cu privire la sistemul de avertizare, informare, clasificare a situaţiilor excepţionale cu caracter natural şi tehnogen şi sporirea capacităţii de intervenţie a autorităţilor administraţiei publice

HOTĂRÂRE nr. 259 din 09.03.1998 · GUVERNUL · publicat 09.04.1998 · abrogat 04.04.2003
pe legis.md
Trimiteri: 4 legate

În scopul stabilirii criteriilor unice de clasificare şi de estimare a situaţiilor excepţionale cu caracter natural şi tehnogen, creării spaţiului informativ şi determinării modului de efectuare a schimbului de informaţie, de constituire şi utilizare a bazelor de date în sistemul de prevenire şi intervenţie în situaţii excepţionale,

Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

Regulamentul cu privire la clasificarea situaţiilor excepţionale şi determinarea atribuţiilor ministerelor şi departamentelor în vederea prevenirii şi lichidării consecinţelor acestora (anexa nr.1);

Clasificarea de bază a situaţiilor excepţionale (anexa nr.2);

Conţinutul informaţiei şi criteriile de estimare a situaţiilor excepţionale pentru comunicatele informative ce se prezintă Departamentului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale (anexa nr.3);

Regulamentul serviciului operativ de dispecerat al protecţiei civile (anexa nr.4).

2. Departamentul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale:

va asigura colectarea, generalizarea şi prezentarea către Guvern şi autorităţile publice a informaţiilor privind situaţiile excepţionale ce au avut loc pe teritoriul Republicii Moldova;

va opera modificări în actele normative referitor la protecţia civilă şi va organiza executarea lor la toate nivelurile administrative;

în comun cu primăriile oraşelor (municipiilor), comitetele executive raionale şi autorităţile executive ale unităţilor cu statut special de autonomie, va înfiinţa pe baza serviciilor de dispecerat ale direcţiilor raionale ale complexului agroindustrial, pînă la 1 mai 1998, servicii operative de dispecerat pentru protecţia civilă, creîndu-le condiţii pentru buna lor funcţionare (încadrarea colaboratorilor şi dotarea conformă cu mijloace de comunicaţie si înştiinţare).

3. Comitetele executive raionale, autorităţile executive ale unităţilor cu statut special de autonomie vor obliga agenţii economici să transmită la balanţa primăriilor satelor mijloacele de radiocomunicaţie şi vor asigura lucrul lor de dispecerat conform prezenţei hotărîri.

4. Primăriile oraşelor (municipiilor), comitetele executive raionale, autorităţile executive ale unităţilor cu statut special de autonomie:

în comun cu Ministerul Comunicaţiilor şi Informaticii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Dezvoltării Teritoriului, Construcţiilor si Gospodăriei Comunale, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, S.A. Concernul "Moldova-Gaz", Întreprinderea de Stat "Moldtranselectro" şi cu Concernul Republican pentru Gospodărirea Apelor "Apele Moldovei", vor asigura stabilirea legăturilor directe ale serviciilor de dispecerat departamentale cu serviciul operativ de dispecerat al protecţiei civile al oraşului (municipiului) sau raionului şi vor prezenta informaţiile privind pericolul, declanşarea situaţiilor excepţionale şi lichidarea consecinţelor acestora, în modul stabilit prin prezenta hotărîre;

vor obliga factorii de decizie ai primăriilor satelor (comunelor), ai obiectelor economice şi formaţiunile departamentale de depanare-dispecerat ale oraşelor şi raioanelor să prezinte informaţia necesară serviciului operativ de dispecerat al protecţiei civile al oraşelor (municipiilor), raioanelor în termenele stabilite de Departamentul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale.

5. Ministerele şi departamentele, organele administraţiei publice locale vor adopta măsurile necesare pentru executarea şi implementarea prevederilor prezentei hotărîri.

PRIM -MINISTRU

AL REPUBLICII MOLDOVA Ion CIUBUC

Chişinău, 9 martie 1998.

Nr. 259.

Anexa nr. 1 la Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 259 din 9 martie 1998

REGULAMENTUL cu privire la clasificarea situaţiilor excepţionale şi determinarea atribuţiilor ministerelor şi departamentelor în vederea prevenirii şi lichidării consecinţelor acestora

Regulamentul cu privire la clasificarea situaţiilor excepţionale şi determinarea atribuţiilor ministerelor şi departamentelor în vederea prevenirii şi lichidării consecinţelor acestora (în continuare - Regulamentul) are drept obiect definirea noţiunii de situaţie excepţională şi stabilirea funcţiilor organelor administraţiei publice în domeniul prevenirii şi lichidării consecinţelor acesteia.

I. Noţiuni generale

În sensul prezentului Regulament noţiunile utilizate au următoarele semnificaţii:

situaţie excepţională - întreruperea condiţiilor normale de viaţă şi activitate a oamenilor la un obiect sau pe un anumit teritoriu în urma unei avarii, catastrofe, calamităţi naturale sau ecologice, epidemii, epizootii, epifitotii, precum şi în cazul folosirii de către un potenţial inamic a armelor contemporane de nimicire în masă, care conduc sau pot conduce la pierderi umane şi materiale;

situaţie excepţională cu caracter natural - situaţii excepţionale provocate de calamităţi naturale (seisme, inundaţii, alunecări de teren, întroieniri, incendii, furtuni, uragane), epidemii, epizootii, afectarea culturilor agricole şi pădurilor de boli şi dăunători;

situaţie excepţională de natură tehnogenă - situaţii excepţionale cauzate de avarii industriale, accidente în transport şi alte accidente, incendii (explozii), accidente cu degajarea (cu pericol de degajare) a substanţelor puternic toxice, radioactive, substanţe biologice periculoase, prăbuşirea bruscă a edificiilor şi construcţiilor, ruperea digurilor, accidente ale sistemelor energetic şi de comunicaţii de importanţă vitală şi ale instalaţiilor de epurare;

situaţie excepţională cu caracter ecologic (calamitate ecologică) - impurificarea mediului ambiant cu consecinţe ireversibile, care prezintă pericol pentru viaţa şi sănătatea oamenilor, pentru floră şi faună, sol, apă, atmosferă şi landşaft, valorile materiale şi moştenirea culturală;

sursă a situaţiei excepţionale - fenomen natural periculos sau incident antropogenic, îmbolnăvirea în masă a populaţiei, animalelor şi plantelor, precum şi un mijloc contemporan de nimicire în masă, la declanşarea căruia apare sau poate apărea o situaţie excepţională;

zonă a situaţiei excepţionale - teritoriul în care a fost declarată instituirea stării excepţionale;

stare excepţională - regim juridic al guvernării de stat, introdus provizoriu într-un anumit teritoriu sau în unele localităţi, în conformitate cu legislaţia în vigoare, pentru a asigura securitatea populaţiei în situaţii excepţionale;

caz excepţional - incident periculos, produs la declanşarea unei surse a situaţiei excepţionale sau a dezordinilor în masă, care s-au soldat cu victime sau prezintă pericole pentru viaţa şi sănătatea oamenilor, au cauzat daune patrimoniului statului sau oricărei alte proprietăţi, averii personale a cetăţenilor şi mediului înconjurător dintr-un anumit teritoriu;

protecţia împotriva situaţiilor excepţionale - ansamblul de măsuri organizaţionale, economice, tehnico-inginereşti, de ecoprotecţie şi speciale, menite să asigure prevenirea apariţiei situaţiilor excepţionale, depăşirea pericolelor iminente şi lichidarea consecinţelor lor, în scopul salvării vieţii şi protecţiei sănătăţii oamenilor, diminuării prejudiciului adus economiei naţionale şi averii personale a cetăţenilor, precum şi pentru reducerea impactului negativ asupra factorilor de mediu;

pericol provocat de o situaţie excepţională - situaţie în care există riscul de a se crea pericole pentru populaţie, patrimoniul de stat, averea personală sau alte tipuri de proprietate, precum şi pentru mediul înconjurător;

pericolul situaţiei excepţionale - stare în care a apărut sau este iminentă declanşarea unor fenomene şi procese, ce pot afecta oamenii, prejudicia în zona situaţiei excepţionale averea lor, patrimoniul statului şi alte tipuri de proprietate şi care pot exercita un impact negativ asupra mediului înconjurător;

riscul apariţiei unei situaţii excepţionale - probabilitatea producerii unei situaţii excepţionale, estimată în indicii corespunzători de risc;

evaluarea riscului - identificarea pericolelor şi a eventualelor surse ale acestora, cercetarea mecanismului apariţiei lor, estimarea probabilităţii declanşării evenimentelor identificate ca periculoase şi a consecinţelor acestora, precum şi însumarea probabilităţilor de apariţie a pericolelor şi a consecinţelor acestora pentru toate variantele posibile de evoluţie a situaţiei;

managementul riscului apariţiei situaţiei excepţionale - elaborarea unor planuri antiavarie, a măsurilor tehnico-inginereşti şi organizatorice privind protecţia populaţiei de riscuri cu caracter natural şi tehnogen în baza evaluării calitative şi cantitative a riscului apariţiei unei situaţii excepţionale şi prin informarea populaţiei şi structurilor conducătoare despre rezultatele acestei evaluări;

factorul distructiv al sursei situaţiei excepţionale - parte componentă a unui fenomen periculos sau a unui proces fizic, chimic, biologic (bacteriologic), provocat de sursa situaţiei excepţionale, care conduce la afectarea oamenilor, animalelor şi plantelor agricole, distrugerea obiectelor economiei naţionale sau cu altă menire şi a factorilor de mediu;

mijloace moderne de nimicire în masă - totalitatea mijloacelor defensive din dotarea armatelor care, folosite în operaţiuni de război, pot provoca sau provoacă nimicirea în masă a populaţiei, animalelor şi culturilor agricole, vătămarea sănătăţii populaţiei, distrugerea şi deteriorarea obiectelor economiei naţionale şi a factorilor de mediu, precum şi la apariţia factorilor afectării repetate;

prevenirea situaţiei excepţionale - un complex de măsuri, desfăşurate din timp şi orientate spre diminuarea maximă a riscului apariţiei situaţiilor excepţionale, protecţia sănătăţii şi vieţii oamenilor, reducerea daunelor şi pierderilor materiale şi spre localizarea zonelor situaţiilor excepţionale;

fenomen natural periculos - eveniment de provenienţă naturală sau o stare a factorilor de mediu care, după intensitatea, nivelul de răspîndire şi durata sa, poate avea un impact negativ asupra activităţii oamenilor, obiectelor economiei naţionale şi asupra mediului ambiant;

calamitate naturală - fenomen distructiv natural şi (sau) antroponatural, la producerea căruia este iminent sau apare un pericol pentru viaţa şi sănătatea oamenilor, se deteriorează sau se distrug bunurile materiale şi factorii de mediu;

seism - zguduiri şi oscilaţii subterane ale scoarţei terestre, cauzate de dislocări şi rupturi tectonice ale acesteia sau ale mantiei superioare, care se propagă la distanţe mari sub formă de vibraţii elastice;

inundaţie - revărsarea peste un teritoriu a apelor ieşite din albie în urma afluxului de viituri abundente provenite din ploi, topirea zăpezilor sau dezgheţarea barajelor din sloiuri ale albiei rîurilor (primăvara), ori a gheţurilor uleioase (toamna);

ciclon - perturbaţie atmosferică cu presiune joasă în centru şi mişcarea aerului în formă de vîrtej;

uragan - vînt violent cu putere distrugătoare de lungă durată, viteza căruia depăşeşte 30 m/sec;

incendiu - proces de ardere necontrolat, care distruge parţial sau în întregime bunurile materiale ori periclitează viaţa şi sănătatea oamenilor, animalelor şi culturilor agricole;

explozie - proces rapid de schimbare momentană a compoziţiei fizice sau chimice a unei substanţe, însoţit de degajarea spontană a unor energii imense şi de formarea gazelor comprimate, care creează pericole pentru viaţa şi sănătatea oamenilor, provoacă daune economiei naţionale şi mediului înconjurător şi poate deveni sursa unei situaţii excepţionale;

epidemie - răspîndirea masivă, în progresie rapidă în timp şi în spaţiu, a unei boli contagioase între locuitorii unei anumite regiuni, care depăşeşte considerabil nivelul morbidităţii înregistrat în mod curent în acest teritoriu;

epizootie - răspîndirea concomitentă în masă a unei boli contagioase la una sau mai multe specii de animale, care depăşeşte considerabil numărul îmbolnăvirilor înregistrate în mod obişnuit în perimetrul acelui teritoriu;

epifitotie - răspîndirea masivă a unei boli infecţioase la plante şi în primul rînd la culturile agricole pe un teritoriu imens pe parcursul unei anumite perioade de timp;

avarie - eveniment periculos la un obiect industrial sau de transport, care periclitează viaţa şi sănătatea oamenilor şi are drept consecinţe distrugerea construcţiilor şi încăperilor industriale, deteriorarea sau nimicirea utilajelor, mecanismelor, mijloacelor de transport, materiilor prime şi producţiei finite, la întreruperea procesului de producţie şi prejudicierea mediului ambiant;

avarie radioactivă - avarie la un obiect cu pericol radioactiv, care conduce în consecinţă la erupţia substanţelor radioactive şi/sau degajarea radiaţiei ionizante în cantităţi ce depăşesc limitele prevăzute de proiect pentru exploatarea normală a obiectului şi nivelul de securitate stabilit;

catastrofă - avarie în proporţii mari, soldată cu victime umane, prejudicierea sănătăţii oamenilor şi deteriorarea sau distrugerea obiectelor economiei naţionale şi altor valori materiale în proporţii considerabile, precum şi cu urmări nefaste asupra factorilor de mediu;

catastrofă tehnologică - catastrofă ce apare în urma întreruperii procesului tehnologic, se soldează cu victime umane, periclitează sănătatea personalului şi prejudiciază, direct sau indirect, bunurile materiale şi mediul înconjurător;

încărcături periculoase - substanţe, materiale, articole şi deşeuri industriale care, datorită proprietăţilor lor fizice, chimice şi biologice, pot prezenta pericole pentru viaţa şi sănătatea cetăţenilor şi provoca poluarea mediului înconjurător, deteriorarea şi nimicirea mijloacelor de transport sau altor bunuri;

lucrări de salvare-deblocare în situaţii excepţionale - complex de lucrări incluzînd localizarea (limitarea) focarului situaţiei excepţionale, căutarea şi salvarea oamenilor, acordarea primului ajutor medical sinistraţilor şi evacuarea lor în caz de necesitate;

lucrări de depanare-restabilire în situaţii excepţionale - lucrările primordiale efectuate în zona situaţiei excepţionale în vederea consolidării sau distrugerii suporţilor clădirilor, care ameninţă să se prăbuşească, de reparaţie şi restabilire, conform schemelor provizorii, a obiectelor de importanţă vitală pentru populaţia sinistrată şi salvatori, precum şi lucrările de degajare şi dezinfectare a încăperilor şi construcţiilor.

II. Proporţiile situaţiilor excepţionale şi sarcinile organelor administraţiei publice (comisiile pentru situaţiile excepţionale)

1. Pentru necesităţile practice, situaţiile excepţionale se clasifică pe tipuri şi genuri, potrivit evenimentelor excepţionale, care le-au declanşat.

După proporţiile extinderii şi gravitatea consecinţelor, situaţiile excepţionale se subdivizează în: de obiect, locale, regionale, naţionale şi transfrontaliere.

Situaţia excepţională în cadrul unui obiect este cea cu zona în limitele teritoriului întreprinderii, instituţiei, organizaţiei.

La cea locală este raportată situaţia excepţională, a cărei zonă nu depăşeşte extravilanul primăriei.

La cea regională este raportată situaţia excepţională, a cărei zonă nu depăşeşte hotarele administrative ale unui raion, judeţ, municipiu.

La cea naţională este raportată situaţia excepţională, a cărei zonă cuprinde un teritoriu vast sau întreg teritoriul ţării, dar care nu depăşeşte frontierele ei.

Situaţia excepţională transfrontalieră este situaţia ai căror factori distructivi depăşesc frontierele Republicii Moldova sau situaţia excepţională produsă în alte state, dar care afectează teritoriul ei.

2. Situaţiile excepţionale se lichidează cu forţele şi mijloacele întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor cu orice formă organizaţional-juridică (denumite în continuare cu termenul generic - întreprinderi) şi ale autorităţilor administraţiei publice locale, în teritoriul cărora s-a produs situaţia excepţională (sub conducerea comisiilor respective pentru situaţiile excepţionale) şi cu concursul Departamentului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale.

Lichidarea unei situaţii excepţionale în cadrul unui obiect se efectuează cu forţele şi mijloacele întreprinderii respective.

Lichidarea situaţiei excepţionale locale se efectuează cu forţele şi mijloacele autorităţilor administraţiei publice locale - primăriilor comunelor.

Situaţiile excepţionale regionale şi naţionale se lichidează cu forţele şi mijloacele autorităţilor administraţiei publice locale, ale căror teritorii sînt cuprinse în zona situaţiei excepţionale.

În cazul cînd pentru lichidarea situaţiei excepţionale din cadrul unui obiect, a celei locale, regionale sau naţionale forţele şi mijloacele proprii nu sînt suficiente, comisiile corespunzătoare pentru situaţii excepţionale pot solicita ajutorul comisiilor pentru situaţii excepţionale ierarhic superioare.

Lichidarea situaţiei excepţionale transfrontaliere se efectuează potrivit hotărîrii Guvernului în conformitate cu prevederile dreptului internaţional şi acordurilor internaţionale.

De regulă, la lichidarea consecinţelor situaţiei excepţionale transfrontaliere participă forţele şi mijloacele comunităţii internaţionale.

La lichidarea consecinţelor situaţiilor excepţionale participă batalioanele de salvare-deblocare ale Departamentului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, iar în caz de necesitate pot fi atrase, de asemenea, unităţile Forţelor Armate sau alte formaţiuni militarizate ale Republicii Moldova în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Lichidarea situaţiilor excepţionale se consideră încheiată la finalizarea lucrărilor de salvare-deblocare şi altor lucrări prioritare.

III. Asigurarea informaţiilor privind situaţiile excepţionale

3. Informaţiile privind situaţiile excepţionale se constituie din datele şi ştirile despre starea de fapt în industrie şi producţie, situaţia radioactivă, chimică şi biologică (bacteriologică), fenomenele seismice, hidrometeorologice, heliografice şi altele asemenea, epidemii, epizootii şi epifitotii dintr-un anumit teritoriu, apte să declanşeze situaţii excepţionale, sau cele ce specifică proporţiile distinctive şi natura (cauzele declanşării) dezastrului, precum şi datele corespunzătoare privind acţiunile protecţiei civile.

4. Colectarea, acumularea, păstrarea, prelucrarea şi prezentarea către organele administraţiei publice, organizaţiile obşteşti şi economice, populaţie şi anumite persoane interesate a informaţiei oficiale ce ţine de problematica situaţiilor excepţionale, pentru utilizarea ei ulterioară, o efectuează Departamentul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale.

5. Asigurarea informativă are drept scop executarea următoarelor sarcini de bază:

colectarea, generalizarea şi prelucrarea datelor, necesare autorităţilor respective ale administraţiei publice şi puterii executive pentru pronosticarea situaţiilor excepţionale, elaborarea şi transpunerea în viaţă a programelor speciale şi de stat pe termen lung privind asanarea mediului ambiant, prevenirea avariilor, catastrofelor, dezastrelor ecologice şi diminuarea efectelor nefaste ale calamităţilor naturale;

informarea operativă a autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, a conducătorilor obiectelor economiei naţionale, precum şi a populaţiei despre pericolul declanşării situaţiilor excepţionale, caracterul şi proporţiile consecinţelor lor nefaste pentru luarea hotărîrilor oportune şi desfăşurarea acţiunilor de salvare-deblocare şi a altor lucrări prioritare privind acordarea ajutorului către sinistraţii din focarele dezastrului în timpul lichidării consecinţelor calamităţilor apărute;

crearea condiţiilor necesare pentru elaborarea actelor legislative, a altor acte normative şi tehnico-normative privind desfăşurarea eficientă a cercetărilor ştiinţifice întru crearea şi implementarea efectivă a tehnologiilor sigure pentru sporirea gradului de securitate a industriilor potenţial periculoase, stabilitatea funcţionării obiectelor în condiţii extreme, elaborarea şi organizarea producerii mijloacelor moderne de protecţie a populaţiei, bunurilor materiale şi valorilor culturale şi repunerea în funcţiune a obiectelor de importanţă vitală, afectate de efectele situaţiilor excepţionale;

acumularea şi generalizarea experienţei de organizare şi desfăşurare a acţiunilor de lichidare a consecinţelor situaţiilor excepţionale în vederea antrenării în acest scop a tuturor forţelor şi mijloacelor disponibile şi instruirii populaţiei în ceea ce priveşte metodele de protecţie şi acordarea de ajutor sinistraţilor;

familiarizarea pe scară largă cu informaţiile oficiale privind situaţiile excepţionale a tuturor cetăţenilor în scopul satisfacerii drepturilor şi intereselor lor legitime.

6. Conducătorii autorităţilor administraţiei publice şi de dirijare ramurală, ai organizaţiilor publice (şi ai întreprinderilor), în atribuţiile cărora intră prevenirea şi lichidarea consecinţelor avariilor de proporţii, catastrofelor, calamităţilor naturale şi ecologice, epidemiilor, epizootiilor şi epifitotiilor, răspund personal pentru colectarea, prelucrarea şi furnizarea operativă către persoanele interesate a informaţiei oficiale privind problematica situaţiilor excepţionale.

7. Responsabilitatea pentru organizarea sistemului de înştiinţare a autorităţilor administraţiei publice şi a populaţiei despre pericolul iminent şi declanşarea situaţiilor excepţionale şi pentru instalarea semnalelor de înştiinţare la protecţia civilă se atribuie Departamentului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale şi inspectoratelor lui teritoriale.

8. Pentru soluţionarea chestiunilor ce ţin de asigurarea informaţională în cazul situaţiilor excepţionale, Departamentul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale instituie în fiecare oraş (municipiu), raion un serviciu operativ de dispecerat al protecţiei civile, care include serviciile teritoriale de intervenţie urgentă şi dispecerat (de serviciu) ale poliţiei, de asistenţă medicală urgentă, ale reţelelor electrice, de alimentare cu gaze, apă, de telecomunicaţii, ale obiectelor cu pericol chimic, deflagrant, de incendiu, precum şi formaţiunile primăriilor satelor (comunelor).

IV. Funcţiile autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate în domeniul prevenirii şi lichidării situaţiilor excepţionale

9. Autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate sînt obligate să asigure, pe timp de pace sau război, protecţia populaţiei, bunurilor materiale şi valorilor culturale, să limiteze şi să înlăture urmările situaţiilor excepţionale, în care scop îndeplinesc un şir de sarcini specifice:

Ministerul Dezvoltării Teritoriului, Construcţiilor şi Gospodăriei Comunale:

elaborează metodologiile de proiectare, construire şi exploatare a obiectelor în zonele cu condiţii extreme, metodele şi mijloacele de studiere, evaluare şi pronosticare a proceselor naturale şi tehnogene periculoase, precum şi metode noi de protecţie tehnică a teritoriilor şi le perfecţionează pe cele existente;

contribuie la asigurarea cu normative a construcţiei şi protecţiei tehnice a obiectelor economiei naţionale în condiţii extreme;

elaborează metodologia de calculare a daunelor şi a necesarului de resurse tehnico-materiale pentru desfăşurarea lucrărilor preventive, de salvare şi salvare-restabilire în timpul lichidării consecinţelor situaţiilor excepţionale;

Ministerul Afacerilor Interne:

organizează reglementarea circulaţiei pe itinerariile de deplasare a forţelor protecţiei civile, de evacuare a populaţiei şi bunurilor materiale, instituie serviciul de comenduire şi control asupra respectării de către populaţie a regimului juridic stabilit;

asigură ordinea publică şi paza bunurilor materiale şi a valorilor culturale pe durata pericolului şi a declanşării situaţiilor excepţionale;

Ministerul Securităţii Naţionale:

prezintă Departamentului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, autorităţilor administraţiei publice locale de specialitate informaţia despre premisele şi caracterul situaţiilor excepţionale;

execută măsurile de asigurare a securităţii statului în condiţiile situaţiilor excepţionale, inclusiv la obiectele cu regim special, în locurile interzise pentru vizitare de către cetăţenii străini, precum şi în cadrul asistenţei umanitare acordate de alte ţări la lichidarea consecinţelor situaţiilor excepţionale din Moldova;

participă, în caz de necesitate, cu forţele şi mijloacele speciale ale organelor securităţii la lucrările de lichidare a consecinţelor situaţiilor excepţionale, care s-au produs în urma acţiunilor teroriştilor şi ale altor elemente extremiste;

Ministerul Afacerilor Externe, este intermediarul ajutorului umanitar din partea Guvernului, agenţilor economici, persoanelor fizice şi contribuie la dezvoltarea relaţiilor internaţionale în domeniul revenirii şi lichidării situaţiilor excepţionale, solicită ajutor umanitar de la organizaţiile internaţionale şi acordă asistenţă umanitară ţărilor calamitate;

Ministerul Sănătăţii:

efectuează supravegherea sanitaro-epidemiologică de stat asupra îndeplinirii normelor şi regulilor sanitare privind protecţia muncii, sănătăţii personalului şi populaţiei la întreprinderi şi organizaţii şi eliberează autorizaţiile sanitare de funcţionare;

elaborează şi perfecţionează metodele controlului de laborator şi efectuează expertiza şi certificarea calităţii materiilor prime, produselor alimentare şi a apei potabile;

organizează şi exercită controlul asupra situaţiei epidemiologice şi sanitare din teritoriul republicii;

derulează în zonele situaţiilor excepţionale acţiuni preventive sanitaro-igienice, curative şi de evacuare, antiepidemice;

pregăteşte instituţiile curative şi personalul medico-sanitar pentru acordarea ajutorului medical specific către populaţia sinistrată;

participă la crearea rezervelor de echipamente, utilaje şi preparate medicale necesare în cazul lichidării situaţiilor excepţionale pentru acordarea asistenţei medicale;

Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei:

organizează şi coordonează lucrările de control al contaminării radioactive şi cu metale grele a solului, plantaţiilor agricole, materiilor prime şi produselor agroalimentare; asigură valorificarea raţională a producţiei agricole din teritoriile contaminate;

efectuează măsurile profilactice sanitaro-veterinare, agrochimice şi de altă natură, apte să diminueze prejudiciul cauzat de calamităţi, avarii şi catastrofe;

prelucrează şi furnizează informaţia privind estimarea situaţiilor excepţionale cu caracter natural şi ecologic în procesul de producere agricolă;

organizează lucrările de salvare-deblocare a culturilor, materiilor prime, produselor agroalimentare, a colectivităţilor de animale, precum şi a bunurilor la alte obiecte agricole;

Ministerul Economiei şi Reformelor, Ministerul Finanţelor, Ministerul Apărării, Direcţia Generală pentru Rezervele Materiale:

coordonează lucrările de amplasare în teritoriul republicii a obiectelor economiei naţionale, ţinînd cont de cerinţele securităţii industriale şi ecologice;

asigură finanţarea lucrărilor de prevenire şi lichidare a situaţiilor excepţionale şi de acordare a ajutorului către populaţia sinistrată;

creează fonduri de asigurare şi de rezervă, stocuri de mijloace materiale, necesare pentru lichidarea consecinţelor situaţiilor excepţionale;

organizează asigurarea populaţiei sinistrate cu mărfuri de primă necesitate;

Ministerul Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor:

contribuie la menţinerea drumurilor şi podurilor în starea care să asigure securitatea circulaţiei mijloacelor de transport;

asigură transportarea forţelor, mijloacelor şi resurselor tehnico-materiale necesare pentru derularea lucrărilor de lichidare a consecinţelor situaţiilor excepţionale şi efectuarea măsurilor de evacuare;

participă la operaţiunile de salvare-deblocare, de salvare-restabilire şi la alte lucrări prioritare în zonele situaţiilor excepţionale cu forţele şi mijloacele formaţiunilor departamentale şi de specialitate;

Ministerul Industriei şi Comerţului şi Departamentul Energetică, Resurse Energetice şi Combustibil:

organizează observarea şi controlul situaţiei la obiectele potenţial periculoase şi în teritoriile lor aferente;

aplică măsurile de prevenire şi lichidare a consecinţelor avariilor şi catastrofelor la obiectele ministerelor;

coordonează lucrările de amplasare a obiectelor, ţinînd cont de securitatea lor ecologică şi industrială;

participă la desfăşurarea lucrărilor de salvare-deblocare şi altor lucrări primordiale cu forţele lor departamentale şi subunităţi profesionale de salvare-deblocare;

Ministerul Comunicaţiilor şi Informaticii:

execută studii şi cercetări în problemele dezvoltării şi modernizării mijloacelor de transmisiuni şi înştiinţare în situaţii excepţionale;

instalează şi menţine în permanentă stare de pregătire a mijloacelor de comunicaţie şi înştiinţare;

asigură funcţionarea neîntreruptă a staţiilor telefonice centrale şi locale în scopul înştiinţării oportune şi comunicării în cazul pericolului şi al declanşării situaţiilor excepţionale;

asigură legătura stabilă a organelor de dirijare şi a forţelor protecţiei civile în timpul lichidării consecinţelor situaţiilor excepţionale;

Departamentul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale:

conduce nemijlocit Forţele Protecţiei Civile din întreg teritoriul ţării şi organizează lucrările de lichidare a consecinţelor situaţiilor excepţionale;

coordonează activitatea ministerelor, departamentelor şi autorităţilor administraţiei publice locale în domeniul protecţiei civile;

organizează executarea de către formaţiunile militarizate şi nemilitarizate ale protecţiei civile a lucrărilor de salvare şi altor lucrări prioritare în condiţiile situaţiilor excepţionale;

organizează pregătirea organelor de conducere şi Forţelor Protecţiei Civile, precum şi instruirea populaţiei în domeniul protecţiei civile;

exercită supravegherea de stat asupra îndeplinirii acţiunilor de protecţie civilă;

colectează, generalizează şi prezintă Guvernului informaţii vizînd calamităţile, avariile, catastrofele, fenomenele sociale şi de altă natură;

Departamentul Protecţia Mediului Înconjurător:

prognozează fenomenele hidrometeorologice şi alte fenomene naturale periculoase, eventualitatea unui nivel înalt de poluare a mediului ambiant şi proporţiile situaţiilor excepţionale cauzate de aceasta;

asigură controlul situaţiei ecologice interne, planifică şi implementează măsurile de asanare a acesteia;

exercită conducerea metodologică a lucrărilor de lichidare a situaţiilor ecologice excepţionale;

efectuează controlul operativ şi măsurările exacte ale contaminării radioactive şi chimice, condiţionate de avarii şi catastrofe;

prognozează probabilitatea declanşării situaţiilor excepţionale în pădurile naţionale, organizează şi desfăşoară măsurile de prevenire şi lichidare a consecinţelor acestora;

prezintă Departamentului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale informaţii hidrometeorologice şi heliogeofizice despre mediul natural;

Departamentul Standarde, Metrologie şi Supraveghere Tehnică:

expertizează conformitatea documentaţiei de proiect a industriilor şi obiectelor cu potenţial înalt de pericol cu cerinţele de securitate şi de protecţie a subsolului, precum şi conformitatea documentaţiei tehnologice şi de exploatare în toate tipurile de activitate, în care sînt utilizate surse de iradiere ionizantă;

efectuează investigaţiile tehnice ale cauzelor şi circumstanţelor accidentelor, pierderilor şi delapidărilor de substanţe periculoase la obiectele din subordinea sa;

exercită controlul pregătirii serviciilor de salvare minieră şi de salvagazişti şi al capacităţii lor de intervenţie pentru localizarea şi lichidarea accidentelor la întreprinderi şi organizaţii, precum şi controlul exercitării de către aceste servicii a lucrărilor de profilaxie;

realizează controlul radioactiv pe întreg teritoriul ţării;

exercită supravegherea de stat asupra îndeplinirii cerinţelor obligatorii ale standardelor şi altor acte tehnico-normative vizînd securitatea, sănătatea şi viaţa oamenilor de către întreprinderile cu potenţial deflagrant şi pericol de incendiu şi cele care utilizează substanţe puternic toxice sau desfăşoară lucrări cu gaze periculoase, păstrează şi folosesc materiale explozibile şi substanţe puternic toxice, asupra efectuării în condiţii de securitate a lucrărilor la obiectele industriale, în agricultură, în domeniul transportului şi al cercetărilor, explorării şi exploatării zăcămintelor de minerale utile;

Academia de Ştiinţe a Moldovei organizează derularea cercetărilor ştiinţifice în domeniul perfecţionării şi dezvoltării sistemului naţional de prevenire şi intervenţie în situaţii excepţionale, coordonează şi repartizează finanţarea de stat a acestor cercetări;

Întreprinderea de Stat "Moldtranselectro" şi S.A. Concernul "Moldova-Gaz":

asigură participarea echipelor specializate de construcţii-montaj şi salvare-restabilire la efectuarea lucrărilor de salvare-restabilire în zonele situaţiilor excepţionale, în comun cu societăţile pe acţiuni aflate în aceste zone;

organizează şi desfăşoară lucrările de salvare-deblocare şi salvare-restabilire şi alte lucrări prioritare în zonele situaţiilor excepţionale, în comun cu societăţile pe acţiuni aflate în aceste zone.

Concernul Republican pentru Gospodărirea Apelor "Apele Moldovei":

organizează şi coordonează lucrările de control asupra stării tehnice a bazinelor acvatice, instalaţiilor de evacuare a apei, barajelor şi digurilor de protecţie contra viiturilor;

aplică măsurile de prevenire şi lichidare a avariilor pe rîurile şi în bazinele acvatice;

asigură participarea formaţiunilor specializate de construcţii-montaj, precum şi a institutului respectiv de proiectări la lucrările de salvare-restabilire în zonele situaţiilor excepţionale.

Anexa nr. 2 la Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 259 din 9 martie 1998

CLASIFICAREA de bază a situaţiilor excepţionale

1. Situaţii excepţionale cu caracter tehnogen

1.1. Accidente de transport (catastrofe):

deraierea trenurilor marfare;

deraierea trenurilor de pasageri;

naufragiul navelor cargou fluviale;

naufragiul (catastrofele) navelor fluviale de pasageri;

catastrofe aeriene în aeroporturi sau localităţi;

catastrofe aeriene în afara aeroporturilor sau localităţilor;

căderea aparatelor de zbor;

accidente (catastrofe) pe căile rutiere (autocatastrofe de proporţii mari);

accidente de transport pe poduri, pe pasajele de intersecţie cu calea ferată;

avarii la conductele magistrale.

1.2. Incendii, explozii, pericol de explozie:

incendii (explozii) în edificii, reţelele de comunicaţii şi de utilaje tehnologice ale obiectelor industriale;

incendii (explozii) la obiectele în care se păstrează substanţele uşor inflamabile, inflamabile şi explozibile;

incendii (explozii) în transport;

incendii (explozii) ale gazoductelor magistrale;

incendii (explozii) în edificiile si construcţiile locuibile, de menire socială şi culturală;

incendii (explozii) la obiectele periculoase din punct de vedere chimic;

incendii (explozii) la obiectele cu pericol radioactiv;

depistarea muniţiilor neexplodate (mine, proiectile, dispozitive de detonare etc.);

pierderea materialelor explozibile (muniţiilor).

1.3. Accidente cu degajarea (cu pericol de degajare) a substanţelor chimice periculoase:

accidente cu degajarea (cu pericol de degajare) a substanţelor chimice periculoase la păstrarea/înhumarea) acestora;

accidente în transport cu degajarea (cu pericol de degajare) a substanţelor chimice periculoase;

formarea si răspîndirea în procesul reacţiei chimice, declanşate în urma accidentului a substanţelor chimice periculoase;

accidente cu muniţii chimice;

pierderea surselor de substanţe chimice periculoase.

1.4. Accidente cu degajarea (cu pericol de degajare) a substanţelor radioactive:

accidente la staţiile nucleare, instalaţiile energetice nucleare cu destinaţie de producţie şi cercetare ştiinţifică cu degajarea (cu pericol de degajare) a substanţelor radioactive;

accidentarea mijloacelor de transport cu încărcături radioactive şi a aparatelor cosmice cu instalaţii nucleare sau încărcături de substanţe radioactive la bord;

pierderea surselor radioactive.

1.5. Accidente cu eliminarea (cu pericol de eliminare) a agenţilor biologici periculoşi:

accidente cu eliminarea (cu pericol de eliminare) a agenţilor biologici periculoşi la întreprinderile şi instituţiile de cercetare ştiinţifică (în laboratoare);

accidente de transport cu eliminarea (cu pericol de eliminare) a agenţilor biologici periculoşi;

pierderea agenţilor biologici periculoşi.

1.6. Prăbuşirea bruscă a edificiilor, construcţiilor:

prăbuşirea elementelor comunicaţiilor de transport;

prăbuşirea edificiilor si construcţiilor industriale;

prăbuşirea edificiilor si construcţiilor locative, cu menire socială şi culturală.

1.7. Accidente ale sistemelor electrice şi energetice:

accidente la electrostaţiile autonome cu întreruperea îndelungată a furnizării energiei electrice tuturor consumatorilor;

accidente la sistemele (reţelele) electroenergetice cu întreruperea furnizării energiei electrice către consumatorii de bază sau deconectarea unor teritorii vaste;

ieşirea din funcţie a reţelelor electrice de transport.

1.8. Avarii ale sistemelor comunale de asigurare vitală:

avarii ale sistemelor de canalizare cu degajarea masivă a substanţelor poluante;

avarii ale sistemelor termice (sistemelor de asigurare cu apă fierbinte) în sezonul rece al anului;

avarii ale sistemelor de alimentare a populaţiei cu apă potabilă;

avarii ale gazoductelor magistrale şi comunale.

1.9. Avarii ale sistemelor de purificare:

avarii ale sistemelor de purificare a apelor reziduale industriale cu degajarea masivă a substanţelor poluante;

avarii ale sistemelor de purificare a gazelor industriale cu degajarea substanţelor poluante.

1.10 Avarii hidrodinamice:

ruperea barajelor (digurilor, ecluzelor, batardourilor etc.) cu formarea valurilor de erupţie si declanşarea inundaţiilor catastrofale;

ruperea barajelor (digurilor, ecluzelor, batardourilor etc.) si apariţia viiturii de erupţie;

ruperea barajelor (digurilor, ecluzelor, batardourilor etc.) ce se soldează cu spălarea solurilor fertile sau cu formarea depunerilor pe teritorii extinse.

2. Situaţii excepţionale cu caracter natural

Fenomene geofizice periculoase: seisme.

2.2. Fenomene geologice periculoase (fenomene geologice exogene):

alunecări de teren;

prăbuşiri, surpături;

eroziunea povîrnişurilor;

eroziunea solurilor.

2.3. Fenomene meteorologice si agrometeorologice periculoase:

furtuni (9-11 grade);

uragane (12-15 grade);

vînturi puternice;

vîrtejuri;

vîrtejuri verticale;

grindină măşcată;

ploi torenţiale;

înzăpeziri mari;

polei;

geruri mari;

viforniţe de zăpadă puternice;

călduri mari;

ceaţă densă;

secetă;

îngheţuri.

2.4. Fenomene hidrologice periculoase:

creşterea nivelurilor apelor (inundaţii);

revărsarea apelor;

viituri pluviale;

blocări cu gheaţă;

scăderea nivelurilor apelor;

îngheţarea rîurilor şi apariţia sloiurilor pe fluviile navigabile.

2.5. Fenomene hidrogeologice periculoase:

nivelul scăzut al apelor subterane;

nivelul înalt al apelor subterane.

2.6. Incendii în natură:

incendii de pădure;

incendii ale masivelor de stepă si cerealiere.

2.7. Boli contagioase la oameni:

cazuri rare de contaminare cu boli exotice contagioase şi deosebit de periculoase;

cazuri de molipsire în grup de boli contagioase periculoase;

izbucnire epidemică a bolilor contagioase periculoase;

epidemie;

boli contagioase la oameni cu o etiologie nedepistată.

2.8. Boli contagioase ale animalelor domestice:

cazuri rare de boli exotice şi contagioase deosebit de periculoase;

enzootii;

epizootii;

panzootii;

boli contagioase ale animalelor domestice cu etiologie nedepistată.

2.9. Afectarea plantelor agricole de boli şi dăunători:

epifitotie progresantă;

panfitotie;

boli ale plantelor agricole cu etiologie nedepistată;

răspîndirea în masă a dăunătorilor plantelor.

3. Situaţii excepţionale cu caracter ecologic

3.1. Situaţii excepţionale cauzate de schimbarea stării pămîntului (solului, subsolului, landşaftului):

tasări (surpări) catastrofale, alunecări, prăbuşiri, prăbuşiri ale suprafeţei terestre, cauzate de lucrările de extragere a zăcămintelor minerale utile si altor activităţi antropogene;

degradarea intensivă a solurilor, deşertificarea unor imense teritorii, cauzată de eroziuni, sărături, înmlăştiniri etc.;

situaţii critice, create în urma supraîncărcării depozitelor (gunoiştilor) cu deşeuri menajere si industriale, poluarea de către ele a mediului înconjurător.

3.2. Situaţii excepţionale cauzate de schimbarea componenţei şi proprietăţilor atmosferei (ambianţa atmosferică):

schimbarea bruscă a timpului sau a climei în urma activităţii antropogene;

depăşirea concentraţiilor maxim admisibile ale impurităţilor nocive în atmosferă;

inversiuni de temperatură deasupra oraşelor;

insuficienţă de oxigen în oraşe;

depăşirea nivelului maxim admisibil al zgomotului în oraşe;

căderea precipitaţiilor acide;

distrugerea stratului de ozon din atmosferă;

obnubilarea considerabilă a transparenţei atmosferei.

3.3. Situaţii excepţionale cauzate de schimbarea stării hidrosferei (mediului acvatic):

insuficienţa acută de apă potabilă în urma secării resurselor acvatice sau a poluării lor;

secarea resurselor acvatice necesare pentru organizarea asigurării cu apă a populaţiei şi sectorului economico-industrial.

3.4. Situaţii excepţionale cauzate de schimbarea stării biosferei:

dispariţia unor specii de animale şi plante, sensibile la schimbările mediului lor de trai;

pieirea vegetaţiei pe un teritoriu vast;

schimbarea bruscă a capacităţii biosferei de a reproduce resurse regenerabile:

pieirea în masă a animalelor.

Anexa nr. 3 la Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 259 din 9 martie 1998

CONŢINUTUL informaţiei şi criteriile de estimare a situaţiilor excepţionale pentru comunicatele informative ce se prezintă Departamentului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale

I. Conţinutul informaţiei despre situaţiile excepţionale prezentate de către ministere, departamente, autorităţile administraţiei publice locale şi alte instituţii la Departamentul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale

Nr. d/oSursa de informareConţinutul informaţiei prezentate
1.Autorităţile administraţiei publice locale, primăriile municipiilor, comitetele executive raionale, autorităţile executive ale unităţilor cu statut special de autonomieDespre pronosticarea, cazurile, consecinţele şi stadiile lichidării accidentelor industriale şi de transport, avariilor la gazoductele magistrale, avariilor la obiectele gospodăriei comunal-locative şi cu menire social-culturală, despre proporţiile calamităţilor naturale şi dezastrelor ecologice produse în teritoriul raionului,
care s-au soldat cu un mare număr de sinistraţi, inclusiv decedaţi, sau cu daune materiale considerabile, cu pericol de extindere a factorilor distructivi peste hotarele raionului, autorităţile fiind în imposibilitatea de a lichida consecinţele dezastrelor cu forţe proprii.
Despre cauzele poluării mediului înconjurător, ce depăşeşte considerabil valorile normative ale fondului sau concentraţia maxim admisibilă (nivelul maxim admisibil).
Despre epidemii, epizootii şi epifitotii.
Despre mersul şi rezultatele lichidării consecinţelor situaţiilor excepţionale.
2.Ministerul Agriculturii şi
Alimentaţiei
Despre accidentele la întreprinderi şi consecinţele lor, care s-au soldat cu un mare număr de victime, inclusiv decedaţi şi poluarea mediului înconjurător, apariţia epizootiilor, epifitotiilor, proporţiile şi rezultatele lichidării consecinţelor.
3.Ministerul Comunicaţiilor
şi Informaticii, Compania de Stat "Moldenergo"
Despre accidentele la obiectele de comunicaţii şi energetice şi consecinţele lor, inclusiv persoanele afectate, despre proporţiile şi rezultatele lichidării deteriorărilor.
4.Ministerul Industriei şi Comerţului, Departamentul Energetică, Resurse Energetice şi Combustibil, Societatea pe Acţiuni "Tirex-Petrol", S.A. Concernul "Moldova-Gaz"Despre accidentele şi incendiile la întreprinderi şi consecinţele acestora, care s-au soldat cu un mare număr de afectaţi, inclusiv decedaţi , sau cu poluarea mediului înconjurător, inclusiv scurgeri de petrol şi derivate petroliere, existenţa pericolului depăşirii de către factorii dăunători a limitelor întreprinderii.
Despre etapele şi rezultatele lichidării consecinţelor accidentelor.
5.Concernul Republican "Apele Moldovei" Autorităţile administraţiei publice localeDespre accidentele la obiectele de gospodărire a apelor, consecinţele lor, rezultatele lichidării urmărilor avariilor.
Despre pronosticul şi cazurile de evacuare preventivă a apei din lacurile de acumulare, publice locale zonele de inundaţie, victime şi daune materiale.
6.Ministerul Dezvoltării Teritoriilor, Construcţiilor şi Gospodăriei ComunaleDespre accidentele şi incendiile din întreprinderile şi sistemele gospodăriei comunale, proporţiile şi consecinţele lor, rezultatele lichidării consecinţelor.
7.Ministerul Transportului şi Gospodăriei DrumurilorDespre accidentele şi incendiile produse în transport şi consecinţele lor, soldate cu victime, inclusiv persoane decedate, sau cu daune materiale considerabile şi/sau poluarea mediului înconjurător, inclusiv avarii însoţite de scurgeri de petrol şi produse petroliere, responsabilii fiind în imposibilitatea de a lichida consecinţele accidentelor cu forţe proprii.
Despre mersul şi rezultatele lichidării consecinţelor accidentelor.
8.Departamentul Controlului VamalDespre accidentele la punctele de trecere a frontierei şi depistarea transporturilor nesancţionate de substanţe periculoase explozive, inflamabile, puternic toxice, chimice, radioactive şi de deşeuri ale acestora.
Despre depistarea bolilor contagioase la animale şi plante.
9.Ministerul SănătăţiiDespre cazurile de îmbolnăvire (afectare) a oamenilor şi epidemii, apărute ca urmare a situaţiilor excepţionale, şi gravitatea acestora.
Despre cazurile de suprairadiere a oamenilor.
Despre măsurile de profilaxie efectuate şi organizarea asistenţei medicale.
10.Departamentul Protecţia Mediului ÎnconjurătorDespre pronosticarea şi producerea fenomenelor meteorologice, agrometeorologice şi hidrologice periculoase.
Despre cazurile de poluare a mediului înconjurător ce depăşeşte considerabil valorile fondului natural sau concentraţia maxim admisibilă (nivelul maxim admisibil), precum şi despre sursele de degajare a substanţelor poluante.
Despre incendiile forestiere de proporţii.
Despre cazurile de epifitotii ale pădurilor.
Despre catastrofele ecologice, cauzate de calamităţi naturale, accidentele industriale şi de transport, accidente la obiectele de importanţă vitală.
Despre cazurile de poluare a bazinelor acvatice, care au condus la pieirea peştilor, pronosticurile răspîndirii poluării aerului atmosferic şi bazinelor acvatice.
11.Departamentul Standarde, Metrologie şi Supraveghere TehnicăDespre cazurile de încălcare a regulilor şi cerinţelor de exploatare a utilajelor ce comportă pericolul iminent al declanşării avariilor.
Despre cauzele tehnice ale accidentelor, declanşarea altor situaţii excepţionale la întreprinderi şi consecinţele acestora, care s-au soldat cu un număr mare de persoane afectate, inclusiv decedate, sau cu daune materiale considerabile, cu poluarea totală a mediului înconjurător.
12.Academia de Ştiinţe a MoldoveiDespre pronosticurile şi seismele produse cu intensitatea de 6 grade şi mai mult.
Despre accidentele la obiectele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, care s-au soldat cu un număr mare de persoane afectate, inclusiv decedate, daune materiale considerabile, depăşirea sau pericolul depăşirii de către factorii dăunători a limitelor obiectelor în cauză.
13.Ministerul Afacerilor InterneDespre faptele de păstrare nesancţionată a substanţelor explozive, substanţelor puternic toxice şi altele asemenea substanţe.
Despre accidentele rutiere soldate cu foarte mulţi răniţi şi decedaţi, daune materiale considerabile, un număr mare de automobile deteriorate, despre transportarea încărcăturilor periculoase.
14.Ministerul ApărăriiDespre cazurile de depistare a obiectelor deflagrante, pericolul explodării lor şi consecinţele producerii exploziei.
Despre accidentele radioactive şi chimice, consecinţele lor la obiectele Armatei Naţionale, cu pericolul depăşirii sau depăşirea de către factorii distructivi a limitelor acelor obiecte.
Despre poluarea radioactivă şi chimică a mediului înconjurător ce depăşeşte considerabil fondul maxim admisibil sau concentraţia maxim admisibilă (nivelul maxim admisibil) în locurile de dislocare a unităţilor armate.
15.Ministerul Securităţii NaţionaleDespre situaţiile excepţionale şi pericolul apariţiei lor (conform listei coordonate).

II. Criteriile de evaluare a situaţiilor excepţionale care sînt comunicate Departamentului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale

Nr. d/oSpecificarea situaţiilor excepţionaleCriteriile de evaluare a situaţiilor excepţionale
1. Situaţii excepţionale de natură tehnogenă
1.Accidente de transport la căile ferate, pe automagistrale, în transportul pe apă, conductele magistrale, catastrofe aviaS-au atestat persoane rănite şi decedate.
Valoarea prejudiciului material direct se estimează la 5000 lei şi mai mult.
Podurile, tunelurile, drumurile utilizabile sînt inundate sau distruse.
Scurgeri de petrol, produse petroliere şi substanţe puternic toxice.
Plasarea premeditată sau accidentală în tuneluri sau pasajele subterane a substanţelor chimic periculoase şi ecologic dăunătoare, a substanţelor cu pericol de deflagrare şi inflamabile, precum şi a petrolului şi derivatelor lui.
Imposibilitatea lichidării consecinţelor cu forţe proprii.
2.Accidente cu degajarea şi
scurgerea substanţelor puternic toxice şi altor substanţe chimice la obiectele periculoase din punct de vedere chimic, în transport, pierderea substanţelor puternic toxice în timpul transportării lor
S-au atestat persoane rănite şi decedate şi pieirea animalelor domestice.
Prejudiciul material direct se estimează la peste 5000 lei.
Factorii dăunători distructivi se extind peste limitele zonei de protecţie sanitară, depăşind concentraţia maxim admisibilă (nivelul maxim admis):
- de 20-29 ori, în decurs de peste 48 ore;
- de 30-49 ori, în decurs de peste 8 ore.
3.Incendii, explozii însoţire de ardere, în flăcări spontane, erupţii de gaze şi dărîmări la obiectele periculoase din punct de vedere radioactiv, chimic şi biologic, la obiectele industriale, de transport, obiectele agricole, de menire social-culturală, pe plantaţiile agricole şi masivele forestiereS-au atestat persoane umane afectate, jertfe şi pieirea animalelor domestice.
Au ars case, întreprinderi, obiective de menire social-culturală etc., plantaţii agricole, păduri.
A fost perturbată funcţionarea altor ramuri ale economiei.
Prejudiciul material direct se ridică la 5000 lei şi mai mult.
S-au produs incendii la obiectele periculoase din punct de vedere radioactiv, chimic şi biologic.
Poluarea mediului înconjurător depăşeşte concentraţia maxim admisibilă (nivelul maxim admis) de 20 de ori şi mai mult.
Imposibilitatea depăşirii situaţiei de avarie cu forţe proprii.
4.Avarii cu degajarea substanţelor periculoase din punct de vedere chimic şi biologic la întreprinderile industriale de profil biologic şi farmacologic, la instituţiile de cercetare ştiinţifică, în transport şi la depozitele de păstrare.Sînt persoane afectate şi decedate.
Prejudiciul material direct depăşeşte 5000 lei.
Sînt atestate cazuri de contaminare a oamenilor cu agenţi, care fac parte din grupele I şi II patogene, cazuri de contaminare a animalelor şi plantelor cu agenţi patogeni deosebit de periculoşi.
5.Avarii cu degajarea sub stanţelor radioactive la staţiile atomice învecinate, la instituţiile de învăţămînt, instituţiile de cercetare ştiinţifică, medicale şi la obiectele speciale, la transportarea deşeurilor radioactive şi în locurile de înhumareSînt persoane afectate şi decedate.
Prejudiciul material direct se estimează la 5000 lei şi mai mult.
Contaminarea radioactivă a mediului înconjurător în urma căreia: conţinutul radionuclizilor în atmosferă depăşeşte concentraţia prevăzută de normele securităţii radioactive;
fondul radioactiv depăşeşte 25 mkR/oră.
Orice accidente nucleare majore cu efect transfrontalier.
Orice cazuri de înregistrare în raza de pînă la 10 km de la frontiera de stat a unor valori ale fondului radioactiv ce depăşesc limitele maxime.
6.Accidente hidrodinamice.
Ruperea digurilor (barajelor, ecluzelor etc.), în urma căreia se formează valul de erupţie şi inundare.
Ruperea digurilor (barajelor, ecluzelor etc.) care provoacă viituri distructive
Sînt atestate persoane rănite şi decedate, precum şi pieirea animalelor domestice, au fost inundate case de locuit şi alte obiecte, plantaţii agricole, drumuri etc.
Prejudiciul material direct constituie mai mult de 5000 lei.
Au impact asupra funcţionării altor ramuri ale economiei naţionale.
7.Accidente la sistemele de importanţă vitală:
la sistemele electroenergetice;
la sistemele comunale de asigurare vitală;
la sistemele de purificare;
la reţelele de gaze
Sînt persoane afectate şi decedate şi persoane rămase fără adăpost.
Prejudiciul material direct depăşeşte suma de 5000 lei.
Este întreruptă funcţionarea altor ramuri ale economiei.
Volumul apelor reziduale şi concentraţia substanţelor poluante s-au majorat de 10 şi mai multe ori.
S-au atestat scurgeri de petrol şi produse petroliere în volum de 5 tone şi mai mult.
8.Prăbuşirea bruscă a edificiilorS-au atestat persoane afectate şi decedate şi persoane rămase fără adăpost.
Au pierit animale.
Prejudiciul material direct depăşeşte suma de 5000 lei.
Are efect negativ asupra funcţionării altor ramuri ale economiei naţionale.
9.Accidente la obiectele economiei, cauzate de eliminarea substanţelor dăunătoreSînt persoane afectate şi decedate.
Prejudiciul material direct depăşeşte 5000 lei.
Se atestă impactul lor asupra funcţionării altor ramuri ale economiei naţionale.
Concentraţia maxim admisibilă la obiectele acvatice creşte de 100 ori şi mai mult.
Se depistează un miros nespecific al apei cu intensitatea de peste 4 grade.
Se diminuează conţinutul oxigenului solubil, în urma degajării au pierit peştii şi alte organisme acvatice.
Conţinutul oxigenului solubil a scăzut pînă sub 2 mg/l şi mai puţin.
1/3 şi mai mult din suprafaţa bazinului acvatic cu o întindere de pînă la 6 km. p. s-a acoperit cu o peliculă.
2. Situaţii excepţionale cu caracter natural
1.Fenomene geologice periculoase: seisme, alunecări de teren, surpări, grohotişuri, tasări ale suprafeţei terestreSeisme cu intensitatea de 6 grade şi mai mult.
Sînt jertfe umane, persoane afectate şi rămase fără adăpost.
Au pierit animale domestice.
Au fost distruse blocuri locative, încăperi de producţie şi alte edificii.
Prejudiciul material direct depăşeşte suma de 5000 lei
Are impact negativ asupra funcţionării altor ramuri ale economiei naţionale
2.Incendii naturale, incendii de proporţii la obiectele cu pericol deflagrant şi obiectele cu un personal numerosSînt victime umane şi persoane afectate.
Au pierit animale domestice şi sălbatice.
Prejudiciul material direct se estimează la peste 5000 lei.
S-au atestat incendii de proporţii, care ies de sub control pe o suprafaţă de 1 ha şi mai mult.
3.Boli contagioase foarte periculoase afectări cu substanţe toxice şi chimice
Epidemii




Epizootii
Epifitotii
Conform listei bolilor contagioase la oameni, animale şi plante.


Îmbolnăvirea în masă a oamenilor, urmată de victime (o persoană şi mai multe).
Îmbolnăviri în grup de 10-15 persoane şi mai multe, cu etiologie nedeterminată;
Febră cu etiologie nedeterminată la 15 persoane şi mai multe.
Fapte de contaminare sau pieire în masă a animalelor.
Afectarea şi pieirea în masă a plantelor.
4.Fenomene hidrometeorologice şi geofizice periculoase


Vînt puternic
Ploi torenţiale

Grindină
Ninsori abundente
Viscol puternic (întroienire)

Polei
Geruri mari
Călduri mari

Îngheţuri



Secetă



Niveluri înalte ale apelor (inundaţii) în timpul revărsării apelor, viiturilor
Nivelul redus al apelor


Diminuarea conţinutului general de ozon în atmosferă
Sînt persoane afectate şi decedate.
Au pierit animale domestice.
Prejudiciul material direct depăşeşte suma de 5000 lei.
Funcţionarea cu întreruperi a altor ramuri ale economiei naţionale.
Viteza vîntului este de 25-30 m/sec. şi mai mare.
În 12 ore intensitatea precipitaţiilor atinge 80 mm şi mai mult, în decurs de 48 ore.
Mărimea particulelor de gheaţă depăşeşte 5 mm.
Stratul de zăpadă atinge în timp de 12 ore 30 cm. şi mai mult.
Ninge intens, iar vîntul suflă cu o forţă de 20 m/sec. şi mai mult pe parcursul a 24 de ore.
Diametrul chiciurii pe fire atinge 20 mm şi mai mult.
(temperatura aerului scade sub -25 C)
(temperatura aerului se ridică mai sus de + 35 C)
Se determină de către serviciile hidrometeorologice teritoriale.
Temperatura aerului scade sub 0 grade, la sfîrşitul primăverii - începutul verii sau la sfîrşitul verii - începutul toamnei, în perioada activă de vegetaţie a culturilor agricole, fapt care duce la pieirea acestora.
Combinarea nefastă a factorilor de temperatură înaltă a aerului, deficit de precipitaţii, umiditate redusă a aerului, insuficienţă a rezervelor de apă în sol, care conduc la pieirea culturilor de cîmp şi pierderea recoltei
Depăşirea unor niveluri (înalte) ale apelor deosebit de periculoase pentru anumite localităţi şi obiecte economice concrete.

Scăderea apelor sub nivelul prevăzut în proiectul staţiilor de captare a apei şi sub nivelurile navigabile ale rîurilor navigabile pe o perioadă de o lună şi mai mult.
Diminuarea cu 10% şi mai mult a conţinutului de ozon deasupra teritoriului Republicii Moldova în decursul a 2-3 luni, în perioada de vegetaţie a plantelor.
3. Situaţii excepţionale cu caracter ecologic
1.Fenomene cauzate de schimbarea stării uscatului (solului, subsolului,
landşaftului):
tasări catastrofale, alunecări,
surpări ale suprafeţei terestre din cauza epuizării exploatărilor miniere de zăcăminte minerale utile şi altor activităţi umane, prezenţa in sol a metalelor grele (inclusiv a substanţelor radioactive) şi altor substanţe nocive
Eroziunea catastrofală a solurilor, însoţită de spălarea concomitentă a stratului fertil şi formarea rîpilor în urma ploilor torenţiale şi viiturilor rezultate din topirea zăpezii
Poluarea solului şi subsolului cu substanţe toxice industriale
Poluarea solului cu pesticide

Poluarea cu deşeuri periculoase a pămînturilor prin organizarea gunoiştilor nesancţionate
Declanşarea catastrofală a proceselor de deşertificare a păşunilor.
Înecarea terenurilor în urma inundaţiilor.
Înecarea neautorizată a terenurilor în urma construcţiei nesancţionate a lacurilor de acumulare
Sînt persoane afectate şi decedate.
Au pierit animale domestice.



Sînt distruse case de locuit şi spaţii de producere şi diverse sisteme.
Prejudiciul material direct depăşeşte 5000 lei.
Depăşirea concentraţiei maxim admisibile (nivelului maxim admisibil) de substanţe chimice periculoase şi noxe ecologice de 20 şi mai multe ori, iar de substanţe radioactive - de 100 şi mai multe ori.


Deteriorarea şi nimicirea stratului de sol sau compromiterea
semănăturilor, culturilor agricole sau vegetaţiei naturale pe suprafeţe de 5 ha şi mai mari.

Depăşirea de 20 ori a nivelului maxim de concentraţie sau de 100 ori a valorilor fondului naţional.
Depăşirea de 30 ori a nivelului maxim al concentraţiei, conform criteriilor sanitaro-toxicologice, şi de 7 ori, conform criteriilor fitotoxicologice, pe suprafeţe mai mari de 100 ha.


A fost distrus stratul vegetal şi cel fertil şi a început deşertificarea unor suprafeţe de peste 50 ha/an.
Distrugerea teritoriilor însămînţate şi plantelor multianuale pe o suprafaţă mai mare de 10 ha.
Deteriorarea şi distrugerea obiectivelor economiei naţionale, prejudiciul material direct constituind mai mult de 5000 lei.
2.Fenomene cauzate de schimbările componenţei şi particularităţilor atmosferice
(mediului atmosferic):
depăşirea nivelului maxim de concentrare a substanţelor nocive în atmosferă;
formarea unei zone imense de precipitaţii acide
De 30-49 ori în timp de 2 ore.
De 20-29 ori în timp de 8 ore.
3.Fenomene cauzate de modificarea componenţei faunei şi floreiPieirea (contaminarea) în masă a peştilor, altor animale şi plante acvatice, dobîndi rea unor mirosuri şi gusturi anterior nespecifice, devieri de la dezvoltarea normală a icrelor, larvelor si a puietului de peşte, schimbarea căilor de migrare, locurilor de hrană şi depunere a icrelor;
pieirea (îmbolnăvirea) în masă a animalelor, inclusiv a celor sălbatice, cînd mortalitatea sau numărul îmbolnăvirilor depăşeşte media statistică de 3 şi mai multe ori;
dispariţia vegetaţiei (arderea, uscarea pe picior şi alte forme), inclusiv a pădurilor şi culturilor agricole, pe o suprafaţă de 0,25 ha;
înrăutăţirea bruscă a sănătăţii (decesul) persoanelor, care s-au aflat în zona poluării, depistarea cauzelor (indiciilor)
efectului secundar al substanţelor poluante (sub alte forme de acţiune) în urma pătrunderii lor în organismul uman odată cu produsele alimentare de provenienţă vegetală şi animală.
4.Fenomene cauzate de modificarea hidrosferei:
insuficienţa acută a apei potabile în urma uscării surselor sau poluării lor;
secarea surselor de apă,
necesare pentru asigurarea
necesităţilor economice şi de menaj şi a proceselor
tehnologice;
depăşirea concentraţiei maxim admisibile de suprafaţă şi subterane;

diminuarea conţinutului de oxigen solubil în apă
De 30 şi mai multe ori, dacă aceste acvatorii nu sînt zone de poluare chimică.
Apa capătă un miros anterior impropriu cu o intensitate de 4 grade.
Cu un conţinut sub 2 mg/l şi mai mic.

NOTĂ: Informarea operativă de la locul evenimentului se transmite prin intermediul serviciului operativ de dispecerat al protecţiei civile a oraşului (raionului).

Anexa nr. 4 la Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 259 din 9 martie 1998

REGULAMENTUL serviciului operativ de dispecerat al protecţiei civile I. Noţiuni generale

1. Regulamentul serviciului operativ de dispecerat al protecţiei civile (în continuare - Regulamentul) determină sarcinile de bază, modul de organizare şi funcţionare a serviciului operativ de dispecerat al protecţiei civile, care include în componenţa sa:

serviciul operativ de dispecerat al Departamentului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale cu subdiviziunile municipale direct subordonate;

serviciul operativ de dispecerat al municipiului (oraşului);

serviciul operativ de dispecerat al raionului.

2. Serviciul operativ de dispecerat al Departamentului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale este organul principal de conducere şi coordonare a activităţii serviciilor operative teritoriale de dispecerat ale oraşelor (municipiilor), raioanelor în ceea ce priveşte colectarea, prelucrarea primară, generalizarea şi prezentarea în Guvern a informaţiei despre situaţiile excepţionale cu caracter tehnogen, natural şi ecologic.

Serviciul operativ de dispecerat al oraşului (municipiului), raionului este o subdiviziune titulară a direcţiei (secţiei) de protecţie civilă a oraşului (municipiului), raionului, care efectuează colectarea, prelucrarea primară şi prezentarea către preşedintele comisiei pentru situaţii excepţionale a oraşului (municipiului), raionului şi serviciului operativ de dispecerat al Departamentului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale a informaţiei cu privire la situaţiile excepţionale cu caracter tehnogen, natural şi ecologic, din perimetrul oraşului (municipiului) sau raionului.

3. În activitatea sa, serviciul operativ de dispecerat al oraşului (municipiului) sau raionului se conduce de Legea Republicii Moldova cu privire la protecţia civilă, Legea Republicii Moldova privind apărarea contra incendiilor, Regulamentul Departamentului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, prezentul Regulament, directivele şi ordinile directorului general al numitului departament, legislaţia în vigoare.

4. Atribuţiile serviciului operativ de dispecerat al oraşului (municipiului) sau raionului include:

coordonarea activităţii serviciilor orăşeneşti (municipale) sau raionale de urgenţă, deblocare-depanare, formaţiunilor de specialitate şi de dispecerat ce colectează şi prezintă informaţia preşedintelui comisiei pentru situaţii excepţionale a oraşului (municipiului) sau raionului şi serviciului operativ republican de dispecerat;

înştiinţarea imediată a efectivului de conducere a formaţiunilor de protecţie civilă a oraşului (municipiului) sau raionului, a conducătorilor obiectelor economiei naţionale şi forţelor protecţiei civile de serviciu despre pericolul iminent şi declanşarea situaţiilor excepţionale.

5. Conducerea generală a serviciului operativ de dispecerat al oraşului (municipiului) sau raionului este efectuată de preşedintele comisiei pentru situaţiile excepţionale din localitatea respectivă. Prin deciziile sale, el obligă serviciile oraşului (municipiului) sau raionului - comunal-tehnic, autodrumuri, transport rutier, de menţinere a ordinii publice, transmisiuni şi înştiinţare, medical, energetic, de protecţie a animalelor şi plantelor, de pompieri - precum şi administraţiile obiectelor în care se folosesc substanţe puternic toxice, explozibile şi inflamabile şi primăriile satelor (comunelor) să prezinte imediat informaţii vizînd situaţiile excepţionale şi fenomenele sociale produse în teritoriul serviciului operativ de dispecerat al protecţiei civile al oraşului (municipiului) sau raionului respectiv. În atribuţiile de funcţie ale preşedintelui comisiei orăşeneşti (municipale) sau raionale pentru situaţiile excepţionale intră, de asemenea, organizarea legăturilor directe şi dotarea cu cele necesare a serviciului operativ de dispecerat al protecţiei civile a oraşului (municipiului) sau raionului.

6. Conducerea nemijlocită a activităţii permanente a serviciului operativ de dispecerat o efectuează şeful direcţiei (secţiei) protecţie civilă a oraşului (municipiului) sau raionului, care poartă răspundere personală pentru înfiinţarea şi modul de funcţionare a serviciului operativ de dispecerat al oraşului (municipiului) sau raionului.

El răspunde pentru prezentarea oportună la serviciul operativ al Departamentului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale a informaţiei autentice despre pericolul iminent sau apariţia situaţiilor excepţionale în teritoriul oraşului (municipiului) sau raionului, precum şi pentru eficienţa interacţiunii serviciilor operative de dispecerat ale oraşului (municipiului), raionului.

7. Obligaţiunile şefului secţiei protecţie civilă a oraşului (municipiului) sau raionului în ceea ce priveşte exercitarea conducerii serviciului operativ de dispecerat şi obligaţiunile dispecerului (persoanei de gardă) sînt stabilite prin instrucţiunile aprobate de preşedintele comisiei pentru situaţiile excepţionale a oraşului (municipiului) sau raionului şi se coordonează cu Departamentul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale.

II. Sarcinile de bază ale serviciului operativ de dispecerat

8. Serviciului operativ de dispecerat al protecţiei civile al oraşului (municipiului) sau raionului îi sînt date în seamă următoarele sarcini:

organizarea transmisiunilor şi informarea oportună a organelor administraţiei publice locale, conducerii obiectelor economiei naţionale şi organizaţiilor, a căror activitate poate fi perturbată de situaţia excepţională;

transmiterea urgentă către preşedintele comisiei orăşeneşti (municipale) sau raionale pentru situaţii excepţionale şi Departamentului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, de la serviciile de urgenţă, formaţiunile de specialitate şi organizaţiile oraşului (municipiului) sau raionului, a informaţiei despre accidente, catastrofe şi defecţiunile sistemelor de importanţă vitală, precum şi despre adresările populaţiei la serviciile de urgenţă pentru acordarea de prim ajutor;

colectarea operativă, prelucrarea primară şi prezentarea către preşedintele comisiei oraşului (municipiului) sau raionului pentru situaţii excepţionale, şeful direcţiei (secţiei) respective de protecţie civilă şi serviciul operativ al Departamentului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale a informaţiei despre pericolul apariţiei sau declanşarea situaţiilor excepţionale;

controlul, prin intermediul serviciilor de urgenţă şi formaţiunilor speciale ale oraşului (municipiului) sau raionului, asupra desfăşurării lucrărilor de lichidare a consecinţelor accidentelor la obiectele economiei naţionale şi sistemele de importanţă vitală.

III. Structura şi funcţiile serviciului operativ de dispecerat

9. Serviciul operativ de dispecerat al protecţiei civile al oraşului (municipiului) sau raionului include serviciul operativ de protecţie civilă al raionului şi dispecerii de serviciu ai serviciilor formaţiunilor speciale ale oraşului (municipiului) sau raionului, precum sînt:

comisariatele raionale de poliţie;

asistenţa medicală;

obiectele cu pericol chimic, deflagrant şi incendiar;

filialele raionale "Moldtelecom";

supravegherea energetică şi reţelele electrice;

regia "Apă-canal";

reţelele de gaze;

reţelele termice;

primăriile satelor (comunelor).

10. Pentru asigurarea serviciului continuu de 24 de ore, din componenţa serviciului operativ de dispecerat al protecţiei civile al oraşului (municipiului), sau raionului, în limitele efectivului stabilit în schema de state, sînt desemnaţi de gardă patru angajaţi permanenţi, dintre care doi dispeceri de serviciu din cadrul dispeceratului complexului agroindustrial raional şi doi dispeceri de serviciu din componenţa Departamentului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale.

11. În conformitate cu sarcinile de bază încredinţate, serviciul operativ de dispecerat al oraşului (municipiului) sau raionului îndeplineşte următoarele funcţii:

aduce la cunoştinţa preşedintelui comisiei pentru situaţii excepţionale a oraşului (municipiului) sau raionului informaţia şi dispoziţiile privind protecţia civilă;

timp de 24 de ore colectează, prelucrează preventiv şi transmite informaţia despre pericolul iminent sau declanşarea situaţiilor excepţionale, despre mersul operaţiunilor, efectivele de forţe şi mijloacele antrenate în prevenirea şi lichidarea consecinţelor accidentelor la obiectele economiei naţionale, defecţiunile sistemelor de importanţă vitală ale oraşului (municipiului) sau raionului;

asigură interacţiunea tuturor serviciilor de protecţie civilă ale oraşului (municipiului) sau raionului în operaţiunile de prevenire şi lichidare a consecinţelor situaţiilor excepţionale;

asigură exactitatea recepţionării şi transmiterii dispoziţiilor şi telefonogramelor privind aducerea în stare de pregătire a organelor conducătoare şi formaţiunilor, antrenate în îndeplinirea sarcinilor şi directivelor urgente ale serviciului operativ al Departamentului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale sau ale preşedintelui comisiei orăşeneşti (municipale) sau raionale pentru situaţii excepţionale;

întreţine legătura permanentă cu serviciile de gardă şi obiectele cele mai importante ale oraşului (municipiului) sau raionului.

IV. Obligaţiunile dispecerului serviciului operativ

12. Dispecerul serviciului operativ de dispecerat se subordonează preşedintelui comisiei orăşeneşti (municipale) sau raionale pentru situaţii excepţionale, şefului direcţiei (secţiei) protecţie civilă şi serviciului operativ al Departamentului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale.

El răspunde de recepţionarea şi transmiterea oportună a dispoziţiilor şi semnalelor protecţiei civile, precum şi a altor informaţii, de avertizarea autorităţilor administraţiei publice a oraşului (municipiului) sau raionului şi a formaţiunilor locale de protecţie civilă, responsabile de prevenirea pericolului declanşării situaţiilor excepţionale şi lichidarea consecinţelor acestora, în cazul cînd ele se produc, de evidenţa forţelor şi mijloacelor implicate în lichidarea consecinţelor accidentelor la obiectele economiei naţionale şi a defecţiunilor sistemelor de importanţă vitală.