Parlamentul adoptă prezenta lege.
Prezenta lege stabileşte menirea, cadrul juridic al activităţii, sistemul şi principiile de organizare şi de funcţionare a organelor securităţii statului, modul de exercitare a controlului şi supravegherii asupra activităţii lor.
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul. 1. Menirea organelor securităţii statului Organele securităţii statului sînt structuri specializate ale puterii executive, menite să asigure, în limita competenţei lor, securitatea statului Republica Moldova.
Articolul. 2. Cadrul juridic al activităţii organelor securităţii statului
Cadrul juridic al activităţii organelor securităţii statului îl constituie Constituţia, prezenta lege, alte acte legislative, decretele Preşedintelui Republicii Moldova şi hotărîrile Guvernului care reglementează relaţiile în domeniul asigurării securităţii statului.
Articolul. 3. Atribuţiile organelor securităţii statului
(1) Organele securităţii statului au următoarele atribuţii:
a) apărarea independenţei şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, asigurarea pazei frontierei de stat, apărarea regimului constituţional, a drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanei de atentate ilegale;
b) desfăşurarea activităţii informative pentru asigurarea securităţii statului;
c) desfăşurarea activităţii de contrainformaţii pentru descoperirea, prevenirea şi ·contracararea tentativelor şi acţiunilor informative şi subversive întreprinse de serviciile speciale şi de organizaţiile altor state, asigurarea unui sistem de măsuri de apărare a secretelor de stat;
d) asigurarea Parlamentului, a Preşedintelui Republicii Moldova şi a Guvernului cu informaţii, necesare soluţionării problemelor asigurării securităţii statului (în domeniul activităţii economice şi politice externe, al afacerilor interne ale ţării), dezvoltării social-economice, progresului tehnico-ştiinţific;
e) asigurarea, în limita competenţei lor, a protecţiei economiei de atentate criminale; prevenirea evenimentelor extraordinare în transporturi, telecomunicaţii şi la unităţile de importanţă vitală;
f) combaterea terorismului, a crimei organizate, a corupţiei, care subminează securitatea statului, precum şi descoperirea, prevenirea şi contracararea altor infracţiuni, a căror urmărire penală este de competenţa organelor securităţii statului;
g) asigurarea în condiţiile legii a pazei de stat a persoanelor oficiale supreme din republică şi a oamenilor de stat· şi fruntaşilor vieţii publice din alte state aflaţi în Republica·Moldova.
h) participarea, în limitele competenţei sale şi în colaborare cu Trupele de Grăniceri, la asigurarea pazei frontierei de stat a Republicii Moldova
(2) Alte atribuţii pot fi acordate organelor securităţii statului exclusiv prin legislaţie.
Articolul. 4. Principiile de activitate ale organelor securităţii statului
(1) Organele securităţii statului îşi desfăşoară activitatea conform principiilor legalităţii,egalităţii tuturor în faţa legii, respectării drepturilor şi libertăţilor omului, nepartinităţii, corelării metodelor de lucru deschise şi acoperite, conspiraţiei profesionale şi transparenţei.
(2) Organele de securitate a statului colaborează cu alte organe de stat, asociaţii obşteşti şi cetăţeni în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Articolul 5. Activitatea organelor securităţii statului şi respectarea drepturilor şi libertăţilor omului
(1) Organele securităţii statului îşi desfăşoară activitatea, respectînd cu stricteţe drepturile şi libertăţile constituţionale ale omului.
(2) Organele securităţii statului pot limita exercitarea drepturilor şi libertăţilor omului numai în cazuri şi în modul expres prevăzute de legislaţie şi numai în interesul asigurării securităţii statului.
(3) La cererea cetăţenilor persoanele cu funcţii de răspundere din organele securităţii statului sînt obligate să dea, în termen de o lună, explicaţii în scris asupra motivului limitării drepturilor şi libertăţilor lor.
(4) Organele securităţii statului au obligaţia să ia măsuri exhaustive în fiecare caz în care lucrătorii lor au încălcat drepturile şi libertăţile legitime ale omului, pentru a restabili aceste drepturi şi libertăţi, a repara prejudiciul cauzat şi a trage vinovaţii la răspundere.
(5) Acţiunile ilegale ale lucrătorilor organelor securităţii statului sau ale organului respectiv al securităţii statului pot fi atacate în justiţie conform legislaţiei.
Articolul 6. Dreptul cetăţenilor la informaţie privind activitatea organelor securităţii statului
(1) Cetăţenii sînt informaţi asupra activităţii organelor securităţii statului prin mijloacele de informare în masă şi prin alte forme, în modul stabilit de legislaţie.
(2) Informaţia privitoare la drepturile şi obligaţiile, la direcţiile principale de activitate ale organelor securităţii statului este prezentată integral.
(3) Se interzice a face publice informaţii ce constituie secret de stat, militar, de serviciu ori comercial, precum şi informaţii cu caracter confidenţial, a căror divulgare ar putea prejudicia securitatea statului, onoarea şi demnitatea persoanei sau ar putea leza drepturile şi libertăţile acesteia, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţie în interesul justiţiei.
Articolul 7. Nepartinitatea organelor securităţii statului
(1) În organele securităţii statului este interzisă activitatea partidelor şi a altor organizaţii social-politice. Lucrătorilor din organele securităţii statului (militari, salariaţi civili) le este interzis să facă parte din partide, mişcări şi alte asociaţii obşteşti care urmăresc scopuri politice.
(2) Se admite ca angajaţii civili să facă parte din sindicate.
Capitolul II
OBLIGAŢIILE ŞI DREPTURILE ORGANELOR SECURITĂŢII STATULUI ŞI ALE LUCRĂTORILOR LOR
Articolul 8. Obligaţiile organelor securităţii statului
Organele securităţii statului sînt obligate:
a) să descopere, să prevină şi să contracareze, în limita competenţei lor, activităţile orientate împotriva regimului constituţional al Republicii Moldova şi care urmăresc răsturnarea prin violenţă a organelor legal constituite ale puterii;
b) să creeze premisele necesare întreţinerii optime a relaţiilor internaţionale ale Republicii Moldova;
c) să informeze regulat autorităţile publice despre problemele securităţii statului;
d) să apere, în limita competenţei lor, drepturile şi libertăţile constituţionale ale cetăţenilor Republicii Moldova, să-şi dea concursul la reabilitarea persoanelor supuse represiunilor în mod ilegal;
e) să ia măsuri, în comun cu alte autorităţi ale administraţiei publice, pentru asigurarea pazei de stat a persoanelor oficiale supreme din republică şi a oamenilor de stat şi fruntaşilor vieţii publice din alte state aflaţi în Republica Moldova;
f) să efectueze acţiuni de contrainformaţii în vederea descoperirii, prevenirii şi contracarării activităţii informative şi subversive împotriva Republicii Moldova şi a cetăţenilor ei;
g) să elaboreze şi să întreprindă măsuri de asigurare a securităţii statului în cadrul Forţelor Armate, trupelor de grăniceri şi trupelor interne, în alte formaţiuni militare dislocate pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi în organele de control, vamale şi ale afacerilor interne;
h) să ia măsuri, în comun cu Ministerul Afacerilor Interne, pentru asigurarea securităţii misiunilor diplomatice ale statelor străine în Republica Moldova;
i) să acţioneze în vederea asigurării securităţii instituţiilor Republicii Moldova situate pe teritoriul altor state şi a cetăţenilor republicii angajaţi în aceste instituţii;
j) în comun cu alte organe de stat, să elaboreze şi să întreprindă măsuri de asigurare a securităţii transporturilor speciale şi a liniilor speciale de telecomunicaţii;
k) să-şi dea concursul la elaborarea modalităţilor de apărare a secretului de stat şi de contracarare a serviciilor de informaţii străine şi să întreprindă măsuri în acest sens;
l) să acorde, în condiţiile legii, asistenţă unităţilor în păstrarea secretului comercial;
m) să combată terorismul, crima organizată, corupţia care subminează securitatea statului;
n) să descopere, să prevină şi să contracareze tentativele de capturare şi răpire de nave aeriene şi capturare de ostatici;
o) să efectueze urmărire penală în cauzele infracţiunilor a căror urmărire penală ţine de competenţa organelor securităţii statului; să efectueze căutarea persoanelor care au comis asemenea infracţiuni sau sînt suspectate de comiterea lor;
p) să elaboreze modalităţi de asigurare a funcţionalităţii optime a centrelor de dirijare a statului în situaţii excepţionale şi să întreprindă acţiuni în acest sens;
q) să participe, în limita prevederilor legale, la acţiunile de normalizare a situaţiei în condiţiile stării de urgenţă;
r) să-şi dea concursul, în comun cu alte organe de stat, la asigurarea respectării regimului de intrare şi ieşire din Republica Moldova, de aflare pe teritoriul ei a cetăţenilor străini şi a apatrizilor;
s) la cererea organelor de stat, să pună la dispoziţia lor informaţii despre cunoaşterea de către unele persoane a informaţiilor ce constituie secret de stat, în legătură cu plecarea lor în străinătate;
t) să asigure conducerea republicii, a ministerelor, departamentelor şi a altor organizaţii de stat cu legătură guvernamentală, cifrată, secretă şi cu alte tipuri de telecomunicaţii, conform nomenclatorului întocmit de Guvern, să organizeze şi să asigure exploatarea şi siguranţa lor;
u) să efectueze pregătirea şi reciclarea cadrelor pentru organele securităţii statului;
v) să-şi dea concursul la proiectarea şi producerea de mijloace tehnice speciale;
w) să emită, în limita competenţei lor, în baza şi pentru executarea prevederilor Constituţiei, ale altor legi şi hotărîri adoptate de Parlament, ale decretelor emise de Preşedintele Republicii Moldova, ale hotărîrilor şi dispoziţiilor Guvernului acte normative privind asigurarea securităţii statului şi să controleze executarea lor;
x) să asigure, în limita competenţei lor, protecţia împotriva divulgării informaţiilor privind sprijinul acordat în mod acoperit de către cetăţeni.
Articolul 9. Drepturile organelor securităţii statului
Organele securităţii statului au dreptul:
a) să participe la elaborarea programelor de stat privind asigurarea securităţii ţării şi să controleze realizarea acestora;
b) să înainteze autorităţilor administraţiei publice, unităţilor propuneri privind lichidarea deficienţelor constatate în problemele de asigurare a securităţii statului, să ceară luarea măsurilor de rigoare şi prezentarea de informaţii privind executarea lor;
c) să întreprindă, deschis sau acoperit, în condiţiile legii, acţiuni operative de investigaţii;
d) să recurgă, întru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, la sprijinul deschis sau acoperit al cetăţenilor;
e) să folosească, în interesul activităţii operative, încăperile unităţilor, precum şi locuinţele sau încăperile de altă natură ale cetăţenilor, cu consimţămîntul lor;
f) să efectueze, cu mandat emis de procuror, controlul corespondenţei şi interceptarea convorbirilor telefonice şi a altor tipuri de comunicaţii, atunci cînd există probe suficiente a indiciilor infracţiunilor, a căror urmărire penală ţine de competenţa organelor securităţii statului; să execute măsuri operativ-tehnice, expertize şi investigaţii criminalistice şi de altă natură; să execute şi să folosească, din raţiuni operative, acte ce cifrează identitatea persoanelor cu funcţii de răspundere şi apartenenţa departamentală a subunităţilor,organizaţiilor, a încăperilor şi mijloacelor de transport, precum şi identitatea persoanelor care acordă sprijin organelor securităţii statului în mod deschis sau acoperit; să acorde, în modul stabilit, organelor Ministerului Afacerilor Interne şi ale Procuraturii asistenţă cu mijloace tehnice şi operative necesare;
g) să antreneze, cu acordul Ministerului Afacerilor Interne, forţele şi mijloacele acestuia la acţiuni de asigurare a securităţii statului;
h) să controleze actele de identitate ale cetăţenilor, alte documente, dacă aceştia sînt suspectaţi de comiterea unor infracţiuni;
i) să exercite observarea operativă, în mod deschis sau acoperit, inclusiv cu mijloace tehnice speciale, pentru a descoperi şi a documenta faptele şi indiciile infracţiunilor;
j) să obţină de la unităţi informaţia necesară îndeplinirii atribuţiilor ce le revin;
k) să utilizeze, în cazuri care nu suferă amînare, pentru realizarea sarcinilor operative de serviciu, orice mijloc de transport, cu excepţia mijloacelor de transport ale instituţiilor străine şi ale persoanelor cu imunitate diplomatică. La cererea proprietarilor de mijloace de transport, organele securităţii statului le compensează, în condiţiile legii, cheltuielile sau le repară prejudiciile cauzate;
l) să utilizeze liber, în scopuri de serviciu, mijloacele de telecomunicaţii aparţinînd unităţilor ori cetăţenilor, cu excepţia mijloacelor de telecomunicaţii ale instituţiilor străine şi persoanelor cu imunitate diplomatică;
m) să pătrundă în incintele unităţilor, în locuinţele sau încăperile de altă natură ale cetăţenilor în timpul urmăririi nemijlocite a infractorilor;
n) să invite persoanele suspectate la organul de securitate respectiv în scopul prevenirii unor acţiuni ilicite, a căror urmărire penală ţine de competenţa organelor securităţii statului, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţia de procedură penală;
o) să exercite controlul asupra păstrării secretelor de stat în organele administraţiei publice, în unităţi;
p) să întreprindă măsuri de profilaxie a infracţiunilor; să avertizeze oficial cetăţenii asupra inadmisibilităţii comiterii acţiunilor ilicite, a căror urmărire penală ţine de competenţa organelor securităţii statului, înştiinţînd ulterior procurorul;
q) să dispună de un izolator de urmărire penală şi de alte localuri pentru deţinerea, în condiţiile prevăzute de legislaţie, a persoanelor suspectate de comiterea unor infracţiuni şi a persoanelor asupra cărora este aplicat arestul ca măsură de reprimare;
r) să creeze, în conformitate cu legislaţia, în scopul îndeplinirii eficiente a atribuţiilor ce le revin, creării şi perfecţionării mijloacelor şi tehnicii speciale, instituţii de învăţămînt, cluburi şi societăţi sportive, precum şi unităţi care să-şi desfăşoare activitatea conform legislaţiei;
s) să păstreze în arhivă materialele operative, materialele de urmărire penală şi de altă natură, ce ţin de activitatea lor; să creeze sisteme informative; să desfăşoare activităţi analitico-informative.
Articolul 10. Drepturile şi obligaţiile persoanelor care acordă sprijin organelor securităţii statului
(1) Persoanele care acordă sprijin organelor securităţii statului au dreptul:
a) să încheie contract cu organele securităţii statului asupra condiţiilor de colaborare confidenţială;
b) să primească de la colaboratorii organelor securităţii statului explicaţii privitoare la atribuţiile, drepturile şi obligaţiile lor;
c) să utilizeze în scopuri conspirative acte de identitate cifrate;
d) să primească recompense în cazurile prevăzute de contract;
e) să fie despăgubite pentru daunele aduse sănătăţii sau bunurilor lor în procesul de acordare a sprijinului organelor securităţii statului.
(2) Persoanele care acordă sprijin organelor securităţii statului sînt obligate:
a) să îndeplinească misiunile date de organele securităţii statului;
b) să respecte clauzele contractului încheiat cu organele securităţii statului;
c) să nu divulge informaţiile ocrotite prin lege, de care au luat cunoştinţă, în procesul de acordare a sprijinului organelor securităţii statului;
d) să nu admită prezentarea premeditată de informaţii false sau calomnioase.
(3) Pentru prezentarea premeditată de informaţii false sau calomnioase persoanele care acordă sprijin organelor securităţii statului poartă răspundere în conformitate cu legislaţia.
Articolul .11. Dreptul militarilor din organele securităţii statului de portarmă, deţinere, aplicare şi folosire a armei
(1) Militarii din organele securităţii statului au dreptul de portarmă, deţinere, aplicare şi folosire a armei şi muniţiilor.
(2) Militarii din organele securităţii statului au dreptul să aplice arma pentru:
a) apărarea persoanelor împotriva unor atacuri ce constituie pericol pentru viaţa sau sănătatea lor;
b) respingerea atacurilor asupra persoanelor, a căror pază este încredinţată militarilor din organele securităţii statului, în cazul în care viaţa sau sănătatea celor păziţi este expusă pericolului;
c) respingerea atacurilor în grup sau armate asupra clădirilor, încăperilor, construcţiilor, mijloacelor de transport, păzite de organele securităţii statului, în cazurile în care se pune în pericol viaţa sau sănătatea persoanelor care se află în ele;
d) respingerea atacurilor asupra militarilor din organele securităţii statului, din organele de interne, din trupele de grăniceri şi din alte formaţiuni militare constituite în mod legal, precum şi asupra persoanelor antrenate în acţiunile de asigurare a securităţii statului, în cazul în care viaţa sau sănătatea lor este expusă pericolului;
e) reţinerea persoanei care opune rezistenţă armată sau a persoanei surprinse în flagrant delict de crimă gravă, sau a criminalului evadat de sub arest, precum şi a persoanei înarmate care refuză să se conformeze somaţiei legale de a depune arma;
f) eliberarea ostaticilor, dacă viaţa sau sănătatea lor se află în pericol.
(3) Aplicarea armei înseamnă efectuarea de împuşcătură la ţintă.
(4) Aplicarea armei trebuie să fie precedată de avertismentul privind intenţia de aplicare a ei.
(5) Arma poate fi aplicată fără avertisment în caz de atac prin surprindere, de atac cu folosirea tehnicii de luptă, a mijloacelor de transport, a aparatelor de zbor, a navelor fluviale, precum şi în caz de reţinere a criminalului evadat de sub arest.
(6) Se interzice aplicarea armei împotriva femeilor şi minorilor, persoanelor de vîrstă înaintată, cu excepţia cazurilor în care aceştia săvîrşesc un atac în grup sau armat ori opun rezistenţă armată ce periclitează viaţa oamenilor.
(7) Militarii din organele securităţii statului pot folosi arma pentru a da semnal de alarmă, a chema ajutor, pentru a face inofensiv un animal care periclitează viaţa sau sănătatea oamenilor.
(8) În toate cazurile de aplicare şi folosire a armei, militarii din organele securităţii statului sînt obligaţi să ia toate măsurile posibile pentru a asigura securitatea persoanelor neimplicate, pentru ca dauna cauzată sănătăţii, onoarei, demnităţii şi bunurilor lor să fie cît mai mică, precum şi pentru·a acorda victimelor asistenţă medicală urgentă.
(9) Despre fiecare caz de aplicare sau de folosire a armei procurorul va fi informat în decursul a 24 de ore.
Articolul 12. Dreptul militarilor din organele securităţii statului de a aplica mijloace speciale şi procedee de luptă
(1) Militarii din organele securităţii statului au dreptul să aplice cătuşe, bastoane de cauciuc, substanţe lacrimogene şi substanţe colorante speciale, dispozitive audiovizuale cu efect psihologic, dispozitive de deschidere a încăperilor, de oprire forţată a mijloacelor de transport, alte mijloace speciale, forţa fizică, inclusiv procedee de luptă, să folosească mijloace tehnice speciale şi alte mijloace din dotarea organelor securităţii statului, precum şi cîini de serviciu pentru:
a) respingerea atacurilor împotriva militarilor şi altor cetăţeni;
b) respingerea atacurilor împotriva persoanelor a căror pază este încredinţată militarilor din organele securităţii statului, în cazul în care viaţa sau sănătatea celor păziţi este expusă pericolului;
c) respingerea. atacurilor asupra clădirilor, încăperilor, construcţiilor, mijloacelor de transport păzite de organele securităţii statului, precum şi pentru degajarea acestor obiecte în cazul ocupării lor;
d) reţinerea contravenienţilor care nu se supun militarilor din organele securităţii statului aflaţi în exerciţiul funcţiunii;
e) eliberarea ostaticilor.
(2) Aplicarea mijloacelor speciale trebuie să fie precedată de avertismentul privind intenţia de aplicare a lor.
(3) Mijloacele speciale se aplică fără avertisment pentru respingerea atacurilor prin surprindere şi pentru eliberarea ostaticilor :
(4) Se interzice aplicarea mijloacelor speciale împotriva femeilor cu semne vizibile de sarcină, minorilor, persoanelor de vîrstă înaintată şi împotriva persoanelor cu semne vădite·de invaliditate.
(5) Tipurile de .mijloace speciale şi gradul lor de aplicare se stabilesc de militarii din organele securităţii statului, în funcţie de situaţia creată, de caracterul contravenţiei şi de individualitatea contravenientului.
(6) Nomenclatorul mijloacelor speciale şi regulile de aplicare a acestora sînt aprobate de Guvern.
Capitolul III
SISTEMUL ORGANELOR SECURITĂŢII STATULUI ŞI ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII ACESTORA
Articolul. 13. Sistemul organelor securităţii statului
(1) Sistemul organelor securităţii statului se constituie din Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Departamentul Trupelor de Grăniceri, care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile respective, precum şi din instituţiile de învăţămînt şi alte instituţii şi organizaţii nemilitarizate ale organelor securităţii statului.
(2) Nu se admite constituirea organelor securităţii statului neprevăzute de prezenta lege.
(3) Structura organizatorică· a organelor securităţii statului este stabilită de Guvern.
(4) Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, alte organe , subunităţi, instituţii şi organizaţii din sistemul organelor securităţii statului, precum şi unităţile militare ale trupelor de grăniceri sînt persoane juridice, au ştampilă cu imaginea stemei de stat şi cu denumirea proprie, alte atribute necesare conturi în bănci, inclusiv valutare.
Articolul 14. Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova
(1) Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova este organul de stat specializat în domeniul asigurării securităţii statului.
(2) Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova emite ordine, dispoziţii, instrucţiuni, dă indicaţii privind asigurarea securităţii statului a căror executare este obligatorie pentru sistemul organelor securităţii statului.
(3) Regulamentul Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova este aprobat de Guvern.
Articolul. 15. Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat
Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, fiind un organ specializat al puterii executive, exercită protecţia şi paza persoanelor care beneficiază de protecţie şi pază de stat, precum şi paza obiectivelor aflate în pază.
Articolul 16. Departamentul Trupelor de Grăniceri
(1) Departamentul Trupelor de Grăniceri, fiind un organ specializat al puterii executive, exercită paza frontierei .de stat pe uscat şi pe apele de frontieră. Departamentul Trupelor pe Grăniceri reprezintă interesele Republicii Moldova la frontiera de stat.
(2) Regulamentul Departamentului Trupelor de Grăniceri este aprobat de Guvern.
Articolul. 17. Organele serviciului militar de contrainformaţii
(1) Organele serviciului militar de contrainformaţii sînt create pentru asigurarea cu contrainformaţii a Forţelor Armate, a trupelor de grăniceri şi a celor de interne ale republicii, precum şi a altor formaţiuni militare, dislocate pe teritoriul ei.
(2) Structura şi funcţionarea organelor serviciului militar de contrainformaţii se reglementează în baza regulamentului, aprobat de Guvern.
Articolul. 18. Personalul organelor securităţii statului
(1) Personalul organelor securităţii statului se constituie din militari care îşi satisfac serviciul militar activ în sistemul· organelor securităţii statului, precum şi din salariaţi civili. În funcţie de atribuţiile ce le revin, militarii fac parte din personalul scriptic sau din personalul criptic.
(2) Efectivul de militari şi salariaţi civili angajaţi în organele securităţii·statului se stabileşte şi se aprobă prin legile organice care reglementează activitatea acestora.
(3) Pentru soluţionarea problemelor de asigurare a securităţii statului, la ministere, departamente, precum şi la unităţi, indiferent de tipul lor de proprietate, pot fi detaşaţi, cu acordul conducătorilor acestora,·în modul prevăzut de Guvern, militari din organele securităţii statului, pentru a ocupa funcţii în cadrul lor, continuînd să-şi satisfacă serviciul militar activ.
(4) În organele securităţii statului sînt angajaţi în serviciu cetăţeni ai Republicii Moldova, în baza obligaţiei militare şi benevol, în conformitate cu actele normative.
(5) Militarii din organele securităţii statului îşi satisfac serviciul militar, în condiţiile legii, regulamentelor militare şi altor acte normative. Militarii depun jurămîntul de credinţă poporului Moldovei, aprobat de Parlament.
(6) Personalul organelor securităţii statului este supus înregistrării dactiloscopice de stat obligatorii, în conformitate cu legislaţia.
(7) Militarilor încadraţi benevol în serviciu în organele securităţii statului li se calculează un an de serviciu militar pentru doi ani de vechime în muncă, dar cel mult 10 ani.
(8) În cazuri excepţionale conducătorii organelor securităţii statului este în drept să decidă asupra includerii în stagiul militar a vechimii în muncă a cetăţenilor Republicii Moldova încadraţi în serviciu militar în organele securităţii statului, calculîndu-se pentru un an de muncă - un an de serviciu militar.
(9) Pregătirea cadrelor pentru organele securităţii statului şi perfecţionarea acestora se efectuează în instituţiile de învăţămînt din republică şi din alte ţări, în conformitate cu acordurile interguvernamentale.
(10) Activitatea de muncă a salariaţilor civili din organele securităţii statului este reglementată de legislaţia muncii şi de alte acte normative.
(Se modifică prin LP12-XV din 06.02.04, MO35-38/27.02.04 art.190)
Articolul. 19. Asigurarea financiară şi tehnico-materială a organelor securităţii statului
(1) Asigurarea financiară a organelor securităţii statului se realizează de la bugetul de stat, în condiţiile legii.
(2) Asigurarea tehnico-materială a organelor securităţii statului o efectuează Guvernul.
(3) Modul şi normele de asigurare tehnico-materială a organelor securităţii statului sînt stabilite de Guvern, la propunerea Organelor securităţii statului.
Articolul 20. Conlucrarea organelor securităţii statului ale Republicii Moldova cu organele securităţii şi serviciile speciale ale altor ţări
Pentru a asigura securitatea Republicii Moldova şi a îndeplini obligaţiile asumate prin acorduri internaţionale, organele securităţii statului ale Republicii Moldova stabilesc relaţii profesionale cu organele securităţii şi serviciile speciale ale altor ţări.