Parlamentul Republicii Moldova adoptă prezenta lege.
Capitolul III
DECLARAREA, DESFĂŞURAREA ŞI ÎNCETAREA GREVEI
Art. 11. - ( 1) Greva constituie o încetare colectivă şi voluntară a lucrului. Hotărîrea de declarare a grevei se ia de către sindicate, cu acordul a cel puţin jumătate din numărul membrilor. Pentru salariaţii neorganizaţi în sindicate, hotărîrea de declarare a grevei se ia prin vot secret, cu acordul a cel puţin jumătate din numărul acestora.
(2) Greva este organizată şi condusă de organul sindical sau, după caz, de reprezentanţii salariaţilor, care vor stabili şi durata acesteia.
Ar t. 12. - Greva poate fi declarată numai dacă, în prealabil, au fost epuizate toate posibilităţile de soluţionare a conflictului colectiv de muncă prin procedurile de conciliere prevăzute la art. 6-10 şi dacă momentul declanşării a fost adus la cunoştinţa conducerii unităţii de către organizatori cu 48 de ore înainte.
Art. 13. - În situaţia în care, după declararea grevei, jumătate din membrii de sindicat sau jumătate din salariaţii care au hotărît declararea grevei renunţă la grevă, aceasta trebuie să înceteze.
Art. 14. -
(1) Greva poate fi declarată numai pentru apărarea intereselor profesionale cu caracter economic şi social ale salariaţilor.
(2)· Greva nu poate urmări realizarea unor scopuri politice.
(3) Este interzisă, de asemenea, greva pentru anularea măsurii desfacerii contractului de muncă de către unitate, incădrarea în unităţi sau schimbarea din funcţie a unei persoane.
Art. 15. - Nu pot fi declarate greve pentru obţinerea modificării clauzelor contractului colectiv de muncă, a unui acord realizat anterior sau a unei hotărîri definitive a comisiei de arbitraj, pronunţate conform art. 26, prin care s-a soluţionat un conflict colectiv de muncă, pe toată durata de aplicare a acestora.
Art. 16. -
(1) Participarea la grevă este liberă. Nimeni nu poate fi constrîns să participe la grevă sau să refuze să participe.
(2) Salariaţii care nu participă la grevă îşi pot continua activitatea, dacă aceasta este posibil.
(3) Salariaţii aflaţi în grevă trebuie să se abţină de la orice acţiune de natură să împiedice continuarea activităţii de către cei care nu participă la grevă.
(4) Nu se consideră acţiune de natură să împiedice- activitatea faptul că din cauza grevei a încetat întregul proces de producţie din unitate.
Art. 17. Organizatorii grevei, împreună cu conducerea unităţii, au obligaţia ca pe durata acesteia să protejeze bunurile unităţii şi să asigure funcţionarea continuă a utilajelor şi instalaţiilor a căror oprire ar putea constitui un pericol pentru viaţa sau sănătatea oamenilor ori ar putea cauza pagube ireparabile.
Art. 18. - Pe durata grevei, conducerea unităţii nu poate fi împiedicată să-şi desfăşoare activitatea de salariaţii aflaţi în grevă sau de organizatorii acesteia.
Ar t. 19. - (1) Participarea la grevă sau organizarea - acesteia, cu respectarea dispoziţiilor prezentei legi, nu reprezintă o încălcare a obligaţiilor de serviciu ale salariaţilor şi nu poate avea consecinţe negative pentru grevişti sau organizatori.
(2) Dispoziţiile alin. 1 nu se aplică dacă greva este suspendată sau este declarată ilegală, potrivit art. 20 sau, după caz, art. 23 alin. 2 lit. b).
(3) Pe durata grevei, salariaţii îşi menţin toate drepturile ce decurg din raportul de muncă, cu excepţia dreptului la salariu şi la sporuri de salariu.
Art. 20. -
(1) Curtea Supremă de Justiţie , la sesizarea conducerilor unităţilor în care s-a declanşat un conflict colectiv de muncă, poate suspenda pe un termen de cel mult 90 de zile începerea sau continuarea grevei, dacă prin aceasta ar fi afectate interese majore pentru economia naţională sau interese de ordin umanitar.
(2) Sesizările adresate Curţii Supreme de Justiţie se soluţionează în termen de 7 zile de la înregistrarea lor.
(3) Hotărîrile pronunţate sînt definitive.
(Se înlocuieşte, se exclude prin LP788-XIII din 26.03.96, MO40/20.06.96)
Art. 21- (1) În timpul· grevei organizatorii continuă negocierile cu conducerea unităţii în vederea satisfacerii revendicărilor care au constituit motivele încetării colective a lucrului.
(2) În cazul în care organizatorii grevei şi conducerea unităţii ajung la un acord, greva încetează.
(3) Refuzul organizatorilor grevei de a îndeplini obligaţia prevăzută la alin. 1 atrage răspunderea patrimonială a acestora pentru pagubele cauzate unităţii.
Art. 22. - Conducătorul unităţii, cînd apreciază că greva a fost declarată ori continuă fără respectarea legii, se poate adresa tribunalului în raza căruia îşi are sediul unitatea, cu o cerere pentru constatarea neîndeplinirii condiţiilor prevăzute de prezenta lege pentru declanşarea sau continuarea grevei.
Ar t. 23. -(1) Tribunalul fixează termen pentru soluţionarea cererii, care nu poate fi mai mare de 3 zile de la sesizare, şi dispune citarea părţilor.
(2) Tribunalul examinează cererea şi pronunţă de urgenţă o hotărîre, prin care, după caz:·
a) respinge cererea unităţii;
b) admite cererea unităţii şi dispune încetarea grevei ca fiind ilegală.
(3) Hotărîrea tribunalului poate fi atacată în ordine de recurs la Curtea de Apel în termen de 3 zile de la pronunţare
(4) Judecarea conflictelor colective de muncă se face potrivit Codului de procedură civilă, în măsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel.
(5) În cazul în care dispun încetarea grevei ca fiind ilegală, tribunalul va decide obligarea celor vinovaţi la despăgubirile cerute de unitate pentru pagubele ce i-au fost pricinuite.
(6) Toate actele de procedură întocmite potrivit dispoziţiilor prezentei legi sînt scutite de taxa de timbru.
(Se înlocuieşte prin LP788-XIII din 26.03.96, MO40/20.06.96)
Ar t. 24. - (1) În situaţia în care greva s-a derulat pe o durată de 15 zile fără ca părţile implicate să fi ajuns la o înţelegere şi dacă continuarea grevei ar fi de natură să afecteze interesele economiei naţionale sau interese de ordin umanitar, Ministerul Muncii şi Protecţiei
Sociale poate solicita soluţionarea conflictului colectiv de muncă de către o comisie de arbitraj.
(2) Comisia de arbitraj se compune din 3 arbitri.
(3) Lista persoanelor care pot fi desemnate ca arbitri se stabileşte o dată pe an de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, dintre specialiştii în domeniul economic, tehnic, juridic şi alte profesii, cu consultarea sindicatelor şi uniunea antreprenorilor.
Art. 25. - În raport de obiectul conflictului colectiv de muncă arbitrii se desemnează după cum urmează:
- un arbitru stabilit de conducerea unităţii;
- un arbitru stabilit de sindicat sau, după caz de reprezentanţii salariaţilor;
- un arbitru stabilit de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale
Art. 26. -
(1) Comisia de arbitraj are obligaţia să convoace părţile în termen de 3 zile şi să examineze, împreună cu acestea, conflictul colectiv de muncă pe baza dispoziţiilor legii şi a prevederilor contractelor colective de muncă aplicabile.
(2) Comisia de arbitraj se pronunţă printr-o hotărîre definitivă, în termen de 24 de ore de la încheierea dezbaterilor.
(3) Hotărîrea se comunică părţilor în termen de 24 de ore de la pronunţare.
( 4) Prin hotărîrea comisiei de arbitraj conflictul colectiv de muncă încetează.
Art. 27. - Pentru activitatea desfăşurată în soluţionarea unui conflict colectiv de muncă, membrii comisiei de arbitraj primesc un onorariu, care se stabileşte şi se plăteşte de către părţile în litigiu în mod egal. În situaţia în care nu se realizează acordul părţilor cu privire la cuantumul onorariului, acesta se stabileşte de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, ţinînd seama şi de propunerile părţilor.