2. Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale, în limitele competenţelor atribuite, vor asigura realizarea prevederilor Strategiei naţionale antidrog pe anii 2011-2018.
3. Finanţarea acţiunilor prevăzute în prezenta hotărîre se va efectua din contul şi în limitele alocaţiilor aprobate în aceste scopuri în bugetul autorităţilor publice implicate, precum şi din sursele investitorilor străini şi organizaţiilor neguvernamentale.
4. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Comisiei Interdepartamentale de Combatere a Narcomaniei şi Narcobusinessului.
Nr. 1208. Chişinău, 27 decembrie 2010.
Aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1208 din 27 decembrie 2010
STRATEGIA NAŢIONALĂ antidrog pe anii 2011-2018
I.
ÎNTRODUCERE
1. Strategia naţională antidrog pe anii 2011-2018 (în continuare – Strategia) este elaborată în urma unei analize a situaţiei curente în domeniul combaterii narcomaniei şi narcobuisnessului.
2. Strategia este elaborată în concordanţă cu Strategia Europeană pe Droguri pentru perioada 2005, se bazează pe Convenţia unică asupra stupefiantelor, adoptată la New York la 30 martie 1961 şi amendată prin Protocolul de modificare a Convenţiei, adoptat la Geneva la 25 martie 1972, Convenţia asupra substanţelor psihotrope, adoptată la Viena la 21 februarie 1971, Convenţia contra traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope, adoptată la Viena la 20 decembrie 1988, Declaraţia Politică cu privire la Principiile Directorii de reducere a Cererii de Droguri, adoptată la Sesiunea Specială cu privire la Droguri a Adunării Generale a ONU din 1988, considerate drept instrumente legale majore în abordarea problematicii drogurilor.
3. Prezenta Strategie descrie situaţia curentă în domeniu şi defineşte obiectivele, acţiunile şi măsurile necesare, cu stabilirea unor responsabilităţi clare pentru toţi actorii implicaţi în activităţile de prevenire şi reprimare a consumului şi/sau traficului ilicit de droguri.
II.
SITUAŢIA CURENTĂ
4. Analiza datelor din diverse surse disponibile (cazurile noi înregistrate de consum de droguri, sondajele cu privire la consumul de droguri, crimele înregistrate privind drogurile şi sechestrările de droguri) denotă consumul de droguri preponderent din grupul canabiozelor, dar nu permite evidenţierea tendinţelor consumului problematic de droguri în totalitate.
5. Astfel, în anul 2009, pe teritoriul Republicii Moldova (cu excepţia localităţilor din stînga Nistrului), au fost înregistrate 1333 cazuri noi de consum al drogurilor (în anul 2008 – 1138 cazuri).
6. Din numărul persoanelor luate în evidenţă 114 fac abuz de narcotice fără a fi dependente, din numărul total 572 sau 6,5% sînt femei.
7. În ultimii 3 ani se observă tendinţa de creştere a numărului de cazuri noi înregistrate de HIV printre utilizatorii de droguri injectabile.
Prevalenţa HIV în rîndul utilizatorilor de droguri injectabile care sînt beneficiari ai programelor de reducere a riscurilor, a atins în anul 2008 21,0%.
8. La sfîrşitul anului 2008, în 21 de unităţi teritorial-administrative şi în 7 instituţii penitenciare au fost oferite servicii în cadrul programelor de reducere a riscurilor (schimb de seringi).
9. De asemenea, în pofida faptului că în ultimii ani numărul de persoane ce au decedat din cauza supradozării cu droguri s-a micşorat considerabil faţă de anii precedenţi (în 2002 au decedat 131persoane), datele disponibile rămîn a fi alarmante. Astfel, în anul 2008 au decedat 8 persoane, în 2009 - 12 persoane şi tendinţele la acest capitol riscă să evolueze, dacă nu vor fi întreprinse măsuri de rigoare în domeniul vizat.
10. Totodată, se înregistrează un acces redus la serviciile de sănătate pentru persoanele dependente de droguri şi lipsa anumitor tipuri de tratament (tratament pe termen scurt rezidenţial, comunităţi terapeutice) şi/sau serviciilor post-tratament.
11. Pe parcursul ultimilor ani s-a înregistrat o creştere a preţurilor cu amănuntul la extractul de opium, marijuană, heroină, cocaină şi alte droguri, precum şi o varietate de preţuri cu amănuntul la tipul “ecstasy” din cauza majorării importului ilegal din ţările Europei de Vest. Cu toate acestea, drogurile sînt destul de accesibile, deoarece Moldova, fiind o ţară agrară, nu are necesitatea de a importa drogurile vegetale ce se prepară din materie primă mac şi cînepă, deoarece acestea practic cresc pretutindeni.
12. Deşi în perioada 2008-2010 pe teritoriul ţării numărul infracţiunilor legate de droguri este în scădere (2008 - 2103 crime, 2009 - 1865 şi semestrul I al anului 2010 - 877), iar numărul de infracţiuni ce vizează comercializarea substanţelor narcotice constituie doar 15,0% din numărul total de infracţiuni ce ţin de traficul de droguri, se impune necesitatea activizării luptei contra distribuitorilor de droguri.
III.
DEFINIREA PROBLEMELOR CARE NECESITĂ IMPLICAREA GUVERNULUI PRIN APLICAREA UNEI POLITICI DE RIGOARE Problema consumului de droguri
13. Consumul substanţelor narcotice şi psihotrope este un fenomen complex şi multiaspectual, cu o serie de riscuri interconexe pentru cetăţeni şi societate.
14. În abordarea problemei consumului de droguri, Republica Moldova se bazează pe conceptul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii „Sănătate pentru Toţi în secolul al 21-lea”, conform căruia consumul de droguri este o problemă ce periclitează sănătatea publică şi care ar putea împiedica dezvoltarea sănătoasă a cetăţenilor şi a societăţii în context mai larg.
15. Astfel, conform datelor statistice ale Ministerului Afacerilor Interne, în perioada 2008-2010 numărul consumatorilor de droguri luaţi în evidenţă a crescut practic cu 400 de persoane, comparativ cu finele anului 2010.
16. În anul 2008 au fost luate în evidenţă 1138 persoane, constituind 31,9 cazuri la 100 mii populaţie, iar la sfîrşitul anului 2009 s-a înregistrat o creştere cu 195 de cazuri, fiind luate în evidenţă 1333 persoane.
17. Problema drogurilor este una globală, care necesită abordare în context transnaţional, urmînd ca eforturile naţionale de combatere a fenomenului să fie încadrate şi coordonate cu activităţile realizate pe plan internaţional, inclusiv:
a) în domeniul sănătăţii – este necesar de a întreprinde acţiuni de reducere a riscului de sănătate asociate consumului de droguri, inclusiv acţiuni de informare, prevenire şi control al comerţului cu precursorii, spre a exclude scoaterea lor din circuitul legal pentru fabricarea ilegală a drogurilor sintetice;
b) în domeniul spălării banilor, proveniţi din comerţul ilegal cu droguri – este necesar de a ţine cont de faptul că deşi numărul crimelor înregistrate la acest compartiment în perioada 2008 - 2009 se află în descreştere (în 2008 - 2103 crime, în 2009 - 1865 crime), preţul drogurilor este permanent în creştere, ceea ce asigură un venit enorm traficanţilor de droguri;
c) în domeniul justiţiei şi afaceri interne – este necesară cooperarea dintre poliţie şi serviciile vamale în vederea combaterii traficului ilicit de droguri, criminalităţii organizate şi finanţării terorismului.
Politica în domeniul drogurilor
18. Politica în domeniul drogurilor constituie un set complex de măsuri sociale de prevenire, control, educaţie, tratament etc., inclusiv aplicarea legii, care sînt implementate la nivel internaţional, naţional şi local.
19. Scopul final este de a reduce consumul tuturor tipurilor de droguri şi/sau de a reduce riscul potenţial şi daunele care pot apărea în viaţa cetăţenilor şi a societăţii.
Abordarea problemei consumului de droguri
20. Prezenta Strategie îşi propune o abordare complexă, multidisciplinară şi echilibrată a problemelor ce ţin de consumul de droguri, bazată pe o cooperare complexă, interdepartamentală, interdisciplinară şi intersectorială la toate nivelele, avînd drept fundament trei componente ale politicii moderne în domeniul drogurilor, care nu se substituie reciproc, dar se completează reciproc:
a) reducerea ofertei de droguri (exercitarea controlului asupra circulaţiei legale a drogurilor şi combaterea traficului şi distribuirii ilicite de droguri);
b) reducerea cererii de droguri (prevenirea primară a consumului de droguri, tratamentul, resocializarea utilizatorilor de droguri);
c) reducerea riscurilor.
21. Sub acest aspect, politica în domeniul drogurilor se va constitui pe patru piloni de bază:
a) prevenirea primară;
b) tratament şi reabilitare;
c) reducerea riscului;
d) reducerea ofertei de droguri.
22. Aceşti piloni pot fi aplicaţi eficient doar într-un mediu organizaţional şi instituţional operaţional, bazat pe angajamente, experienţe şi cooperare pe plan naţional şi internaţional, pe dovezi ştiinţifice, informaţii şi evaluare a acţiunilor întreprinse, astfel încît să fie finanţate doar măsurile şi activităţile eficiente.
23. Activităţile în toate domeniile trebuie să fie coordonate pentru asigurarea unei abordări comune în atingerea scopurilor trasate în prezenta Strategie. Conform Sesiunii Speciale pe droguri a Adunării Generale a ONU din anul 1998, această abordare poate influenţa problemele ce ţin de consumul de substanţe narcotice şi psihotrope, acţionînd pe un spectru larg şi anume de la factorii de preîntîmpinare a experimentărilor la limitarea consecinţelor negative asupra sănătăţii, sferei sociale, economice şi securităţii societăţii.
24. Forma complexă necesară a politicii în domeniul drogurilor poate fi ilustrată astfel:
| Prevenire primară | Tratament şi reabilitare | Reducerea riscurilor | Reducerea ofertei |
| Activităţi educaţionale menite să prevină consumul de droguri sau să amîne prima experienţă în consumul de droguri | O serie de servicii orientate spre abstinenţă pentru consumatorii de droguri care au luat o decizie conştientă de a stopa consumul de droguri | Activităţi de reducere a riscurilor de sănătate şi sociale şi a riscurilor pentru consumatorii care încă nu sînt gata să se dezică de droguri, precum şi pentru societate | Activităţi de aplicare a legii în ceea ce priveşte combaterea ofertei ilicite de droguri |
| REDUCEREA CERERII DE DROGURI | REDUCEREA RISCURILOR | REDUCEREA OFERTEI DE DROGURI |
| FINANŢAREA |
| EVALUAREA NECESITĂŢILOR, EDUCARE ŞI INFORMARE, MONITORIZARE, CERCETARE, FORMARE PROFESIONALĂ ŞI EVALUAREA ACTIVITĂŢILOR IMPLEMENTATE |
| ANGAJAMENTE ŞI COOPERARE INTERNAŢIONALĂ |
IV.
OBIECTIVELE STRATEGIEI
25. Acţiunile incluse în prezenta Strategie sînt coerente cu obiective generale şi specifice, după cum urmează:
Obiective generale
a) reducerea traficului de droguri spre şi prin Republica Moldova, precum şi a ofertei şi accesibilităţii tuturor tipurilor de droguri, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Menţinerea tendinţelor de reducere a numărului de crime, prin întreprinderea unor acţiuni concrete, coordonate cu organele abilitate ale altor servicii. Sporirea activismului în scopul depistării primordiale a traficanţilor de droguri, şi nu a consumatorilor;
b) reducerea şi stabilizarea consumului tuturor tipurilor de droguri şi a consecinţelor asociate care pot afecta starea sănătăţii cetăţenilor şi dezvoltarea societăţii în ansamblu, prin stabilizarea, pînă în 2011, a numărului de persoane aflate în evidenţă de 8664 şi menţinerea tendinţelor de micşorare a numărului acestor persoane.
Obiective specifice
a) îmbunătăţirea calităţii sistemului actual;
b) crearea unui cadru organizaţional adecvat şi funcţional pentru realizarea unui set de măsuri în domeniul drogurilor.
26. Pentru realizarea obiectivelor trasate de reducere a consumului de droguri şi a riscurilor pentru sănătate şi sociale, este necesar de a dezvolta – urmare a evaluării necesităţilor – reţeaua de programe de prevenire, tratament şi reducere a riscurilor. Scopul pe termen lung este de a dezvolta o reţea complexă de diverse tipuri de servicii bazate pe dovezi, după cum se demonstrează în figura de mai jos:

27. În baza analizei SWOT (anexa nr.1 la prezenta Strategie) a situaţiei curente, atenţia se va concentra şi în continuare asupra prevenirii consumului de droguri injectabile şi a riscurilor de sănătate şi sociale, asociate consumului acestora.
28. O atenţie sporită se va acorda prevenirii şi reducerii consumului altor tipuri de droguri – de exemplu, al celor din grupul canabiozelor şi al drogurilor sintetice (tip „ecstasy”).
29. Programele de prevenire se vor axa pe difuzarea intensă, spre atenţia publicului larg, a informaţiei şi a intervenţiilor educative despre nocivitatea şi riscurile aferente consumului substanţelor narcotice sau psihotrope, îndeosebi printre tineri, deoarece, conform datelor statistice ale Ministerului Afacerilor Interne, evoluează tendinţele de săvîrşire a infracţiunilor de către minorii cu vîrsta cuprinsă între 14-15 ani. Astfel, în anul 2008, la răspundere penală au fost traşi 30 de minori, în 2009 - 32 minori, iar numai pe parcursul semestrului I al anului 2010 - 31 minori.
30. Totodată, s-a majorat numărul de infracţiuni legate de droguri, comise de tineri cu vîrsta cuprinsă între 16-24 ani. Astfel, în anul 2008 au fost traşi la răspundere 354 de tineri implicaţi în astfel de activităţi, iar numai în semestrul I al anului 2010 - 238 de persoane, menţinîndu-se tendinţa de creştere.
Acest fapt impune întreprinderea unui şir de acţiuni concrete în domeniul vizat care vor conduce la diminuarea numărului de minori şi tineri aflaţi în evidenţă ca narcomani şi la micşorarea numărului de crime comise de acest contingent de persoane.
31. Sarcinile urmărite prin aprobarea prezentei Strategii sînt următoarele:
stabilizarea şi reducerea consumului de droguri în societate, îndeosebi în rîndurile minorilor;
b) reducerea riscurilor asociate consumului tuturor tipurilor de droguri şi a efectelor economice, de sănătate, sociale, infracţionale şi de securitate asupra cetăţenilor şi societăţii;
c) creşterea calităţii vieţii consumatorilor tuturor tipurilor de droguri, vieţii familiilor lor şi altor persoane apropiate prin oferirea unui spectru larg de servicii calitative de reducere a riscurilor, tratament, reabilitare şi resocializare;
d) reducerea accesibilităţii drogurilor, în special în cazul minorilor, prin utilizarea corespunzătoare a instrumentelor legale şi instituţionale;
e) stoparea şi diminuarea cultivării plantelor autohtone cu conţinut narcotic pentru producerea drogurilor în Republica Moldova.
32. Pentru realizarea măsurilor ce se impun, precum şi pentru eficientizarea implementării acestora, este necesar de a îmbunătăţi calitatea şi funcţionalitatea sistemului actual de coordonare a activităţilor interdisciplinare la toate nivelurile administraţiei publice, desfăşurate în domeniul ofertei de droguri, cererii de droguri şi reducerii noxelor.
33. Pentru obţinerea rezultatelor scontate, se impune:
a) modificarea cadrului legislativ şi cadrului normativ al Guvernului în vederea reorganizării Comisiei Interdepartamentale de Combatere a Narcomaniei şi Narcobusinessului în Comisia Naţională Antidrog;
b) instituţionalizarea Secretariatului permanent al Comisiei, care va fi condus de secretar;
c) instituirea reţelei coordonatorilor politicii în domeniul drogurilor şi a comisiilor interdisciplinare de consiliere în probleme de droguri la nivel local;
d) definirea şi distribuirea responsabilităţilor şi competenţelor tuturor entităţilor cheie, inclusiv ale organizaţiilor necomerciale, implicate în promovarea politicii în domeniul drogurilor la toate nivelurile;
e) ridicarea nivelului de instruire iniţială şi continuă a specialiştilor în domeniu, inclusiv din cadrul autorităţilor implicate;
f) pregătirea cursurilor de instruire în domeniul drogurilor pentru a consolida capacitatea grupurilor relevante de profesionişti, inclusiv a celor din organizaţiile necomerciale.
V.
FINANŢAREA
34. Pentru realizarea măsurilor planificate, fiecare autoritate responsabilă de executarea acestora va prevedea în bugetul anual resurse financiare.
35. Fiecare minister, antrenat în dezvoltarea şi implementarea prezentei Strategii, va aloca din bugetele proprii mijloace necesare pentru finanţarea tuturor măsurilor şi intervenţiilor particulare planificate spre a fi realizate conform Planului naţional de acţiuni antidrog pentru anii 2011-2013 şi, ulterior, pentru anii 2014-2016 şi, respectiv, 2017-2018.
Totodată, Comisia Interdepartamentală de Combatere a Narcomaniei şi Narcobusinessului va participa la realizarea măsurilor stipulate ca organ consultativ.
(se substituie prin HG764 din 18.09.14, MO282-289/26.09.14 art.816)
VI.
RAPORTARE ŞI MONITORIZARE
36. Controlul asupra executării prezentei Strategii se pune în sarcina Comisiei Interdepartamentale de Combatere a Narcomaniei şi Narcobusinessului şi ulterior, după reorganizare, Comisia Naţionale Antidrog, care va colabora cu toate instituţiile implicate.
37. Observatorul Naţională pentru Droguri din cadrul Centrului Naţional de Management în Sănătate al Ministerului Sănătăţii asigură monitorizarea situaţiei în domeniul drogurilor care întocmeşte anual Raportul naţional cu privire la situaţia drogurilor din Republica Moldova pe bază de date complexe despre starea de lucruri în consumul de droguri, traficul de droguri şi consecinţele acestora.
38. Rapoartele anuale ale Observatorului Naţional pentru Droguri vor servi drept bază pentru adoptarea deciziilor de rigoare şi pentru elaborarea planurilor de acţiuni ale politicilor în domeniul drogurilor în cadrul prezentei Strategii.
VII.
COOPERARE INTERNAŢIONALĂ
39. Republica Moldova va participa activ la iniţiativele comune lansate pe plan internaţional şi va asigura coordonarea eficientă a activităţilor proprii cu cele desfăşurate de partenerii externi, atît în faza de planificare, cît şi în cea de evaluare şi implementare a acţiunilor.
40. Activitatea internaţională se va desfăşura prin cooperare şi coordonare atît pe plan bilateral, cît şi în cadrul organizaţiilor şi forurilor internaţionale.
41.Drept indicator al realizării obiectivului trasat este recunoaşterea internaţională a Republicii Moldova ca partener de încredere în efortul global de reducere a cererii şi ofertei de droguri în cadrul relaţiilor cu Uniunea Europeană, precum şi în cadrul organizaţiilor internaţionale.
42. Obiectivul de cooperare internaţională se va realiza prin:
a) dezvoltarea relaţiilor cu UE, asigurînd preluarea şi implementarea corespunzătoare a prevederilor acquis-ului comunitar, dezvoltarea relaţiilor parteneriale ale instituţiilor naţionale implicate în reducerea cererii/ofertei de droguri cu structurile similare ale UE şi ale statelor membre în vederea asigurării transferului de date, informaţii, experienţe şi desfăşurarea de acţiuni comune, participarea activă la activităţile realizate de UE în domeniile prevenirii şi combaterii traficului şi consumului de droguri;
b) intensificarea relaţiilor cu alte state şi structuri internaţionale implicate în lupta împotriva drogurilor, prin participarea Republicii Moldova la activităţile forurilor internaţionale ce au drept obiectiv combaterea traficului şi consumului de droguri, intensificarea cooperării bilaterale şi multilaterale cu statele de origine a drogurilor sau cu cele aflate pe rutele de trafic ilicit al drogurilor, dezvoltarea relaţiilor parteneriale cu statele care au experienţă relevantă în domeniul reducerii cererii şi ofertei de droguri, în scopul asigurării transferului de experienţă;
c) participarea în programele internaţionale privind reducerea cererii şi ofertei de droguri, prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, reducerea efectelor asociate, tratamentul şi recuperarea persoanelor dependente de droguri, participarea la programe de luptă împotriva drogurilor, lansate de către organizaţiile internaţionale sau structurile guvernamentale sau neguvernamentale din alte state, implicarea activă a comunităţilor locale în proiecte internaţionale.
VIII.
ETAPE DE IMPLEMENTARE
43. Pentru asigurarea eficienţei politicii implementate în domeniul drogurilor, toate măsurile trebuie să fie monitorizate cu evaluarea eficienţei acestora. După caz, activităţile urmează a fi ajustate în funcţie de schimbarea tendinţelor traficului şi consumului de droguri, precum şi în baza noilor dovezi ştiinţifice.
44. Obiectivele specifice sînt expuse detaliat în planurile naţionale de acţiuni antidrog, conform anexei nr.2 la prezenta Strategie.
45. Planurile naţionale de acţiuni antidrog sînt parte integrantă a prezentei Strategii şi servesc drept mecanism de bază pentru implementarea acesteia.
46. După realizarea Planului de acţiuni pe anii 2011-2013, în baza recomandărilor, precum şi a rezultatelor evaluate, vor fi elaborate şi aprobate planurile de acţiuni ce vizează anii 2014-2016 şi, respectiv, 2017-2018.
(se substituie prin HG764 din 18.09.14, MO282-289/26.09.14 art.816)
IX.
ROLUL ŞI RESPONSABILITĂŢILE SUBIECŢILOR IMPLICAŢI ÎN DOMENIUL DROGURILOR Comisia Naţională Antidrog
47. Comisia, în calitate de organ consultativ, coordonator şi de iniţiativă al Guvernului, creează platforma pentru comunicarea continuă cu ministerele, alţi reprezentanţi ai administraţiei publice centrale şi locale, entităţi care contribuie la implementarea politicii în domeniul drogurilor (inclusiv organizaţiile necomerciale). Comisia prezintă Guvernului proiecte de strategii antidrog şi planuri de acţiuni, coordonează şi evaluează implementarea acestora şi supraveghează, la toate nivelurile, îndeplinirea sarcinilor prevăzute în Strategie şi Planul de acţiuni.
48. În conformitate cu priorităţile prezentei Strategii, la propunerea Comisiei, Guvernul va cofinanţa programele multidisciplinare în cadrul politicii în domeniul vizat, implementate la nivel local. Implementarea politicii naţionale în domeniul drogurilor este asigurată prin cooperarea dintre reprezentanţii desemnaţi ai autorităţilor administraţiei publice de toate nivelurile şi reprezentanţii cercurilor de profesionişti, inclusiv organizaţiile neguvernamentale, care, prin comitetele interdepartamentale şi grupurile de lucru, vor contribui la pregătirea şi implementarea activităţilor comune bazate pe dovezi.
49. În transferul de sarcini şi cunoştinţe de la nivel central la cel local şi vice-versa, autorităţile locale joacă un rol esenţial. Astfel, implicarea acestor organe în elaborarea proiectului planului de acţiuni pentru implementarea politicii naţionale în domeniul drogurilor şi negocierea cu acestea sînt de importanţă crucială.
Ministerul Sănătăţii
50. Ministerul este responsabil de implementarea legislaţiei cu privire la circulaţia legală a substanţelor narcotice, psihotrope şi a precursorilor supuse controlului. Comitetul Permanent de Control asupra Drogurilor pe lîngă Minister este responsabil de eliberarea şi retragerea autorizaţiilor pentru activităţi cu substanţe narcotice, psihotrope şi precursori, autorizează importul şi exportul acestor substanţe, precum şi de raportarea către organizaţiile ONU a informaţiei privind circulaţia substanţelor narcotice, psihotrope şi a precursorilor în Republica Moldova. Comisia supraveghează şi estimează, de asemenea, cantitatea de substanţe narcotice şi psihotrope necesară în scopuri de tratament.
51. Politica în domeniul drogurilor este parte integrantă a Politicii Naţionale de Sănătate, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 886 din 6 august 2007. Ministerul este responsabil de implementarea şi finanţarea tuturor tipurilor de tratament al dependenţei de substanţe, de reducerea riscurilor pentru sănătate, educaţia pentru sănătate menită să promoveze un mod de viaţă sănătos şi creşterea profesională a personalului Ministerului, precum şi a prestatorilor de servicii medicale relevante.
Observatorul Naţional pentru Droguri este o parte componentă organizaţională a Centrului Naţional de Management în Sănătate al Ministerului Sănătăţii şi este responsabil de colectarea, analiza şi diseminarea datelor despre consumul de droguri, efectele acestora şi măsurile din cadrul politicilor antidrog implementate la toate nivelurile. Observatorul Naţional pentru Droguri va coordona şi va gestiona metodologic alte instituţii şi organizaţii de stat şi neguvernamentale care vor contribui la colectarea datelor în cadrul indicatorilor monitorizaţi.
Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei
52. Ministerul, în comun cu alte autorităţi ale administraţiei publice de toate nivelurile şi cu alte entităţi, participă la elaborarea, promovarea şi implementarea politicii antidrog, asigurînd monitorizarea sectorială a acestor acţiuni.
53. Ministerul promovează, la nivel naţional, politici echilibrate, prin îmbinarea măsurilor de prevenire cu măsurile de sprijin al participării şi incluziunii sociale, în scopul diminuării, marginalizării şi stigmatizării consumatorilor de toate tipurile de droguri şi familiilor acestora. Totodată, Ministerul este responsabil de elaborarea şi implementarea actelor legislative şi normative cu privire la edificarea şi controlul calităţii serviciilor sociale adresate dependenţilor de droguri şi familiilor acestora, precum şi de perfecţionarea profesională a asistenţilor sociali.
Ministerul Educaţiei
54. În cadrul politicii în domeniul drogurilor, Ministerul Educaţiei este preponderent responsabil de prevenirea primară a consumului tuturor tipurilor de droguri de către copii şi tineri. Astfel, Ministerul este responsabil pentru implementarea programelor de prevenire a consumului de droguri în şcoli şi instituţii educaţionale, precum şi pentru definirea normelor directorii de dezvoltare a strategiilor de prevenire a consumului de droguri în şcoli şi a planurilor de educare a elevilor şi studenţilor în privinţa drogurilor şi riscurilor conexe consumului de droguri cu implicarea experţilor externi. Sub acest aspect, literatura ştiinţifică demonstrează că programele interactive de prevenire, care oferă informaţii obiective şi bazate pe dovezi, complementate cu activităţi ce vizează edificarea unei atmosfere sănătoase în şcoli şi instituţiile educaţionale pe bază de parteneriat dintre profesori şi elevi ori studenţi, constituie unul dintre cele mai bune moduri de prevenire a tipurilor variate de comportament riscant, inclusiv a consumului tuturor tipurilor de droguri.
55. Ministerul este responsabil şi de finanţarea altor programe de prevenire oferite de către stat şi organizaţii necomerciale, în condiţiile legislaţiei în vigoare, precum şi de perfecţionarea profesională a cadrelor didactice în educarea copiilor şi a tinerilor, referitor la prevenirea consumului de droguri.
56. În condiţiile sistemului de educaţie specială, Ministerul este responsabil de prestarea programelor de intervenţii timpurii şi de urgenţă, îngrijire terapeutică şi educativă pentru copiii şi tinerii care experimentează sau fac abuz de droguri. Ministerul, de asemenea, efectuează inspecţii ale activităţilor de prevenire realizate în domeniul său de competenţă.
Ministerul Tineretului şi Sportului
57. Ministerul este responsabil de prevenirea primară a riscurilor consumului de droguri prin crearea condiţiilor de participare a tinerilor în viaţa politică, economică, socială şi culturală a ţării, prin promovarea culturii fizice şi sportului, antrenarea în diverse activităţi sportive, pentru a schimba perceperea de către copii şi tineri a consumului de droguri. Ministerul asigură, de asemenea, planificarea strategică, monitorizarea şi evaluarea politicilor elaborate privind examinarea multilaterală a impactului de droguri în rîndul generaţiei în creştere, formarea şi perfecţionarea pregătirii profesionale a specialiştilor în domeniu prin colaborare cu alte ministere.
58. Ministerul îşi asumă responsabilitatea pentru finanţarea proiectelor propuse de organizaţiile necomerciale de tineret şi sport în vederea atragerii tinerilor în diverse activităţi cultural-sportive, avînd drept scop combaterea consumului de droguri.
Ministerul Afacerilor Interne
59. În cadrul politicii în domeniul drogurilor, Ministerul este preponderent responsabil de implementarea Convenţiei contra traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope, adoptată la Viena la 20 decembrie 1988, îndeosebi în ceea ce priveşte întreprinderea măsurilor menite să combată oferta de droguri ilicite şi cultivarea plantelor pentru producerea drogurilor. În sens general, Ministerul răspunde pentru apărarea ordinii şi securităţii publice, combaterea crimelor săvîrşite în domeniul drogurilor şi instruirea profesională a personalului său.
60. Ministerul Afacerilor Interne joacă un rol important în controlul şi aplicarea legii în ceea ce priveşte circulaţia legală a substanţelor narcotice, psihotrope şi precursorilor.
61. O atenţie deosebită va fi acordată elaborării şi implementării măsurilor şi intervenţiilor specifice pentru a preveni consumul de droguri printre poliţişti, precum şi implicarea lor potenţială în traficul ilicit de droguri.
Ministerul Justiţiei
62. Ministerul este responsabil de organizarea activităţii în vederea reducerii consumului de droguri şi/sau a riscurilor asociate consumului de droguri în instituţiile penitenciare. În acest scop, Departamentul Instituţiilor Penitenciare implementează măsuri şi intervenţii cu scopul de a preveni ori a reduce pătrunderea drogurilor în instituţiile de detenţie, pe de o parte, şi de a oferi servicii de prevenire, tratament, minimalizare a riscului şi asistenţa corespunzătoare persoanelor dependente de droguri în condiţiile de detenţie, pe de altă parte.
63. Acesta mai poartă răspundere pentru instruirea profesională a personalului Departamentului Instituţiilor Penitenciare referitor la măsurile şi intervenţiile menţionate mai sus cu privire la droguri şi consumul de droguri.
64. Prin intermediul Oficiului central de probaţiune Ministerul este responsabil de asigurarea funcţionării, în fazele presentinţială, sentinţială în comunitate şi postpenitenciară, a serviciilor de reintegrare socială a ex-deţinuţilor cu probleme asociate consumului de droguri, de monitorizare a comportamentului infractorilor neîntemniţaţi şi instruire profesională a consilierilor de probaţiune în problemele legate de droguri, cu care, de regulă, se confruntă subiecţii probaţiunii.
Ministerul Apărării
65. Ţinînd cont de rolul în asigurarea securităţii militare şi a suveranităţii Republicii Moldova, precum şi de riscul sporit pe care îl are consumul de droguri de către toate categoriile de militari care îndeplinesc serviciul de gardă şi de luptă cu arma, Ministerul este responsabil de identificarea timpurie a consumatorilor sau a potenţialilor consumatori de droguri din rîndul militarilor, precum şi de instruirea, prin intermediul unor programe de informare şi educare adresate efectivului corpului de comandă, a corpului didactic al instituţiilor de învăţămînt militar şi altor categorii de militari, referitor la problema consumului de droguri.
Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene
66. Ministerul urmăreşte direct sau în colaborare cu alte autorităţi naţionale aplicarea prevederilor tratatelor internaţionale în domeniul drogurilor la care Republica Moldova este parte.
Ministerul va coordona îndeplinirea obligaţiunilor ce vizează domeniul drogurilor, asumate de Republica Moldova în cadrul procesului de integrare europeană.
Ministerul Finanţelor
67. Ministerul, în conformitate cu legislaţia în vigoare, va acorda, în limitele competenţei funcţionale, suportul necesar autorităţilor implicate în realizarea prezentei Strategii, la capitolul finanţării activităţilor în domeniul vizat.
68. În vederea suprimării livrării ilegale de droguri, autorităţile vamale desfăşoară activităţi care se axează pe identificarea partidelor ilegale de droguri din/spre alte ţări; în acest sens, Ministerul efectuează controale ale mărfurilor la frontieră şi inspecţii în cadrul oficiilor vamale interne, precum şi controale aleatorii pe tot teritoriul Republicii Moldova.
69. Autorităţile vamale au împuterniciri similare ca şi organele de poliţie în descoperirea crimelor legate de contrabanda de droguri, inclusiv urmărirea penală în aceste cazuri.
Serviciul Grăniceri
70. În conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, Serviciul va reprima, în modul stabilit, trecerea peste frontiera de stat a substanţelor narcotice şi psihotrope. În cooperare cu alte autorităţi competente, va combate traficul ilegal de droguri, substanţe psihotrope şi precursori, iar în absenţa organelor vamale va efectua reţinerea acestora.
Autorităţile locale
71. Autorităţile locale trebuie să devină factori importanţi în elaborarea şi implementarea politicii naţionale în domeniul drogurilor şi introducerea acestei politici la nivelurile relevante ale administraţiei publice.
72. Autorităţile locale vor implementa măsuri şi intervenţii antidrog, în conformitate cu obiectivele, principiile şi procedurile recomandate de prezenta Strategie, cu luarea în considerare a condiţiilor şi cerinţelor locale.
Autorităţile locale, de asemenea, realizează strategii şi planuri proprii antidrog în diferită măsură şi sînt active în exercitarea politicilor proprii în domeniul drogurilor. Eterogenitatea abordării acestora se poate manifesta printr-o serie întreagă de aspecte, însă implementarea prezentei Strategii vizează contribuirea la o mai mare armonizare şi implementare a practicilor bazate pe dovezi pe tot teritoriul Republicii Moldova.
Organizaţiile internaţionale şi necomerciale
73. Parteneri-cheie ai autorităţilor publice în problemele politicii în domeniul drogurilor la toate nivelurile sînt reprezentanţii comunităţii de experţi, inclusiv din cadrul organizaţiilor neguvernamentale care prestează servicii în domeniu.
Aceste organizaţii, în colaborare cu autorităţile publice, în calitate de parteneri, vor contribui la planificarea şi implementarea măsurilor şi activităţilor în cadrul politicii în domeniul drogurilor, la evaluarea acestor măsuri şi activităţi, sporirea calităţii şi eficienţei serviciilor lor, care vor fi finanţate din surse publice.
74. Organizaţiile necomerciale prestează, de asemenea, servicii individuale de prevenire, tratament, reabilitare şi reducere a riscurilor legate de consumul de droguri; aceste servicii formează un sistem complex ce oferă asistenţă şi servicii diverselor grupuri–ţintă afectate de consumul tuturor tipurilor de droguri.
Mass-media
75. Rolul mass-media în profilaxia dependenţei de droguri, prevenirea şi reprimarea criminalităţii ce ţine de traficul ilicit şi consumul drogurilor constă în sensibilizarea opiniei publice asupra fenomenului infracţional şi activităţii actorilor implicaţi în prevenirea şi reprimarea consumului şi traficului ilicit de droguri.
76. Informarea publicului larg şi îndeosebi a tinerilor despre riscurile potenţiale asociate consumului tuturor tipurilor de droguri reprezintă o condiţie esenţială pentru stoparea/reducerea consumului de droguri, a ofertei de droguri, precum şi a daunelor asociate, cauzate indivizilor şi societăţii în ansamblu.
Anexa nr.1 la Strategia naţională antidrog pe anii 2011-2018
ANALIZA SWOT
Definiţie - în sensul prezentei Strategii, analiza SWOT reprezintă o metodă de cercetare, analiză a fenomenului drogurilor, stabilire a punctelor forte şi punctelor slabe ale situaţiei din acest domeniu, precum şi analiza oportunităţilor şi ameninţărilor care pot apărea în procesul de realizare a măsurilor planificate. Aceasta este prima etapă a planificării strategice care permite identificarea problemelor şi trasarea obiectivelor principale în activitatea de reducere a traficului şi consumului de droguri.
Viziuni („Cum dorim să fie politica în domeniul drogurilor peste 5 ani ?“):
Republica Moldova va dispune de o strategie în domeniul drogurilor pe termen lung (5-10 ani), cu obiective realiste şi măsurabile bazate pe dovezi, inclusiv va fi elaborată şi implementată în practică o strategie clară de interacţiune dintre toţi partenerii (guvernamentali şi neguvernamentali) implicaţi în politicile ce ţin de domeniul drogurilor la toate nivelurile administraţiei publice;
reprezentanţii societăţii civile vor fi implicaţi într-un mod standard în elaborarea politicii antidrog la toate nivelurile administraţiei publice;
Republica Moldova va dispune de un sistem operaţional şi eficient de coordonare a politicii în domeniul drogurilor la toate nivelurile administraţiei publice şi va fi coordonată realizarea unor activităţi interdisciplinare în domeniul ofertei de droguri, cererii de droguri şi reducerii noxelor;
va fi stabilit un sistem complex eficient şi operaţional de colectare a datelor în domeniul drogurilor, care va cuprinde toate segmentele relevante ale politicii în domeniul vizat, iar datele din Raportul anual cu privire la situaţia în domeniul drogurilor vor fi luate în considerare la luarea deciziilor în domeniul politicii antidrog;
organizaţiile neguvernamentale, care oferă servicii antidrog, vor putea fi finanţate în baza unor reguli precise (standarde de calitate, certificare), inclusiv din sursele publice ale Republicii Moldova;
va fi stabilizat sau redus consumul de droguri injectabile;
prevenirea HIV şi a altor patologii transmisibile prin sînge (PTS) printre consumatorii de droguri intravenos va constitui o parte integrantă a tuturor serviciilor de tratament şi de reducere a noxelor în conformitate cu recomandările OMS şi UNAIDS;
va fi elaborat şi implementat în practică un ghid de termeni utilizaţi în domeniul drogurilor;
va fi redusă oferta de droguri;
cultivarea domestică a plantelor pentru producerea de droguri în Republica Moldova va fi stopată sau redusă.
1. PUNCTE TARI “Ce facem bine, ce ştim ?“ | 2. PUNCTE SLABE „În ce aspecte nu avem succes“? |
| Republica Moldova respectă toate cerinţele relevante ale unui sistem internaţional de control asupra drogurilor (tratatele ONU etc.) | Nivelul redus de prevenire a tuturor tipurilor de droguri şi insuficienţa activităţilor de prevenire în şcoli. Existenţa lacunelor în cooperarea dintre instituţiile statale şi cele neguvernamentale |
Deja există instituţii specializate şi organizaţii implicate în reducerea ofertei de droguri, reducerea cererii de droguri şi reducerea noxelor. Republica Moldova dispune de legislaţie cu privire la controlul drogurilor în conformitate cu cerinţele internaţionale. Există interesul vădit al instituţiilor de stat de a coopera cu reprezentanţii societăţii civile. Funcţionează Observatorul Naţional pentru Droguri, care elaborează Raportul anual cu privire la situaţia în domeniul drogurilor în Republica Moldova. Guvernul Republicii Moldova a aprobat Planul de acţiuni cu privire la combaterea narcomaniei şi narcobusinessului în anii 2007-2009. În anii 2007 şi 2008 au fost efectuate studii care au permis a obţine o imagine mai amplă cu privire la problemele drogurilor (ESPAD, MARA). Există programe de tratament, tratament prin substituire, inclusiv în penitenciare, şi programe de reducere a noxelor. În unele oraşe deja au fost adoptate, la nivel local, planuri de acţiuni în domeniul drogurilor. Ministerul Afacerilor Interne pregăteşte modificarea structurii poliţiei, inclusiv a Direcţiei antidrog. Peste 90% din infracţiunile privind drogurile sînt raportate drept descoperite. Proiectul BUMAD în Moldova promovează şi coordonează activităţile în domeniul drogurilor. Oficiul UNAIDS în Moldova sprijină prevenirea HIV şi activităţile de reducere a noxelor realizate de organizaţiile neguvernamentale. | Structura actuală a organelor de drept constituie un obstacol pentru activitatea eficientă a acestora. Pregătirea insuficientă a reprezentanţilor diferitelor structuri implicaţi în domeniul drogurilor. Dotarea tehnică inadecvată a organelor de drept. Lipsa coordonării activităţilor implementate la nivel internaţional, naţional şi local, precum şi lipsa mecanismului/organului de coordonare. „Gîndirea” şi abordarea învechită a problemelor legate de droguri. Lipsa finanţării din bugetul public a serviciilor antidrog, oferite de organizaţiile neguvernamentale din Republica Moldova. Situaţia precară în finanţarea recentă din surse externe a programelor de reducere a noxelor implementate de organizaţiile neguvernamentale. Discrepanţe în datele colectate şi prezentate referitor la situaţia în domeniul drogurilor (de la diferite structuri de diferite niveluri). Lipsa serviciilor sociale pentru consumatorii de droguri şi rudele acestora. Acoperirea redusă cu servicii antidrog în unele zone ale ţării, afectate de consumul de droguri. Lipsa finanţării pentru tratamentul de substituţie în orăşelele mici. Permeabilitatea hotarelor statului în ceea ce priveşte contrabanda de droguri din cauza lipsei controlului asupra acestora. Lipsa unei strategii clare în ceea ce priveşte interacţiunea dintre diverşi actori la diverse niveluri, implicaţi în luarea deciziilor în domeniul politicii antidrog. Lacune în sistemul existent de reducere a noxelor şi lipsa programelor de tratament din lipsa unei succesiuni în lucrul cu consumatorii de droguri. Lacune în colaborarea dintre poliţie, şcoli şi organizaţiile neguvernamentale cu privire la prevenirea consumului de droguri la nivel local. Strategiile/planurile de acţiuni existente în domeniul drogurilor la nivel naţional şi local nu reflectă necesităţile de a finanţa activităţile planificate. Nu există cadru normativ/standarde pentru serviciile antidrog în vederea asigurării profesionalismului, calităţii şi eficienţei acestora. Necunoaşterea terminologiei cu privire la planificarea strategică şi managementul proiectelor, precum şi în domeniul drogurilor care implică confuzii. |
3. OPORTUNITĂŢI „Ce oportunităţi vedem pentru viitor“? | 4. RISCURI „Ce ar putea ameninţa/constitui un risc pentru lucrul nostru în viitor“? |
UE sporeşte asistenţa tehnică pentru ţările candidate – oportunitatea de a beneficia de finanţare pentru elaborarea şi implementarea prezentei Strategii. Proiecte-twinning cu Republica Cehă, finanţate de UE, pentru îmbunătăţirea sistemelor de colectare a datelor, precum şi pentru eficientizarea politicii antidrog la nivel de ţară. Consolidarea cooperării dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană prin încheierea Acordului de Asociere. Acceptarea standardelor internaţionale şi a bunelor practici în domeniul politicii antidrog. Transparenţa Ministerului Afacerilor Interne în problema privind transformarea poliţiei, inclusiv Direcţiei antidrog. Ajustarea legislaţiei naţionale privind exercitarea controlului asupra drogurilor la standardele internaţionale. Vizite de studii şi implementarea bunelor practici în domeniul politicilor antidrog din UE şi alte ţări, luîndu-se în considerare particularităţile naţionale. Crearea unei comisii guvernamentale pentru revizuirea Planului de acţiuni (anterior şi actual) cu privire la combaterea narcomaniei şi narcobusinessului şi elaborarea unei Strategii antidrog noi şi a planului de acţiuni, ţinînd cont de datele recente în politica antidrog. | Lipsa colaborării în elaborarea şi lipsa voinţei de a adopta şi de a implementa o nouă Strategie antidrog. Lipsa resurselor financiare sau a voinţei de a aloca fonduri pentru implementarea noii Strategii. Lipsa durabilităţii în implementarea noii Strategii. Prioritizarea de către politicieni a reducerii ofertei de droguri în contextul politicii în domeniul drogurilor. Lipsa competenţei/profesionalismului personalului în domeniul drogurilor. Reducerea finanţării din surse externe a programelor recente de tratament şi reducere a nocivităţii. Lipsa receptivităţii factorilor de decizie locali vis-a-vis de problematica şi politica drogurilor (alte preferinţe). Riscul rigidităţii Strategiei antidrog elaborate şi posibil adoptate – spaţiul limitat de flexibilitate în cazul noilor evoluţii şi necesităţi. „Obiceiul” de a elabora diverse strategii şi planuri de acţiuni fără a fi implementate în practică. Lipsa mecanismului de coordonare şi finanţare constituie un risc că prezenta Strategie şi Planul de acţiuni nu vor fi implementate în practică. Ar putea fi adoptate diverse documente strategice fără a ţine cont de faptul dacă acestea sînt eficace sau nu. Procesele de luare a deciziilor deseori depind de receptivitatea persoanelor care deţin putere de decizie. |
Anexa nr.2 la Strategia naţională antidrog pe anii 2011-2018
PLANUL NAŢIONAL de acţiuni antidrog pentru anii 2011-2013
Nr. d/o | Obiectivele | Acţiunile practice | Subacţiunile | Costurile aferente | Termenele de realizare | Instituţiile responsabile | Indicatorii de rezultat |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 |
|---|
| Domeniul I: REDUCEREA CERERII DE DROGURI |
| Subdomeniul I.1: PREVENIREA PRIMARĂ A CONSUMULUI DE DROGURI |
| Prioritatea principală: Stoparea creşterii/reducerea consumului de droguri legale şi ilegale în societate, în special printre minori, şi contribuirea la stoparea creşterii/diminuarea consumului de droguri ilegale injectabile |
| 1. | Dezvoltarea unui sistem coordonat de prevenire | Acest sector de activităţi este acoperit de domeniul IV: COORDONAREA ACTIVITĂŢILOR, acţiunea „Crearea grupurilor tehnice şi tematice sub egida Comisiei Naţionale Antidrog” |
| 2. | Armonizarea cadrului legislativ şi normativ naţional din domeniu la standardele europene, pentru combaterea eficientă a consumului şi reducerea cererii de droguri | 2.2. Reevaluarea curriculei şcolare la modulul „Viaţa şi sănătatea – valori personale şi sociale” | | | Octombrie 2014 | Ministerul Educaţiei; Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei; Ministerul Sănătăţii; Ministerul Tineretului şi Sportului; Ministerul Culturii | Curriculă reevaluată şi prezentată la Comisia Națională Antidrog |
| 2.3. Extinderea sistemului de formare continuă a cadrelor didactice în domeniul prevenirii consumului de droguri | | | 2014-2016 | Ministerul Educaţiei; Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei; Ministerul Sănătăţii; Ministerul Tineretului şi Sportului; Ministerul Culturii | Raport de activitate/evaluare prezentat la Comisia Naţională Antidrog |
| 3. | Dezvoltarea sistemului de prevenire a consumului de droguri în societate | 3.1. Organizarea şi desfăşurarea activităţilor de prevenire primară a consumului de droguri | 3.1.1. Activităţi de prevenire a consumului de droguri în instituţiile sportive şi centrele de resurse pentru tineri | | 2014-2016 | Ministerul Tineretului şi Sportului, în colaborare cu Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei şi ONG-urile interesate | Număr de acţiuni efectuate şi raportate Comisiei Naţionale Antidrog |
| Subdomeniul I.2: TRATAMENTUL ŞI REABILITAREA CONSUMATORILOR DE DROGURI |
| Prioritatea principală: Contribuirea la stoparea tendinţei de creştere şi diminuarea consumului de droguri ilegale injectabile şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru consumatorii de orice tip de droguri, a familiilor lor şi altor persoane apropiate prin asigurarea disponibilităţii unui spectru larg de servicii calitative de reducere a riscurilor, de tratament şi de reabilitare |
| 4. | Extinderea tratamentului de substituţie cu metadonă la nivel naţional | 4.1. Crearea cabinetelor narcologice teritoriale (Cahul, Comrat, Edineţ, Soroca, Ungheni) | | | 2014-2016 | Ministerul Sănătăţii | Cabinete narcologice teritoriale create |
| 5. | Sporirea eficacităţii tratamentelor antidrog şi a reabilitării prin îmbunătăţirea disponibilităţii, accesibilităţii şi a calităţii serviciilor | 5.1. Activităţi de stabilire a noilor metode de tratament, determinarea noilor măsuri de eficientizare a tratamentului pentru utilizatorii de droguri | 5.1.1. Sporirea eficienţei şi extinderea unor tratamente alternative fundamendate, care includ o gamă variată de abordări psihosociale şi farmacologice, în corespundere cu necesităţile consumatorilor de droguri (inclusiv tratamente specifice adaptate la noile droguri sau tipuri de consum) | | 2014-2016 | Ministerul Sănătăţii, în colaborare cu Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei şi ONG-urile interesate | Număr de acţiuni realizate şi raportate Comisiei Naţionale Antidrog |
| 6. | Consolidarea mecanismelor de implementare a cadrului legislativ şi normativ în scopul asigurării asistenţei integrate a persoanelor dependente de droguri | 6.1. Asigurarea asistenţei persoanelor dependente conform Legii nr.713 din 6 decembrie 2001 privind controlul şi prevenirea consumului abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri şi de alte substanţe psihotrope | 6.1.1. Acţiuni complexe de oferire a asistenţei medicale psihosociale pentru persoanele dependente de droguri | | Decembrie 2014 | Ministerul Sănătăţii, în colaborare cu Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei şi ONG-urile interesate | Număr de acţiuni realizate şi raportate Comisiei Naţionale Antidrog |
| 6.2. Evaluarea necesităţilor şi analiza accesibilităţii drogurilor existente, ţinînd cont de specificul local şi regional | | | 2014-2016 | Ministerul Sănătăţii, în colaborare cu Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei şi ONG-urile interesate | Număr de acţiuni realizate şi raportate Comisiei Naţionale Antidrog |
| 6.3. Dezvoltarea cadrului normativ privind organizarea şi funcţionarea unui serviciu social pentru persoanele dependente de substanţe psihoactive | | | 2014-2016 | Ministerul Sănătăţii, în colaborare cu Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei şi ONG-urile interesate | Număr de acţiuni realizate şi raportate Comisiei Naţionale Antidrog |
| Domeniul II: REDUCEREA RISCURILOR |
| Prioritatea principală: Reducerea riscurilor potenţiale legate de toate tipurile de droguri, diminuarea impactului economic, de sănătate, social, penal şi de securitate al utilizării lor pentru indivizi şi societate, contribuirea la stoparea tendinţei de creştere şi la reducerea consumului de droguri ilegale injectabile |
| 7. | Dezvoltarea politicilor de reducere a riscurilor şi implementarea standardelor de calitate în vederea asigurării asistenţei consumatorilor de droguri şi a rudelor acestora | 7.1. Elaborarea şi implementarea conceptului de reducere a riscurilor pentru consumatorii de droguri şi rudele acestora | 7.1.1. Oferirea de servicii accesibile de reducere a riscurilor pentru grupurile-ţintă | | Trimestrul IV 2014 | Ministerul Sănătăţii, în colaborare cu Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Educaţiei şi ONG-urile interesate | Concept de reducere a riscurilor elaborat şi prezentat la Comisia Naţională Antidrog |
| 7.1.2. Implementarea standardelor minime ale UE pentru prestarea serviciilor în corespundere cu necesităţile consumatorilor de droguri, asigurarea unei acoperiri regionale şi identificarea modalităţilor de finanţare | | Ianuarie 2015 | Ministerul Sănătăţii, în colaborare cu Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Educaţiei şi ONG-urile interesate | Număr de acţiuni raportate Comisiei Naţionale Antidrog |
| 8. | Îmbunătăţirea calităţii activităţilor de reducere a riscurilor cererii de droguri în funcţie de mediul sociocultural, de vîrstă, sex etc. | 8.1. Identificarea şi punerea în aplicare a măsurilor şi tehnicilor în materie de bune practici, a standardelor de calitate pentru intervenţii şi servicii de prevenire a consumului de droguri, a diverselor metode de tratament şi de reabilitare pentru reducerea efectelor nocive ale drogurilor | | | Iunie 2014 | Ministerul Sănătăţii, în colaborare cu Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Educaţiei şi ONG-urile interesate | Număr de acţiuni raportate Comisiei Naţionale Antidrog |
| 9. | Sporirea colaborării intersectoriale şi încheierea parteneriatelor cu societatea civilă în implementarea programelor de reducere a riscurilor | 9.1. Acţiuni de colaborare între ONG-urile implementatoare de programe de reducere a riscurilor şi Poliţie | | | 2014-2016 | Ministerul Afacerilor Interne, ONG-uri interesate | Instrucţiuni elaborate, raport prezentat la Comisia Naţională Antidrog privind parteneriatele încheiate între ONG-uri şi Poliţie, precum şi privind modalităţile de cooperare |
| Domeniul III: REDUCEREA OFERTEI DE DROGURI |
| Prioritatea principală: Înăsprirea regulilor de prescripţie şi eliberare a drogurilor legale în special pentru minori prin aplicarea eficientă a legii şi utilizarea altor instrumente instituţionale. Eradicarea fenomenului de cultivare domestică a plantelor pentru producerea de droguri şi contracararea traficului de droguri care se introduc sau tranzitează teritoriul Republicii Moldova |
| 10. | Revizuirea şi îmbunătăţirea cadrului legislativ privind combaterea ofertei de droguri | 10.1. Examinarea necesităţii şi înaintarea propunerilor de modificare a art.1341 din Codul penal al Republicii Moldova | 10.1.1. Revizuirea articolului menţionat în conformitate cu prevederile cadrului legal existent | | Trimestrul IV 2014 | Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală, Serviciul Vamal din subordinea Ministerului Finanţelor, Ministerul Sănătăţii | Proiect de lege elaborat |
| 10.2. Examinarea posibilităţii de ajustare a art.233 alin.(1) din Codul contravenţional al Republicii Moldova | 10.2.1. Includerea tragerii la răspundere a conducătorilor auto care, conform procesului-verbal al examinării medicale de constatare a consumului de alcool, stării de ebrietate şi naturii ei, prezintă consecinţele consumului de droguri, utilizînd practica altor state | | Trimestrul IV 2014 | Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală, Serviciul Vamal din subordinea Ministerului Finanţelor, Ministerul Sănătăţii | Proiect de lege elaborat |
| 10.3. Identificarea noilor substanţe apărute în circuitul ilicit, ca urmare a evaluării situaţiei pe piaţa tenebră a ţării, şi înaintarea propunerilor pentru perfectarea cadrului legal din domeniu | 10.3.1. Înaintarea proiectelor de acte normative de reglementare sau de modificare şi coordonarea lor cu actorii interesaţi | | 2014-2016 | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Justiţiei, Procuratura Generală, Serviciul Vamal din subordinea Ministerului Finanţelor | Proiecte de acte normative elaborate |
10.4. Examinarea situaţiei şi înaintarea propunerilor de modificare a art.85 alin. (1) din Codul contravenţional al Republicii Moldova - „Procurarea sau păstrarea ilegală de substanţe narcotice sau de alte substanţe psihotrope în cantităţi mici ori consumarea unor astfel de substanţe fără prescripţia medicului” | 10.4.1. Amendarea articolului în vederea înăspririi răspunderii contravenţionale pentru procurarea sau păstrarea ilegală, fără scop de înstrăinare, de substanţe narcotice sau de alte substanţe psihotrope în cantităţi mici, precum şi consumarea lor fără prescripţia medicului | | Trimestrul IV 2014 | Ministerul Afacerilor Interne, în colaborare cu Ministerul Justiţiei, Ministerul Sănătăţii şi alte instituţii interesate | |
| Domeniul IV: COORDONAREA ACTIVITĂŢILOR |
| Prioritatea principală: Crearea unui sistem eficient de coordonare a implementării, atît la nivel orizontal, cît şi vertical, a măsurilor şi intervenţiilor politicii antidrog, definite în cadrul Strategiei şi Planului de acţiuni. Definirea clară şi delimitarea responsabilităţilor şi competenţelor tuturor instituţiilor-cheie, inclusiv ale organizaţiilor neguvernamentale implicate în elaborarea şi aplicarea politicii antidrog la toate nivelurile |
| 11. | Consolidarea rolului secretarului Comisiei naţionale antidrog | 11.1. Instituirea funcţiei de secretar permanent al Comisiei Naţionale Antidrog | 11.1.1. Elaborarea şi implementarea unui Plan de activitate a secretarului în conformitate cu prevederile Strategiei naţionale antidrog pe anii 2011-2018 şi ale planurilor de acţiuni antidrog | | Trimestrul IV 2014 | Comisia Naţională Antidrog şi ONG-urile interesate | Raport prezentat la Comisia Naţională Antidrog |
| 11.2. Determinarea atribuţiilor/competenţelor secretarului Comisiei Naţionale Antidrog instituite la nivel naţional, conform celor mai bune practici ale UE, prin intermediul desfăşurării evenimentelor TAIEX | | | Trimestrul IV 2014 | Comisia Naţională Antidrog şi ONG-urile interesate | Raport prezentat la Comisia Naţională Antidrog |
| 12. | Consolidarea mecanismului naţional de monitorizare şi implementare a politicilor naţionale în domeniul drogurilor | 12.1. Crearea grupurilor tehnice şi tematice sub egida Comisiei Naţionale Antidrog, la necesitate | | | 2014-2016 | Membrii şi secretarul Comisiei Naţionale Antidrog | Grupuri tehnice şi tematice create, raport prezentat la Comisia Naţională Antidrog |
| 13. | Consolidarea cooperării dintre structurile implicate în combaterea ofertei de droguri | 13.1. Elaborarea planurilor comune de acţiuni pentru instituţiile şi organele abilitate cu atribuţii de reducere a ofertei de droguri | 13.1.1. Realizarea activităţilor comune de descoperire a infracţiunilor legate de circulaţia ilegală a substanţelor narcotice, psihotrope sau a precursorilor | | 2014-2016 | Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală, Serviciul Vamal din subordinea Ministerului Finanţelor, Ministerul Justiţiei, Departamentul Instituţiilor Penitenciare din subordinea Ministerului Justiţiei, Ministerul Apărării | Număr de activităţi planificate şi realizate |
13.2. Desfăşurarea activităţilor speciale de investigaţie şi cercetare pentru a nu permite pătrunderea substanţelor narcotice, psihotrope şi a precursorilor în instituţiile penitenciare | 13.2.1. Identificarea şi documentarea persoanelor din cadrul instituţiilor penitenciare care favorizează traficul şi consumul de droguri | | 2014-2016 | Ministerul Justiţiei, Departamentul Instituţiilor Penitenciare din subordinea Ministerului Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală | Număr de persoane documentate şi de pedepse aplicate |
| Domeniul V: FINANŢAREA ACTIVITĂŢILOR |
| Prioritatea principală: Asigurarea alocării de către fiecare minister implicat în elaborarea şi implementarea Strategiei naţionale antidrog, din bugetul propriu, a fondurilor necesare pentru a acoperi toate activităţile şi intervenţiile planificate |
| 14. | Alocarea, din bugetele ministerelor implicate, a resurselor financiare pentru implementarea politicii antidrog şi finanţarea activităţilor planificate | 14.1. Determinarea acţiunilor de implementare a activităţilor planificate cu finanţare de la buget | | | Decembrie 2014 | Ministerul Sănătăţii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Educaţiei, Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Justiţiei, Ministerul Apărării, în colaborare cu ONG-urile interesate | Raport prezentat la Comisia Naţională Antidrog privind resursele financiare alocate din bugetele ministerelor pentru implementarea activităţilor planificate |
| 15. | Negocierea cu actorii externi în vederea cofinanţării, în scopul realizării acţiunilor din Plan | 15.1. Identificarea priorităţilor şi necesităţilor care pot fi susţinute din asistenţa financiară externă | | | 2014-20016 | Cancelaria de Stat, secretarul Comisiei Naţionale Antidrog, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei | Asistenţa externă oferită, număr de proiecte finanţate de donatorii externi |
| Domeniul VI: INSTRUIREA FUNCŢIONARILOR |
| Prioritatea principală: Pregătirea şi implementarea de către ministerele relevante a cursurilor de instruire în domeniile de competenţă pe subiecte legate de droguri, pentru consolidarea capacităţilor funcţionarilor, inclusiv cu participarea organizaţiilor neguvernamentale, după caz |
| 16. | Dezvoltarea capacităţilor funcţionarilor ce activează în domenii legate de tratament şi reabilitare, reducerea riscurilor şi a livrărilor de droguri | 16.1. Elaborarea curriculei de instruire iniţială şi continuă pentru funcţionarii vizaţi de implementarea politicii antidrog | | | Iunie 2015 | Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, ONG-urile interesate | Curriculă elaborată prezentată la Comisia Naţională Antidrog |
| 16.2. Desfășurarea acțiunilor de instruire pentru funcţionari, în conformitate cu graficul stabilit | | | Septembrie 2016 | Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, ONG-urile interesate | Număr de cursuri de instruire desfășurate, prezentate la Comisia Naţională Antidrog |
| 16.3. Instruirea personalului din sistemul penitenciar în prevenirea pătrunderii drogurilor în locurile de detenţie, în baza unui acord de colaborare încheiat între Departamentul Instituţiilor Penitenciare din subordinea Ministerului Justiţiei și Academia de Poliție „Ştefan cel Mare” | | | 2014-2016 | Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne | Numărul de acţiuni realizate şi raportate Comisiei Naţionale Antidrog |
| 17. | Contribuirea la unificarea continuă a terminologiei utilizate, de diverse grupuri de funcţionari, în domeniul reducerii livrărilor de droguri | 17.1. Elaborarea şi publicarea unui glosar interdisciplinar de termeni în domeniul prevenirii primare, secundare şi terţiare a consumului de droguri | | | Iunie 2015 | Secretarul Comisiei Naţionale Antidrog, în colaborare cu Academia de Administrare Publică şi ONG-urile interesate | Glosar interdisciplinar de termeni în domeniul prevenirii primare, secundare şi terţiare a consumului de droguri elaborat, publicat şi utilizat în instruirea funcţionarilor |
| 17.2. Dezvoltarea parteneriatelor cu reprezentanţii societăţii civile, ai organizaţiilor internaţionale, ai mediului academic în vederea organizării şi facilitării instruirii iniţiale şi continue a funcţionarilor implicaţi în domeniul antidrog | | | 2014-2016 | Secretarul Comisiei Naţionale Antidrog, în colaborare cu Academia de Administrare Publică şi ONG-urile interesate | Număr de cursuri de instruire finanţate din fonduri externe |
| Domeniul VII: MONITORIZAREA ŞI RAPORTAREA |
| Prioritatea principală: Instituționalizarea Observatorului naţional pentru droguri în cadrul sistemului politicii naţionale antidrog şi utilizarea rapoartelor sale anuale privind situaţia drogurilor în Republica Moldova în calitate de bază pentru promovarea politicilor antidrog |
| 18. | Elaborarea Raportului anual privind consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova | 18.1. Prezentarea de către instituţiile vizate a informaţiei solicitate către Observatorul naţional pentru droguri, în conformitate cu recomandările Centrului European de Monitorizare a Drogurilor şi Dependenţei de Droguri | | | Martie/noiembrie 2014-2016 | Ministerul Sănătăţii, Observatorul naţional pentru droguri, în colaborare cu ONG-urile interesate | Raport elaborat şi prezentat la Comisia Naţională Antidrog |
| Domeniul VIII: EDUCAREA ŞI SENSIBILIZAREA PUBLICULUI LARG |
| Prioritatea principală: Pregătirea şi implementarea, în cadrul unei cooperări vaste interdisciplinare şi intersectoriale, a unui model flexibil de informare, educare şi comunicare cu publicul şi cu segmentele lui speciale, stabilirea competenţelor entităţilor implicate astfel încît publicul să recepţioneze informaţie obiectivă, corectă şi echilibrată cu privire la traficul, consumul de droguri, efectele lor şi măsurile de prevenire întreprinse |
| 19. | Sensibilizarea opiniei publice, în conformitate cu recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, cu privire la necesitatea tratării, şi nu pedepsirii consumatorilor de droguri | 19.1. Elaborarea şi implementarea planului de comunicare cu privire la problematica drogurilor | | | Trimestrul IV 2014 | Secretarul Comisiei Naţionale Antidrog, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii, Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Afacerilor Interne, autorităţile administraţiei publice locale şi ONG-urile interesate | Număr de acţiuni implementate şi raportate Comisiei Naţionale Antidrog |
| 19.2. Organizarea şi desfăşurarea activităţilor de ordin educativ-profilactic pentru deţinuţi | 19.2.1. Desfășurarea de programe sociale în contextul campaniei antidrog, pentru prevenirea răspîndirii acestui flagel în locurile de detenţie | | 2014-2016 | Ministerul Justiţiei, Departamentul Instituţiilor Penitenciare din subordinea Ministerului Justiţiei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală | Număr de acţiuni implementate şi raportate Comisiei Naţionale Antidrog |
| 19.3. Organizarea instruirilor/trainingurilor pentru jurnalişti în vederea utilizării terminologiei nonstigmatizante în domeniul drogurilor | | | Septembrie 2015 | Secretarul Comisiei Naţionale Antidrog, în colaborare cu instituţiile interesate şi ONG-urile interesate | Număr de jurnalişti instruiţi care au primit şi un glosar interdisciplinar de termeni în domeniul prevenirii primare, secundare şi terţiare a consumului de droguri |
| 19.4. Mediatizarea, în cadrul campaniei antidrog, a problemei circuitului ilicit de substanţe narcotice în instituţiile penitenciare şi prevenirii pătrunderii acestora în locurile de detenţie | | | 2014-2016 | Secretarul Comisiei Naţionale Antidrog, în colaborare cu Ministerul Justiţiei, Departamentul Instituţiilor Penitenciare din subordinea Ministerului Justiţiei şi alte instituţii interesate | Număr de acţiuni realizate şi raportate Comisiei Naţionale Antidrog |
| Domeniul IX: COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ |
| Prioritatea principală: Participarea activă la iniţiativele comune lansate pe plan internaţional, realizarea eficientă a activităţilor proprii în comun cu cele desfăşurate de partenerii externi, în faza de planificare, precum şi în cea de evaluare şi implementare a acţiunilor |
| 20. | Consolidarea parteneriatelor create şi dezvoltarea cooperării la nivel regional şi internaţional | 20.1. Asigurarea implementării Acordului de Asociere Republica Moldova-UE pe dimensiunea prevenirii şi combaterii traficului de droguri, inclusiv prin intermediul Agendei de asociere şi al Matricei de politici pentru suport bugetar privind liberalizarea regimului de vize 2014-2016 | | | 2014-2016 | Ministerul Sănătăţii, Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Observatorul naţional pentru droguri, ONG-urile interesate | Număr de ateliere de lucru organizate şi număr de participanţi, număr de vizite de studiu şi participanţi, număr de acorduri de cooperare încheiate, raportate Comisiei Naţionale Antidrog |
| 20.2. Consolidarea cooperării cu Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi Dependenţei de Droguri (EMCDDA) | 20.2.1. Identificarea noilor posibilităţi de cooperare cu Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi Dependenţei de Droguri | | 2014-2016 | Ministerul Sănătăţii, Observatorul naţional pentru droguri, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei, ONG-urile interesate | Raport despre rezultatele obţinute prezentat la Comisia Naţională Antidrog |
| 20.3. Valorificarea cooperării cu Europol, GUAM şi SELEC în ceea ce priveşte combaterea traficul ilicit de droguri | 20.3.1. Iniţierea negocierilor, negocierea şi semnarea Acordului operaţional cu Europol | | Trimestrul IV 2014 | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanţelor (Serviciul Vamal) | Raport despre rezultatele obţinute prezentat la Comisia Naţională Antidrog |
| 20.4. Consolidarea cooperării cu Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Drog şi Crime (UNODC) | 20.4.1. Cooperarea în scopul schimbului de informaţii şi date statistice privind traficul ilicit de droguri pe plan mondial | | 2014-2016 | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Finanţelor | Schimb de informaţii şi date statistice consolidat |
| 20.5. Dezvoltarea cooperării cu Organizaţia Mondială a Vămilor, International Narcotics Board, Programul Naţiunilor Unite privind HIV/SIDA, Organizaţia Mondială a Sănătăţii etc. | 20.5.1. Iniţierea negocierilor, schimbului de informaţii, date statistice etc. | | 2014-2016 | Ministerul Finanţelor (Serviciul Vamal), Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerul Justiţiei, Observatorul naţional pentru droguri, ONG-urile interesate | Raport despre rezultatele obţinute prezentat la Comisia Naţională Antidrog |
| | 20.6. Valorificarea cooperării cu statele membre ale Uniunii Europene prin intermediul comisiilor mixte de integrare europeană | 20.6.1. Identificarea priorităţilor de cooperare în cadrul următoarelor reuniuni a Comisiilor mixte cu statele membre ale Uniunii Europene | | 2014-2016 | Ministerul Finanţelor (Serviciul Vamal), Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerul Justiţiei, Observatorul naţional pentru droguri, ONG-urile interesate | Raport despre rezultatele obţinute prezentat la Comisia Naţională Antidrog |
| 20.7. Valorificarea dialogului dintre UE şi statele Parteneriatului Estic în domeniul drogurilor | 20.7.1. Realizarea schimbului de informaţii | | 2014-2016 | Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanţelor, Observatorul naţional pentru droguri, ONG-urile interesate | Raport despre rezultatele obţinute prezentat la Comisia Naţională Antidrog |
| 21. | Monitorizarea implementării Convenţiei unice privind drogurile din 1961 şi a protocolului adiţional din 1972, a Convenţiei asupra substanţelor psihotrope din 1971 şi a Convenţiei împotriva traficului ilicit de droguri şi substanţe psihotrope din 1988 | 21.1. Sistematizarea informaţiei privind circuitul legal al drogurilor şi substanţelor psihotrope în conformitate cu Convenţiile din 1961 şi 1971 | | | 2014-2016 | Ministerul Sănătăţii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene | Număr de evaluări şi comunicări către secretariatele Convenţiilor în conformitate cu obligaţiile înscrise în acestea, contabilizarea comunicărilor către secretariatele Convenţiilor vizate, acţiuni raportate la Comisia Naţională Antidrog |
| 21.2. Sistematizarea şi prezentarea informaţiei privind rezultatele activităţii de combatere a traficului ilicit de droguri în conformitate cu prevederile Convenţiei din 1988 | | | 2014-2016 | Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Vamal din subordinea Ministerului Finanţelor, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene | Număr de evaluări şi comunicări către secretariatele Convenţiilor în conformitate cu obligaţiile înscrise în acestea, contabilizarea comunicărilor către secretariatele Convenţiilor vizate, acţiuni raportate la Comisia Naţională Antidrog |
| Domeniul X: EVALUAREA ACTIVITĂŢILOR |
| Prioritatea principală: Asigurarea unei aplicări consistente a procedurilor bazate pe dovezi în procesul de evaluare a eficienţei măsurilor implementate în domenii ale politicii antidrog şi aplicarea concluziilor formate în baza acestor evaluări. Elaborarea unui Regulament cu privire la funcţionarea grupurilor de lucru pentru coordonarea şi monitorizarea implementării Strategiei naţionale antidrog |
| 22. | Evaluarea realizării Planului naţional de acţiuni antidrog pentru anii 2014-2016 | 22.1. Elaborarea raportului de evaluare şi identificarea priorităţilor pentru Planul de acţiuni antidrog pe anii 2017-2018 | | | Decembrie 2016 | Secretarul Comisiei Naţionale Antidrog | Raport elaborat şi prezentat Comisiei Naţionale Antidrog”. |
(se substituie prin HG764 din 18.09.14, MO282-289/26.09.14 art.816)