Anexa nr. 1 la Hotărîrea Guvernului nr. 1099 din 29 septembrie 2008
Norma sanitar-veterinară privind stabilirea regulilor de organizare a controalelor sanitar-veterinare la importul animalelor
Capitolul II
Procedura de organizare şi efectuare a controalelor sanitar-veterinare ale animalelor importate
5. În cazul importului de animale, importatorii sînt obligaţi:
a) să comunice personalului sanitar-veterinar de la postul de control sanitar-veterinar organizat în cadrul postului vamal, unde animalele urmează să fie prezentate, cu o zi lucrătoare înainte, numărul şi originea animalelor, precum şi momentul estimat al sosirii lor;
b) să conducă direct animalele, sub control, la postul de control sanitar-veterinar organizat în cadrul postului vamal, destinat ca punct de import al animalelor sau, după caz, la o unitate de carantină;
c) să achite taxele de control sanitar-veterinar.
6. Serviciul Vamal va permite libera circulaţie a lotului de animale numai în cazul în care medicul veterinar oficial al postului de control sanitar-veterinar organizat în cadrul postului vamal a efectuat controalele respective necesare şi a perfectat documentele de însoţire a animalelor.
7. Pentru a se asigura că animalele importate sînt supuse controalelor sanitar-veterinare, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor şi medicii veterinari oficiali de la posturile de control sanitar-veterinar organizat în cadrul posturilor vamale, pentru monitorizarea operaţiunii de import, conlucrează cu celelalte servicii de control în scopul eficientizării supravegherii importului de animale.
(Se substituie prin HG51 din 16.01.13, MO15-17/22.01.13 art.89)
8. Fiecare lot de animale provenit din import este supus unui control al documentelor şi unui control al identităţii de către medicul veterinar oficial de la postul de control sanitar-veterinar organizat în cadrul postului vamal, pentru a se verifica originea animalelor, destinaţia lor ulterioară, veridicitatea datelor conţinute în documentele sanitar-veterinare.
9. Medicul veterinar oficial de la postul de control sanitar-veterinar organizat în cadrul postului vamal efectuează controlul fizic al animalelor prezentate la frontieră, asigurîndu-se, în special, că animalele biungulate şi ecvideele sînt descărcate sub supravegherea sa.
Controlul fizic cuprinde, în special, un examen clinic al animalelor, pentru a se asigura că acestea sînt conforme cu datele furnizate în documentul sanitar-veterinar care însoţeşte lotul de animale şi că sînt sănătoase din punct de vedere clinic.
10. Medicul veterinar oficial de la postul de control sanitar-veterinar organizat în cadrul postului vamal trebuie să comunice Agenţiei Naţională pentru Siguranţa Alimentelor Animală informaţii necesare privind lotul de animale în sensul unui control ulterior al transportului şi, după caz, al respectării cerinţelor suplimentare ale exploataţiei de destinaţie.
11. Medicul veterinar oficial de la postul de control sanitar-veterinar organizat în cadrul postului vamal poate fi asistat, la efectuarea controalelor sanitar-veterinare, de un personal calificat, special instruit în acest scop.
12. Toate cheltuielile legate de controalele sanitar-veterinare sînt suportate de expeditor, destinatar sau de mandatarul acestora, fără nici o despăgubire din partea statului.
13. Importul de animale este interzis în cazul în care:
a) animalele provin de pe teritoriul sau dintr-o parte a teritoriului unei ţări care nu este indemnă de unele boli epizootice stabilite într-o o listă elaborată de Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, aprobată de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare;
b) animalele sînt bolnave sau suspecte de a fi bolnave sau contaminate de o boală contagioasă sau prezintă un risc pentru sănătatea publică sau animală;
c) exportatorul nu a respectat cerinţele sanitar-veterinare ale Republicii Moldova;
d) animalele nu sînt apte pentru a continua călătoria;
e) documentul sanitar-veterinar care însoţeşte animalele în cauză nu este întocmit conform cerinţelor stabilite de anexa nr.2 la prezenta hotărîre.
14. Orice post de control sanitar-veterinar organizat în cadrul postului vamal trebuie să fie situat la un post vamal departe de crescătorii sau de locurile unde se găsesc animale care ar putea fi infectate cu boli contagioase şi să fie situat într-o zonă vamală care să permită efectuarea formalităţilor administrative, inclusiv a celor vamale privind importul.
15. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor de comun cu Serviciul Vamal stabilesc lista posturilor de control sanitar-veterinar organizate în cadrul posturilor vamale, autorizate pentru efectuarea controalelor sanitar-veterinare ale animalelor, care trebuie să conţină următoarea informaţie:
(Se substituie prin HG51 din 16.01.13, MO15-17/22.01.13 art.89)
1) natura postului de control sanitar-veterinar organizat în cadrul postului vamal:
a) port;
b) aeroport;
post vamal;
2) specia animalelor care ar putea fi controlate, în funcţie de echipamentul şi personalul veterinar disponibile, menţionîndu-se, în acest caz, animalele care nu pot fi controlate;
3) dotarea cu personal abilitat să efectueze controale sanitar-veterinare:
a) numărul de medici veterinari oficiali de la posturile de control sanitar-veterinar organizate în cadrul posturilor vamale, cu cel puţin un medic veterinar oficial de la postul de control sanitar-veterinar organizat în cadrul postului vamal de serviciu în timpul programului de lucru al postului de control sanitar-veterinar organizat în cadrul postului vamal;
b) numărul de personal auxiliar sau de asistenţi cu o calificare specială, descrierea echipamentului şi a încăperilor disponibile pentru: controlul documentelor, controlul fizic, recoltarea de probe, analize generale prevăzute de normele ce urmează să fie stabilite, analize specifice, cerute de medicul veterinar oficial al postului de control sanitar-veterinar organizat în cadrul postului vamal;
4) capacitatea încăperilor disponibile pentru eventuala adăpostire a animalelor în aşteptarea rezultatelor analizelor;
5) specificul echipamentului care să permită un schimb de informaţii rapid, în special cu celelalte posturi de control sanitar-veterinar organizate în cadrul posturilor vamale;
6) specializarea postului (specii de animale, postul de control sanitar-veterinar organizat în cadrul postului vamal).
16. În cazul în care importul de animale este permis în ţară, medicul veterinar oficial de la postul de control sanitar-veterinar organizat în cadrul postului vamal:
a) furnizează persoanei interesate una sau, în cazul separării lotului, mai multe copii legalizate ale certificatelor originale ale animalelor, termenul de valabilitate al acestor certificate fiind de zece zile;
b) eliberează un document sanitar-veterinar, conform modelului stabilit în anexa nr. 2 la prezenta hotărîre, care să ateste efectuarea controalelor sanitar-veterinare de către medicul veterinar oficial de la postul de control sanitar-veterinar organizat în cadrul postului vamal, precizînd natura probelor prelevate şi rezultatele posibile ale examenelor de laborator sau termenele posibile în care se aşteaptă aceste rezultate;
c) informează subdiviziunea teritorială a Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor al locului de destinaţie a animalelor despre denumirea şi adresa întreprinderii de destinaţie a animalelor, dacă s-au prelevat probe, iar rezultatele nu se cunosc în momentul plecării mijlocului de transport de la postul de control sanitar-veterinar organizat în cadrul postului vamal.
17. După trecerea prin postul de control sanitar-veterinar organizat în cadrul postului vamal, transportarea animalelor pe teritoriul ţării se efectuează în conformitate cu cerinţele sanitar-veterinare privind protecţia şi bunăstarea animalelor în timpul transportului.
18. Vehiculele în care sînt transportate animalele nu pot părăsi postul de control sanitar-veterinar organizat în cadrul postului vamal unde au loc controalele documentelor şi ale identităţii animalelor, decît după ce sînt sigilate şi după ce medicul veterinar oficial al postului de control sanitar-veterinar organizat în cadrul postului vamal:
a) a menţionat trecerea şi controalele sanitar-veterinare efectuate pe copia documentului sanitar-veterinar;
b) a informat subdiviziunea teritorială a Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.
(Se substituie prin HG51 din 16.01.13, MO15-17/22.01.13 art.89)
19. Autoritatea competentă a ţării de origine, înainte de a elibera documentul de însoţire, se asigură că exploataţiile, centrele corespund cerinţelor Republicii Moldova.
20. Transportul de animale ce provin dintr-o ţară exportatoare cu care încă nu s-au stabilit condiţii uniforme de sănătate animală se importă în următoarele condiţii:
1) să fi staţionat în ţara de origine pe o perioadă de şedere:
a) de cel puţin 6 luni - pentru animalele de reproducţie sau de producţie;
b) de cel puţin 3 luni - pentru animalele destinate sacrificării;
c) pentru animalele care au mai puţin de 6 şi, respectiv, 3 luni, această perioadă se calculează începînd cu ziua naşterii lor;
2) să fie supuse controalelor sanitar-veterinare prevăzute la pct. 7 al prezentei Norme sanitar-veterinare;
3) să nu părăsească postul de control sanitar-veterinar organizat în cadrul postului vamal decît în cazul în care controalele sanitar-veterinare demonstrează că animalul sau lotul de animale:
a) corespunde cerinţelor de sănătate animală, stabilite de Republica Moldova;
b) corespunde cerinţelor de echivalenţă, stabilite pentru unele boli infecţioase.
21. Animalele destinate exploataţiilor, punctelor de carantină, care au fost recunoscute indemne de boală şi provenite din ţări indemne de boală necesită:
a) după trecerea prin postul de control sanitar-veterinar organizat în cadrul postului vamal să fie transportate la abatorul de destinaţie, în cazul în care este vorba de animale destinate sacrificării, sau la exploataţia de destinaţie, în cazul în care este vorba de animale pentru reproducţie şi producţie sau de animale de acvacultură;
b) să nu părăsească postul de control sanitar-veterinar organizat în cadrul postului vamal sau unitatea de carantină decît în cazul în care controalele sanitar-veterinare, prevăzute la pct. 21 lit. a) şi pct. 19 al prezentei Norme sanitar-veterinare, constată că animalul sau lotul de animale nu corespund cerinţelor menţionate.
22. În cazul în care normele sanitar-veterinare prevăd punerea în carantină sau izolarea animalelor, acestea se pot efectua:
a) cu referinţă la bolile, altele decît febra aftoasă, rabia şi boala de Newcastle - într-o unitate de carantină, cu condiţia ca aceasta să fi fost autorizată de Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor
(Se substituie prin HG51 din 16.01.13, MO15-17/22.01.13 art.89)
b) într-o unitate de carantină situată pe teritoriul ţării şi care respectă cerinţele sanitar-veterinare pentru o astfel de unitate;
c) în exploataţia de destinaţie.
23. În cazul în care se decide punerea în carantină a lotului de animale, aceasta se poate efectua ţinînd cont de riscul diagnosticat de medicul veterinar oficial al postului de control sanitar-veterinar organizat în cadrul postului vamal:
a) la postul de control sanitar-veterinar organizat în cadrul postului vamal sau în imediata apropiere a acestuia;
b) în exploataţia de destinaţie;
c) într-o unitate de carantină situată în apropierea exploataţiei de destinaţie.
24. În caz de suspiciune sau nerespectare a cerinţelor sanitar-veterinare sau în cazul unor dubii privind identitatea animalelor, medicul veterinar oficial al postului de control sanitar-veterinar organizat în cadrul postului vamal efectuează toate controalele sanitar-veterinare pe care le consideră necesare.
25. În cazul constatării unor încălcări ale cerinţelor sanitar-veterinare comise de către persoanele fizice sau juridice, se aplică măsuri penale şi administrative, în special în cazul în care se constată că documentele sanitar-veterinare care însoţesc lotul nu corespund stării reale a animalelor, că animalele nu au fost prezentate la nici un post de control sanitar-veterinar organizat în cadrul postului vamal sau că destinaţia prevăzută iniţial pentru animale nu a fost respectată.
26. În cazul în care controalele sanitar-veterinare prevăzute de prezenta Normă sanitar-veterinară atestă faptul că unele animale nu corespund cerinţelor impuse sau că s-au comis unele neregularităţi, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, după consultarea importatorului sau a reprezentantului acestuia, decide cu privire la:
(Se substituie prin HG51 din 16.01.13, MO15-17/22.01.13 art.89)
a) adăpostirea, alimentarea şi adăparea animalelor şi, dacă este necesar, acordarea de îngrijiri medicale veterinare;
b) punerea în carantină sau izolarea lotului, după caz;
c) reexpedierea lotului de animale, în cazul în care condiţiile de sănătate animală sau cele privind bunăstarea animalelor nu interzic acest lucru.
27. În cazul în care controalele sanitar-veterinare prevăzute de prezenta Normă sanitar-veterinară atestă faptul că unele animale nu corespund cerinţelor impuse sau că au fost comise unele neregularităţi, medicul veterinar oficial al postului de control sanitar-veterinar organizat în cadrul postului vamal trebuie:
a) să informeze celelalte posturi de control sanitar-veterinar organizate în cadrul posturilor vamale despre refuzarea lotului, menţionînd şi încălcările constatate;
b) să menţioneze refuzul importului de animale în documentele sanitar-veterinare internaţionale;
c) să informeze A Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor despre natura şi periodicitatea încălcărilor constatate.
28. În cazul în care reexpedierea este imposibilă, în special din motive de bunăstare a animalelor, medicul veterinar oficial al postului de control sanitar-veterinar organizat în cadrul postului vamal, cu acordul prealabil al Agenţiei Naţională pentru Siguranţa Alimentelor şi în urma inspecţiei ante-mortem, poate permite sacrificarea animalelor pentru consum alimentar. În caz contrar, trebuie să dispună sacrificarea animalelor în alte scopuri decît consumul alimentar sau distrugerea carcaselor sau cadavrelor, precizînd condiţiile legate de controlul folosirii produselor astfel obţinute.
29. Cheltuielile aferente măsurilor prevăzute la pct.26 al prezentei Norme sanitar-veterinare, inclusiv distrugerea sau folosirea cărnii în alte scopuri, îi revin importatorului sau reprezentantului acestuia. Rezultatul vînzării produselor primite în urma sacrificării animalelor trebuie să îi revină proprietarului animalelor sau mandatarului acestuia după deducerea cheltuielilor menţionate anterior.
30. Identificarea şi înregistrarea animalelor provenite din import se efectuează la locul de destinaţie a animalelor, ulterior perioadei de observaţie.
31. Prin decizia Agenţiei Naţională pentru Siguranţa Alimentelor se poate aplica o frecvenţă redusă a controalelor de identitate şi/sau a controalelor fizice, fără a se aduce atingere controalelor sanitar-veterinare privind respectarea cerinţelor de bunăstare a animalelor în timpul transportului, în bază de reciprocitate, în anumite condiţii, în special în funcţie de rezultatele controalelor sanitar-veterinare anterioare. Pentru acordarea unor asemenea derogări, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor ia în considerare următoarele criterii:
a) garanţiile oferite de ţara de origine a animalelor în ceea ce priveşte respectarea cerinţelor sanitar-veterinare ale Republicii Moldova;
b) situaţia epizootică din ţara de origine respectivă;
с) natura măsurilor de control sanitar-veterinar şi de combatere a bolilor, aplicate în ţara de origine respectivă;
d) structurile şi competenţele serviciului sanitar-veterinar al ţării de origine respective;
e) normele privind autorizarea anumitor substanţe şi respectarea cerinţelor privind testarea la prezenta reziduurilor la animale şi în carnea proaspătă;
f) rezultatele vizitelor de inspecţii reciproce;
g) rezultatele controalelor sanitar-veterinare efectuate la importuri.
32. Deciziile luate de Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor trebuie comunicate în scris, împreună cu indicarea motivelor, importatorului sau mandatarului acestuia. În cazul în care importatorul sau mandatarul acestuia solicită, deciziile motivate trebuie sa îi fie comunicate, în scris, cu indicarea căilor de recurs pe care le oferă legislaţia în vigoare.
(Se substituie prin HG51 din 16.01.13, MO15-17/22.01.13 art.89)
Anexa la Norma sanitar-veterinară privind stabilirea regulilor de organizare a controalelor sanitar-veterinare la importul animalelor
Condiţii generale de dotare a posturilor de control sanitar-veterinar organizate în cadrul posturilor vamale şi al unităţilor de carantină
1. Pentru efectuarea controalelor sanitar-veterinare ale animalelor, posturile de control sanitar-veterinar organizate în cadrul posturilor vamale trebuie să fie dotate cu:
a) o cale de acces rezervată special transportului de animale, astfel încît să se evite reţinerea inutilă a transportului de animale;
b) instalaţii uşor de curăţat şi dezinfectat, permiţînd descărcarea şi încărcarea diferitelor mijloace de transport, controlul, aprovizionarea şi îngrijirea animalelor şi avînd o suprafaţă, o iluminare, o aerisire şi o arie de aprovizionare proporţională cu numărul de animale supuse controlului sanitar-veterinar;
c) un număr suficient de medici veterinari oficiali şi personal auxiliar special instruit pentru efectuarea controalelor documentelor sanitar-veterinare ce însoţesc animalele, precum şi pentru efectuarea controalelor clinice prevăzute de prezenta Normă sanitar-veterinară, în raport cu numărul de animale care trebuie tratate la postul de control sanitar-veterinar organizat în cadrul postului vamal;
d) spaţii suficient de mari care să includă vestiare, duşuri şi cabine de toaletă, la dispoziţia personalului abilitat cu efectuarea controalelor sanitar-veterinare;
e) un spaţiu şi instalaţii corespunzătoare pentru prelevarea şi tratarea probelor şi pentru controalele de rutină prevăzute de normele sanitar-veterinare;
f) serviciile unui laborator specializat, capabil să efectueze analize speciale ale probelor prelevate la un post de control sanitar-veterinar organizat în cadrul postului vamal;
g) serviciile unei unităţi sanitar-veterinare situate în imediata apropiere a postului de control sanitar-veterinar organizat în cadrul postului vamal, care să dispună de instalaţiile şi echipamentul necesare adăpostirii, alimentării, adăpării, tratării şi, după caz, sacrificării animalelor;
h) echipamente de protecţie individuală a personalului respectiv şi instalaţii de curăţire şi dezinfecţie;
i) echipamente corespunzătoare care să permită schimbul rapid de informaţii cu celelalte posturi de control sanitar-veterinar organizate în cadrul posturilor vamale şi cu autorităţile sanitar-veterinare competente.
2. Pentru a obţine o autorizare în vederea carantinării animalelor provenite din import, unităţile de carantină trebuie să dispună de:
a) o cale de acces bine amenajată, unitatea fiind situată la distanţă de crescătorii sau locuri unde se află animale care ar putea fi infectate cu boli contagioase;
b) un sistem eficient de control sanitar-veterinar care să asigure o supraveghere adecvată a animalelor;
c) instalaţii uşor de curăţat şi dezinfectat, permiţînd descărcarea şi încărcarea diferitelor mijloace de transport, controlul sanitar-veterinar, aprovizionarea şi îngrijirea animalelor şi avînd o suprafaţă, o iluminare, o aerisire şi o arie de aprovizionare proporţională cu numărul de animale supuse carantinei;
d) spaţii suficient de mari care să includă vestiare, duşuri şi cabine de toaletă, la dispoziţia personalului;
e) un spaţiu şi instalaţii corespunzătoare pentru prelevarea şi tratarea probelor şi pentru controalele sanitar-veterinare de rutină prevăzute de normele sanitar-veterinare interne;
f) serviciile unei întreprinderi situate în imediata apropiere a unităţii de carantinare, care să dispună de instalaţiile şi echipamentul necesar sacrificării animalelor;
g) echipamente de protecţie individuală a personalului respectiv şi instalaţii de curăţire şi dezinfecţie;
h) echipamente corespunzătoare care să permită schimbul rapid de informaţii cu posturile de control sanitar-veterinar organizate în cadrul posturilor vamale şi cu autorităţile Agenţiei Naţională pentru Siguranţa Alimentelor.
(Se substituie prin HG51 din 16.01.13, MO15-17/22.01.13 art.89)
3. Unitatea de carantină trebuie:
a) să se afle sub controlul permanent şi în responsabilitatea medicului veterinar oficial;
b) să fie situată la distanţă de crescătorii sau de alte locuri unde se află animale care ar putea fi infectate cu boli contagioase;
c) să dispună de un sistem eficient de control care să asigure o supraveghere adecvată a animalelor.