilor asupra cheltuielilor); dobînzile la împrumuturile acordate de la bugetul de stat;
restituirea mijloacelor primite şi neutilizate de instituţii şi organizaţii în anul precedent;
taxa de înregistrare a asociaţiilor obşteşti şi a mijloacelor de informare în masă;
amenzile şi sancţiunile administrative;
amenzile aplicate de poliţia economică;
amenzile aplicate de poliţia rutieră;
încasările provenite din confiscări, amenzi şi alte sancţiuni pecuniare aplicate de Departamentul Vamal;
amenzile aplicate de Inspecţia de Stat în Construcţii;
amenzile aplicate de Departamentul Control Financiar şi Revizie de pe lîngă Ministerul Finanţelor;
amenzile aplicate de organele Serviciului Fiscal de Stat;
amenzile aplicate de Garda Financiară;
amenzile aplicate de organele Serviciului de Informaţii şi Securitate;
amenzile aplicate de Curtea de Conturi;
amenzile pentru nerepatrierea în termen a încasărilor valutare;
amenzile aplicate de instanţele de judecată în cadrul judecării cauzelor administrative şi penale;
alte încasări.
13. Granturile
| Poziţia tarifară | Denumirea mărfii | Cantitatea |
| 2203 | Bere fabricată din malţ | 2 litri |
| 2204-220890 | Vinuri naturale din struguri, inclusiv vinuri alcoolizate; must din struguri, altul decоt cel de la poziţia 2009; vermuturi; băuturi alcoolice tari, lichioruri şi alte băuturi spirtoase | 1 litru |
| 2402 | ţigări de foi, trabucuri | 50 bucăţi |
| 2402 | ţigări din tutun sau din substituenţi de tutun | 200 bucăţi |
| 42 | Obiecte din piele; articole de voiaj, genţi şi alte produse similare | 1 unitate |
| 61 | Articole de îmbrăcăminte şi accesorii de îmbrăcăminte tricotate | 1 unitate |
| 62 | Articole de îmbrăcăminte şi accesorii de îmbrăcăminte, altele decît cele tricotate | 1 unitate |
| 64 | Încălţăminte | 2 perechi |
| 8470 | Maşini de calcul | 1 unitate |
| 91 | Ceasuri | 1 unitate |
Notă:
1. Prezenta listă se stabileşte pentru o persoană.
2. La trecerea frontierei vamale a Republicii Moldova, persoanei fizice i se permite introducerea în ţară, fără achitarea taxelor vamale, a obiectelor de igienă personală, a parfumeriei şi cosmeticelor, a medicamentelor de strictă necesitate personală.
3. Persoanele fizice care nu sînt subiecţi ai activităţii de întreprinzător şi nu sînt înregistrate în modul stabilit, au dreptul să scoată de pe teritoriul Republicii Moldova producţie agricolă (cu excepţia producţiei supuse accizelor) în condiţiile şi în cantităţile stabilite de către Guvern.
Anexa nr. 12.
Determinarea cuantumului minim al arendei bunurilor instituţiilor finanţate de la buget
1. Cuantumul minim al arendei anuale pentru folosirea încăperilor se calculează aplicîndu-se formula:
Paî= Tb x (1 + K1 + K2 + K3) x K4 x S,
în care:
Paî - cuantumul arendei anuale;
Tb - tariful de bază pentru arenda anuală a 1 m2 de spaţiu;
K1 - coeficientul de amplasare a încăperii;
K2 - coeficientul amenajării tehnice;
K3 - coeficientul ramural de utilizare a încăperii;
K4 - coeficientul de piaţă;
S - suprafaţa încăperii.
Valoarea coeficienţilor folosiţi în calcule se determină după următoarele criterii:
a) Tariful de bază pentru arenda anuală a 1 m2 de spaţiu (Tb): municipiul Chişinău municipiul Bălţi celelalte municipii oraşele şi localităţile suburbane din componenţa municipiilor localităţile săteşti | 120 lei 85 lei 60 lei 45 lei
15 lei |
b) Coeficientul de amplasare a încăperii (K1): clădire separată construcţie încorporată sau anexată încăpere supraterană (parter) soclu demisol subsol cu geamuri, etaj tehnic alte subsoluri | 0,5 0,45 0,4 0,35 0,3 0,2 0 |
c) Coeficientul amenajării tehnice (K2): apeduct, canalizare, apă caldă, încalzire centrală apeduct, canalizare, încălzire centrală apeduct, canalizare, apă caldă apeduct, canalizare încălzire centrală amenajarea tehnică lipseşte | 0,5 0,4 0,3 0,2 0,2 0 |
d) Coeficientul ramural de utilizare a încăperii (K3): Ateliere de creaţie ale pictorilor, sculptorilor, arhitecţilor, meşterilor populari, încăperile instituţiilor medicale, utilizate de către arendaşi în scopuri medicale, întreprinderi de producţie ale Societăţii Invalizilor 2) Instituţii finanţate de la bugetul de stat, bugetele unităţilor administrativ-teritoriale şi bugetul asigurărilor sociale de stat 3) Garaje, depozite şi alte încăperi auxiliare 4) Spaţii pentru prestarea serviciilor către populaţie (ateliere de reparaţie a încălţămintei,îmbrăcămintei şi a obiectelor de uz casnic, frizerii, curăţătorii chimice, puncte de închiriere a obiectelor, băi) 5) Spaţii folosite pentru comercializarea produselor de panificaţie, produselor lactate, alimentare şi de cofetărie, a băuturilor nealcoolice; unităţi de alimentaţie publică cu pregătire şi comercializare a bucatelor; spaţii pentru laboratoare, pentru instruire, pentru efectuarea lucrărilor de cercetări şi proiectare;pentru prestarea serviciilor poştale, medicale, sportive şi de întremare a sănătăţii; pentru scopuri de producţie 6) Încăperi pentru reparaţia si deservirea tehnică a automobilelor, tehnicii de calcul şi a altor utilaje 7) Alte întreprinderi de comerţ 8) Saloane de jocuri electronice, jocuri computerizate şi alte jocuri distractive pentru copii 9) Încăperi utilizate în calitate de oficiu 10) Instituţii financiare, burse, instituţii de asigurare 11) Restaurante, baruri, cafenele cu servirea băuturilor alcoolice 12) Case de schimb valutar, puncte de înregistrare şi închiriere a producţiei video 13) Cazinouri, saloane pentru jocuri de noroc 14) Încăperi cu altă destinaţie decît cele enumerate la poziţiile 1)-13) | 0,05
0,1 0,3
0,4
0,5
0,7 0,8
1,2 1,5 2,0 2,5 3,0 4,0 1,0 |
e) Coeficientul de piaţă (K4) se stabileşte prin înţelegerea părţilor şi nu poate fi mai mic decît 1,0, iar pentru genurile de activitate efectuate în încăperile menţionate la litera d) poziţiile 1)-6) nu poate fi mai mic de 0,5. La stabilirea acestui coeficient trebuie să se ţină cont de cererea şi oferta spaţiilor ce ar putea fi date în arendă, de posibilitatea utilizării terenului aferent, de caracteristica zonei teritorial-economice şi de alte criterii calitative ale încăperilor, necuprinse în coeficienţii aplicaţi. În cazul în care se dau în arendă mai multe încăperi cu diferite condiţii de amplasare,amenajare tehnică sau care vor fi utilizate în diverse scopuri, cuantumul total al arendei se constituie din suma plăţilor de arendă calculate pentru fiecare încăpere sau grup de încăperi. | |
2. Cuantumul arendei anuale pentru utilajul, mijloacele de transport şi alte fonduri fixe arendate (denumite în continuare utilaje) se calculează aplicîndu-se formula:
Pca= Ua x K1 x K2 + Q,
în care:
Pca - cuantumul arendei anuale pentru utilajul arendat;
Ua - uzura anuală a utilajului dat în arendă;
K1 - coeficientul de calcul;
K2 - coeficientul de piaţă;
Q - cheltuielile suportate de persoana care dă în arendă pentru întreţinerea şi exploatarea utilajelor date în arendă.
Valoarea coeficienţilor folosiţi în calcule se determină după următoarele criterii:
a) Uzura anuală a utilajului (Ua) se calculează pentru fiecare poziţie aparte, conform tabelului nr.1.
Tabelul nr. 1
| Nr. crt. | Denumirea utilajului | Nr. de inventar | Termenul de exploatare, în ani. Distanţa în km | Valoarea iniţială reevaluată, în lei | Codul normeide amortizare | Normade amortizare în % | Uzura (contabilă) la data dării în arendă (5x7) Ua în % | Uzura anuală Ua (5x7)100% în lei | Coeficientul de calcul K1 | Coeficientul de piaţă K2 | Cheltuielile pentru întreţinere şi exploatare Q în lei | Cuantumul arendei anuale Pau în lei |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 |
| | | | | | | | | | | | |
b) Coeficientul de calcul (K1) se va stabili în dependenţă de uzura contabilă la data dării în arendă a fondurilor fixe (tabelul nr.2).
Tabelul nr. 2
| U(%) | 0 | 10 | 20 | 30 | 40 | 50 | 60 | 70 | 80 | 90 | 100 |
| K1 | 1,88 | 1,79 | 1,71 | 1,62 | 1,53 | 1,44 | 1,35 | 1,27 | 1,18 | 1,09 | 1,0 |
Pentru utilajul complet amortizat (uzura contabilă - 100%), valoarea coeficientului de calcul se determină în dependenţă de uzura fizică reală a utilajului.
c) Coeficientul de piaţă (K2) se stabileşte prin înţelegerea părţilor şi nu poate fi mai mic decît 1,0. La stabilirea acestui coeficient trebuie să se ţină cont de cerere şi ofertă, de venitul neobţinut, de diferenţa dintre valoarea iniţială de bilanţ şi preţurile de piaţă la utilajul de acelaşi tip sau cu caracteristici comparabile, precum şi de alţi factori.
În tabelul nr.1 se introduc, de asemenea, valoarea coeficientului de calcul, coeficientului de piaţă, mărimea cheltuielilor pentru întreţinerea şi exploatarea utilajului şi a cuantumului arendei anuale, calculate pentru fiecare poziţie.
În cazul în care cheltuielile pentru întreţinerea şi exploatarea utilajului variază, ele se recalculează şi se achită suplimentar.
3. Cuantumul arendei anuale pentru folosirea mijloacelor circulante se calculează aplicîndu-se formula:
Pac = C x R x K,
în care:
Pac - cuantumul arendei anuale pentru folosirea mijloacelor circulante;
C - costul mijloacelor circulante la data calculării plăţii de arendă;
R - rata de bază aplicată de Banca Naţională a Moldovei la refinanţarea băncilor comerciale prin operaţiuni REPO de cumpărare a hîrtiilor de valoare de stat pe termen de două luni, în %, împărţită la 100%;
K - coeficientul de piaţă.
Valoarea coeficienţilor folosiţi în calcule se determină după următoarele criterii:
a) Costul mijloacelor circulante se calculează pentru fiecare poziţie separat, conform tabelului nr.3.
Tabelul nr.3
| Nr. crt. | Denumirea mijloacelor circulante | Cantitatea | Unitatea de măsură | Costul unei unităţi la data calculării arendei, în lei | Costul la data calculării arendei, (3x5) în lei | Note |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
| | | | | | |
b) Rata de bază aplicată de Banca Naţională a Moldovei la refinanţarea băncilor comerciale prin operaţiuni REPO de cumpărare a hîrtiilor de valoare de stat pe termen de două luni, se publică periodic în presă. În calcule se foloseşte valoarea ratei în vigoare la data încheierii contractului de arendă.
c) Coeficientul de piaţă se stabileşte prin înţelegerea părţilor şi nu poate fi mai mic decît 1,0.
După încetarea efectului contractului de arendă, arendaşul restituie mijloacele circulante în volumele fixate la data dării lor în arendă. În cazul imposibilităţii restituirii mijloacelor circulante, costul lor se recuperează la preţurile în vigoare la data încetării efectului contractului de arendă.