cu privire la gaj

LEGE nr. 449 din 30.07.2001 · PARLAMENTUL · publicat 02.10.2001 · abrogat 01.03.2019
pe legis.md
Trimiteri: 36 legate · 2 nerezolvate · 1 fără țintăCitit de model: Sonnet 5.5, 15.11.2026 · 180 din 404 unități (224 noi, necitite)

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md.

Nerezolvate (2)
Fără țintă (1)

Parlamentul adoptă prezenta lege organică .

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1 . Noţiunea de gaj

(1) Gajul este o garanţie reală în al cărei temei creditorul gajist poate urmări bunul gajat avînd prioritate faţă de alţi creditori, inclusiv faţă de stat, la satisfacerea creanţei garantate.

(2) Valabilitatea gajului depinde de valabilitatea obligaţiei garantate prin gaj.

Articolul 2. Debitorul gajist

(1) Este debitor gajist persoana fizică sau persoana juridică avînd drept de proprietate asupra bunului gajat.

(2) Poate fi debitor gajist atît debitorul obligaţiei garantate, cît şi un terţ.

(3) Bunurile .proprietate comună pot fi gajate doar cu acordul tuturor coproprietarilor.

(4) Societăţile comerciale şi întreprinderile gajează bunurilor în conformitate cu documentele de constituire.

(5) Cota-parte din proprietatea comună pe cote-părţi poate fi gajată fără acordul celorlalţi coproprietari.

(6) Bunurile proprietate a .persoanelor fizice cu capacitate de exerciţiu restrînsă sau a minerilor pot fi gajate numai cu acordul autorităţii de tutelă şi curatelă.

Articolul 3. Creditorul gajist

Este creditor gajist persoana în a cărei favoare s-a constituit gajul.

Articolul 4. Tipurile de gaj

(1) Gajul se constituie asupra unui bun mobil sau imobil, ori asupra unei universalităţi de bunuri mobile sau imobile.

(2) Gajul bunurilor imobile este denumit ipotecă .

(3) Gajul bunurilor mobile are loc cu sau fără deposedarea de ele.

4) Gajul bunului mobil cu deposedare este denumit amanet.

Articolul 5. Indivizibilitatea gajului

Gajul este indivizibil chiar dacă bunul gajat sau obligaţia este divizibilă .

Capitolul II

APARIŢIA ŞI ÎNREGISTRAREA GAJULUI

Articolul 6. Temeiul şi momentul apariţiei gajului

(1) Gajul apare doar în condiţiile şi în formele stabilite de prezenta lege.

(2) Gajul este convenţional sau legal.

(3) Ipoteca şi gajul bunurilor mobile fără deposedare apar în momentul înscrierii lor în registrul respectiv.

(4) Amanetul apare în momentul dobîndirii posesiunii asupra bunului.

Articolul 7. Înregistrarea gajului fără deposedare

Gajul fără deposedare trebuie să fie înregistrat în:

a) Registrul bunurilor imobile - în cazul ipotecii;

b) Registrul deţinătorilor de valori mobiliare nominative -în cazul gajului valorilor mobiliare nominative;

c) Registrul deţinătorilor de valori mobiliare ale statului - în cazul gajului valorilor mobiliare ale statului;

d) Registrul proprietăţii intelectuale - în cazul gajului drepturilor de proprietate intelectuală;

e) Registrul gajului bunurilor mobile - în cazul gajului altor bunuri mobile.

Capitolul III

OBIECTUL ŞI ÎNTINDEREA GAJULUI

Articolul 8. Dispoziţii generale

(1) Obiect al gajului poate fi orice bun corporal sau incorporal, ori o universalitate de bunuri, cu excepţia bunurilor inalienabile sau insesizabile. Obiect al gajului poate fi orice drept patrimonial sau creanţă bănească, inclusiv dreptul de creanţă al debitorului gajist asupra creditorului gajist.

(2) Prin universalitate de bunuri, în sensul prezentei legi, se înţelege o totalitate de bunuri, mobile sau imobile, prezente sau viitoare, corporale sau incorporale, descrise la modul general, gajul asupra cărora se înregistrează în unul şi acelaşi registru conform art. 7. Descrierea trebuie să permită identificarea categoriei, tipului sau particularităţilor de gen ale obiectelor gajate, precum şi determinarea apartenenţei lor la această universalitate de bunuri.

(3) Dreptul de gaj se extinde şi asupra accesoriilor bunului gajat dacă contractul nu prevede altfel.

(4) Gajul se extinde asupra oricărui bun care se uneşte prin accesiune cu bunul gajat.

(5) Nu se pot constitui obiect al gajului drepturile legate nemijlocit de persoana debitorului gajist şi nici drepturile a căror cesiune este interzisă de lege.

(6) Nu .pot fi gajate separat bunurile care, în temeiul legii, nu pot fi înstrăinate separat.

Articolul 9. Despăgubirile de asigurare

Creditorul gajist are dreptul de a fi satisfăcut în mod prioritar din conţul despăgubirilor de asigurare pentru pieirea, pierderea sau deteriorarea bunului gajat, indiferent de faptul în a cui favoare a fost asigurat acest bun, numai dacă pieirea, pierderea sau deteriorarea nu se datorează culpei creditorului gajist sau dacă contractul de gaj nu prevede altfel.

Articolul 10. Produsele

Fructele, veniturile şi produsele bunului gajat constituie obiect al gajului în cazurile expres prevăzute de contract.

Articolul 11 . Gajul bunurilor viitoare

Gajul asupra bunurilor care vor intra în patrimoniul debitorului gajist în viitor, inclusiv asupra bunurilor viitoare, nu grevează aceste bunuri decît din momentul în care debitorul gajist devine titularul drepturilor gajate. Gradul de prioritate al gajului se stabileşte conform art.57 alin.(1).

Articolul 12. Transformarea bunurilor

Gajul subzistă asupra bunului mobil nou care rezultă din transformarea unui bun gajat. Gajul se extinde asupra a ceea ce rezultă din confuziunea (amestecul) sau unirea mai multor bunuri mobile dintre care unele au fost gajate. Persoana care dobîndeşte dreptul de proprietate asupra bunului nou este, în special în virtutea regulilor cu privire la accesiunea mobiliară, ţinută de acest gaj.

Capitolul IV

GAJUL CONVENŢIONAL

Secţiunea 1

Constituirea gajului

Articolul 13. Contractul de gaj

(1) Contractul de gaj se întocmeşte în scris sub sancţiunea nulităţii.

(2) În cazul gajării unui bun a cărui vînzare trebuie autentificată notarial, contractul de gaj de asemenea trebuie autentificat notarial. Părţile pot conveni asupra autentificării notariale a oricărui contract de gaj.

(3) Forma contractului de modificare sau completare a contractului de gaj trebuie să fie similară formei prevăzute pentru contractul de gaj.

(4) Contractul de gaj trebuie să conţină:

a) numele şi prenumele (denumirea) părţilor;

b) domiciliul (sediul) părţilor;

c) acordul expres al debitorului gajist de a constitui gaj în favoarea creditorului gajist;

d) descrierea bunului gajat;

e) esenţa şi scadenţa creanţei garantate prin gaj şi valoarea ei maximă fără dobînzi şi cheltuieli;

f) tipul gajului.

(5) Părţile pot include în contractul de gaj şi alte clauze.

(6) Clauza cu privire la gaj poate fi inclusă în contractul din care izvorăşte obligaţia garantată prin gaj.

(7) Este nulă clauza prin care creditorul gajist devine proprietarul obiectului gajului în cazul neexecutării sau executării necorespunzătoare a obligaţiei garantate prin gaj.

Secţiunea 2

Obligaţia garantată prin gaj

Articolul 14 . Obligaţia garantată

(1) Poate fi garantată prin gaj una sau mai multe obligaţii. Obligaţia garantată poate fi viitoare sau condiţionată.

(2) Gajul este constituit valid numai dacă obligaţia garant prin el este exprimată în lei sau valută străină, în unități băneşti de calcul sau în orice îmbinare a acestora.

(3) Gajul garantează obligaţia propriu-zisă, dobînzile, cheltuielile de urmărire şi cheltuielile de întreţinere a bunului gajat. Părţile pot extinde prin contract garanţia şi asupra penalităţilor şi prejudiciilor cauzate prin neexecutare sau executare necorespunzătoare .

(4) Poate fi garantată prin gaj o obligaţie care apare după încheierea contractului de gaj dacă acest fapt este stipulat în mod expres în contract.

Articolul 15. Gajul constituit pentru garantarea plăţii unei sume de bani

Gajul constituit pentru garantarea plăţii unei sume de bani este valabil chiar dacă, la momentul constituirii lui, debitor gajist încă nu a primit prestaţia pentru care se obligă sau a primit-o doar parţial. Această regulă se aplică în special la acordarea de credite sau la emiterea de obligaţii sau de alte titluri de împrumut.

Articolul 16. Consecinţele refuzului transmiterii sumelor de bani

Dacă creditorul gajist refuză fără temei să transmită sumele de bani pe care s-a obligat să le împrumute şi pentru a căror garantare deţine un gaj, debitorul gajist poate obţine, pe cheltuiala creditorului, reducerea, cu excepţia ipotecii, sau radierea gajului, plătind în ultimul caz doar sumele încă datorate.

Secţiunea 3

Ipoteca

Articolul l7 . Obiectul

(1) Pot fi grevate cu ipotecă bunurile imobile.

(2) Constituie ipotecă şi gajarea chiriilor, prezente şi viitoare, pe care le produce un imobil. O astfel de ipotecă trebuie înregistrată în cadastrul bunurilor imobile.

Articolul 18 . Valabilitatea

Ipoteca este valabil constituită doar în cazul în care bunul ipotecat este determinat în mod expres.

Articolul 19. Extinderea ipotecii

(1) Ipoteca asupra terenului se extinde şi asupra construcţiilor capitale amplasate pe el dacă contractul nu prevede altfel.

(2) Ipoteca asupra construcţiilor capitale, apartamentelor sau încăperilor izolate, situate pe terenul care aparţine unui terţ, se extinde asupra dreptului de folosinţă sau de arendă a terenului sau a cotei ideale respective.

(3) Ipoteca se extinde asupra tuturor ameliorărilor bunului gajat.

(4) Construcţia nefinalizată poate fi grevată cu ipotecă şi în cazul în care terenul nu aparţine . cu drept de proprietate persoanei care efectuează construcţia dacă la momentul constituirii ipotecii debitorul gajist deţine un drept de superficie (construcţie) asupra terenului pe care este amplasată construcţia.

Secţiunea 4

Gajul asupra bunurilor mobile

§ 1. Particularităţile amanetului

Articolul 20. Constituirea amanetului

(1) Amanetul este constituit prin remiterea bunului sau titlului către creditorul gajist sau către un terţ care acţionează în numele creditorului gajist, sau dacă bunul este deja în mîinile acestuia, prin menţinerea posesiunii în baza consimţămîntului debitorului gajist, în scopul garantării creanţei creditorului.

(2) Pentru apariţia amanetului nu este obligatorie încheierea în scris a contractului.

(3) Amanetul este făcut public prin posesiunea bunului sau a titlului exercitată de creditor şi rămîne public doar dacă posesiunea este continuă. Publicitatea determină gradul de prioritate al amanetului în conformitate cu art. 57 alin. (1).

Articolul 21. Conservarea dreptului de amanet

(1) Amanetul subzistă în cazul în care exercitarea posesiunii este împiedicată de un terţ, fără ca creditorul să fi consimţit.

(2) Amanetul subzistă şi în cazul în care exercitarea posesiunii este întreruptă provizoriu. prin remiterea bunului sau titlului către debitorul gajist sau către un terţ pentru evaluare, reparare, transformare sau ameliorare.

(3) Cu consimţămîntul debitorului gajist, creditorul poate să exercite posesiunea prin intermediul unui terţ, care trebuie informat privitor la titlul bunului.

Articolul 22 . Amanetul titlurilor negocia bile

(1) Amanetul care grevează bunuri reprezentate printr-un conosament sau prin alt titlu negociabil apare în momentul în care creditorul gajist şi-a executat prestaţia dacă titlul îi este remis în următoarele 10 zile.

(2) Dacă titlul este negociabil prin andosare şi remitere sau numai prin remitere, transmiterea lui către creditorul gajist are loc prin andosare şi remitere sau numai prin remitere.

Articolul 23. Reci pisa privind obligaţia garantată

Creditorul gajist este obligat să elibereze, la cererea debitorului gajist, o recipisă cu privire la caracterul. şi, în măsura posibilităţilor, la mărimea obligaţiei, a cărei executare este garantată de bunul amanetat.

§ 2. Particularităţile gajului.

asupra unei universalităţi de bunuri

Articolul 24.Gajul asupra unei universalități de bunuri

(1) În cazul gajului asupra unei universalităţi de bunuri, nu este necesară individualizarea părţilor ei constitutive. Se consideră gajate în mărimea stabilită de contract toate bunurile care, conform particularităţilor de gen indicate în contract, pot fi atribuite la această universalitate.

(2) Gajul asupra unei universalităţi de bunuri subzistă si se extinde asupra bunului de aceeaşi natură care îl înlocuieşte pe cel vîndut în cadrul unei activităţi obişnuite.

(3) Dacă nici un bun nu înlocuieşte, în termenul stabilit de creditorul gajist, bunul vîndut, gajul asupra bunului vîndut nu subzistă şi nu se extinde decît asupra sumelor de bani provenite din vînzarea bunurilor gajate dacă acestea pot fi identificate.

(4) Chiar dacă bunurile au fost pierdute, gajul asupra unei universalităţi de bunuri subzistă dacă debitorul gajist le înlocuieşte într-un termen rezonabil ținînd cont de natura lor.

§ 3. Particularităţile gajului asupra creanţelor

Articolul 25. Obligativitatea înregistrării

Gajul care grevează o universalitate de creanţe trebuie să fie înscris în registrul respectiv chiar dacă este constituit prin remiterea titlului către creditor.

Articolul 26. Grevarea unei creanţe garantate

Trebuie înregistrat gajul care grevează o creanţă garantată printr-un gaj înregistrat pe care debitorul gajist o deţine faţă de un terţ. Creditorul gajist trebuie să remită debitorului creanţei gajate o copie de pe recipisa de înregistrare.

Secţiunea 5

Particularităţile gajului asupra întreprinderii

Articolul 27. Noţiunea de gaj asupra întreprinderii

(1) Gajul asupra întreprinderii în calitate de complex patrimonial se extinde asupra tuturor bunurilor necesare funcţionării acesteia sau asupra unei părţi din bunurile ei,care ar permite cumpărătorului să-i asigure continuitatea funcţionării.

(2) Pentru perioada de valabilitate a gajului asupra întreprinderii, în contractul de gaj pot fi prevăzute restricţii în exercitarea, de către debitorul gajist, a dreptului de dispoziţie asupra bunurilor care fac parte din obiectul gajului.

Articolul 28. Dreptul de opţiune al creditorului gajist

(1) Creditorul gajist care, în temeiul art. 61, intenţionează să-şi exercite dreptul de gaj asupra întreprinderii este în drept:

a) să acţioneze în conformitate cu· prevederile capitolului VIII, fără a ţine cont de normele specifice, stabilite la art.29- 31, privind luarea în posesiune spre administrare; sau

b) să acţioneze în modul prevăzut la art.29 - 31.

(2) În cazul în care creditorul gajist hotărăşte să renunţe la dreptul de posesiune spre administrare, va înscrie în registrul respectiv, înainte de a-şi exercita dreptul de vînzare a bunurilor, un preaviz despre vînzarea bunurilor. Articolul 67 alineatul (5) se aplică în modul corespunzător .

Articolul 29. Preavizul

(1) Creditorul gajist care intenţionează să-şi exercite dreptul de a lua un bun în posesiune spre a-1 administra trebuie să notifice acest lucru printr-un preaviz debitorului gajist şi, după caz, terţului deţinător al acelui bun. Preavizul este depus la toate registrele în care este consemnat gajul asupra întreprinderii, împreună cu dovada notificării debitorului gajist. Preavizul se înscrie imediat în registrul respectiv.

(2) Preavizul trebuie să indice mărimea creanţei garantate, să conţină descrierea bunurilor gajate şi, după caz, informaţii despre administrator, somaţia ca debitorul gajist să transmită, în termenul acordat de creditor, bunul gajat. Preavizul se semnează de creditorul gajist.

Articolul 30. Luarea în posesiune spre administrare

(1) Creditorul care deţine gajul asupra bunurilor unei întreprinderi poate lua bunurile gajate în posesiune temporară spre a le administra sau poate delega către un terţ administrarea lor. În acest caz, creditorul gajist sau terţul acţionează în calitate de administrator fiduciar.

(2) Administrarea fiduciară începe la data expirării termenului din preaviz dacă debitorul nu a executat obligaţia garantată sau a executat-o în mod necorespunzător.

(3) Organele de conducere ale debitorului gajist sînt obligate să transmită administratorului fiduciar documentele, materiale şi informaţiile necesare exercitării atribuţiilor lui. Organul care continuă fără acordul administratorului fiduciar să exercite atribuţiile anterioare asupra bunurilor gajate luate în posesiune spre administrare poartă răspundere pentru prejudiciile cauzate prin acţiunile sale.

(4) Luarea în posesiune nu aduce atingere drepturilor locatarului.

(5) Posesiunea spre administrare încetează în aceleași condiţii în care încetează fiducia, în afara cazului cînd posesiunea încetează o dată cu satisfacerea creanţei garantate a creditorului gajist sau cînd acesta renunţă la exercitarea dreptului de gaj, sau cînd a depus un preaviz de exercitare a dreptului de vînzare a bunurilor gajate. Falimentul debitorului gajist nu pune capăt posesiunii.

(6) La încetarea posesiunii, creditorul gajist este responsabil de administrarea bunurilor şi de restituirea lor către debitorul gajist sau către succesorii acestuia în locul convenit anterior sau, dacă nu s-a convenit asupra unui loc, în locul în care se găsesc bunurile. Creditorul gajist trebuie să depună la registrul respectiv un aviz despre restituirea bunurilor gajate.

(7) Creditorul gajist care obţine plata datoriei este obligat să remită debitorului gajist, în afară de bunurile gajate, orice surplus ce i-a rămas după plata datoriei, acoperirea cheltuielilor de administrare şi de exercitare a posesiunii bunurilor.

Articolul 31. Drepturile şi obligaţiile administratorului fiduciar

(1) Pe lîngă exercitarea atribuţiilor prevăzute de normele privind administrarea fiduciară, administratorul este în drept:

a) să colecteze datoria debitoare a debitorului gajist fără a modifica condiţiile contractelor încheiate de acesta;

b) să gestioneze sumele de bani rezultate din administrarea obiectului gajului;

c) să gestioneze bunurile gajate, inclusiv prin stabilirea, de comun acord cu alţi creditori ai debitorului gajist, a modului de executare a contractelor încheiate de acesta.

(2) Pe lîngă atribuţiile prevăzute de normele privind administrarea fiduciară, administratorul este obligat:

a) să menţină în funcţiune întreprinderea;

b) să dea dare de seamă la sfîrşitul administrării fiduciare.

(3) Acţiunile administratorului fiduciar de gestionare a bunurilor gajate trebuie să fie orientate spre recuperarea maximă a creanţelor creditorului gajist şi ale altor creditori.

Capitolul V

GAJUL LEGAL

Articolul 32. Creanţele din care poate naşte gajul legal

(1) Gajul legal poate naşte doar din:

a) creanţele statului pentru sumele datorate conform legislaţiei fiscale;

b) creanţele rezultate dintr-o hotărîre judecătorească.

(2) Gajul legal poate greva bunuri mobile şi imobile.

(3) Gajul legal nu poate greva bunuri sau drepturi patrimoniale gajate deja în folosul altor creditori dacă contractul de gaj nu prevede altfel.

Articolul 33. Gajul legal de garantare a creanţelor fiscale

În cazul creanţelor statului care iau naştere în temeiul legislaţiei fiscale, gajul legal se constituie doar dacă este înregistrat conform art. 7. Cererea de înregistrare reprezintă un aviz în care se indică bunurile pe care creditorul intenţionează să le valorifice, temeiul creanţei şi mărimea ei.Creditorul gajist are obligaţia să aducă la cunoştinţă debitorului gajist avizul înregistrat.

Articolul 34. Gajul legal constituit în baza hotărîrii judecătoreşti

(1) Creditorul în a cărui favoare a fost emisă o hotărîre judecătorească cu privire la încasarea unei sume de bani poate obţine un gaj legal asupra unui bun, mobil sau imobil, al debitorului său.

(2) Gajul legal se constituie prin înregistrarea unui aviz, în care se indică bunul gajat şi mărimea creanţei, iar în cazul pensiei sau a pensiei de întreţinere - mărimea plăţilor periodice şi coeficientul de indexare. La aviz se anexează o copie autentificată de pe hotărîrea judecătorească şi dovada aducerii avizului la cunoştinţa debitorului.

Articolul 35. Reducerea, substituirea sau radierea gajului legal

La cererea proprietarului bunurilor gajate legal, instanţa judecătorească stabileşte ce bunuri ar putea fi gajate, poate reduce numărul lor sau permite reclamantului să substituie gajul legal cu o altă garanţie suficientă pentru plata creanţei.În acest caz, instanţa judecătorească poate hotărî radierea înregistrării gajului legal.

Articolul 36. Exercitarea dreptului de gaj

Creditorul care şi-a înregistrat gajul legal are dreptul de a urmări bunul gajat,. în condiţiile prevăzute la capitolul VIII.

Capitolul VI

ÎNREGISTRAREA GAJULUI BUNURILOR MOBILE

Articolul 37 . Registrul gajului bunurilor mobile

Registrul gajului bunurilor mobile (în continuare – Registrul gajului) este ţinut de Ministerul Justiţiei.

Articolul 38. Temeiul înregistrării gajului

Gajul este înscris în Registrul gajului în baza unei cereri de înregistrare.

Articolul 39. Procedura înregistrării

(1) Procedura înregistrării gajului începe cu înaintarea unui demers de înregistrare oricărui notar conectat la Registrul gajului.

(2) Demersul de înregistrare trebuie să conţină:

a) identitatea ·debitorului gajist şi a creditorului gajist:numele şi prenumele, domiciliul şi datele din buletinul de identitate - pentru persoana fizică; denumirea completă, sediul şi datele de înregistrare - pentru persoana juridică;

b) identitatea gestionarului gajului dacă acesta a fost desemnat: numele şi prenumele, domiciliul şi datele din buletinul de identitate - pentru persoana fizică; denumirea completă, sediul şi datele de . înregistrare - pentru persoana juridică;

c) acordul expres al debitorului gajist de a constitui un gaj în favoarea creditorului obligaţiei garantate;

d) descrierea - bunului gajat;

e) esenţa, volumul şi scadenţa obligaţiei garantate prin gaj și valoarea ei maximă fără dobînzi şi cheltuieli;

f) tipul gajului;

g) interzicerea, dacă a fost convenită între părţi, a gajului următor asupra aceluiaşi bun;

h) data depunerii demersului;

i) semnătura debitorului gajist şi a creditorului gajist sau a reprezentanţilor acestora.

(3) Imediat după recepţionarea demersului de înregistrare, notarul completează în baza lui formularul cererii de înregistrare de un model aprobat de Ministerul Justiţiei. Formularul trebuie să conţină rubrici pentru înscrierea informaţiei prevăzute la alin.(2), care se înscrie în Registrul gajului.

(4) Notarul refuză să completeze formularul cererii de înregistrare numai dacă demersul de înregistrare nu conţine toată informaţia indicată la alin.(2), comunicînd imediat debitorului .

gajist refuzul şi motivul lui. Notarul trebuie să accepte informaţia prevăzută Ia alin.(2) lit. c) - g) aşa cum este prezentată spre înregistrare, părţile contractante răspunzînd de corectitudinea ei.

(5) Formularul cererii de înregistrare îndeplinit este prezentat de notar debitorului gajist spre verificare. Formularul se semnează de către debitorul gajist.

(6) La cererea de înregistrare se anexează copia de pe actul de identitate sau de pe certificatul de înregistrare al debitorului gajist, precum şi dovada achitării taxei de înregistrare, fără de care notarul nu primeşte cererea.

(7) După recepţionarea cererii de înregistrare, notarul îi atribuie uri număr unic de înregistrare, efectuînd imediat înscrisul în Registrul gajului.

(8) După ce a primit confirmarea înscrierii în Registrul gajului a informaţiei din cererea de înregistrare, notarul semnează imediat o copie de pe confirmare şi o remite debitorului gajist. O altă copie este păstrată de notar pentru evidenţă. Confirmarea trebuie să conţină informaţia din cererea de înregistrare, precum şi momentul înregistrării (anul, data, ora, minutul) .

Articolul 40. Taxa de înregistrare a gajului şi de furnizare a informaţiei

Pentru înregistrarea gajului, eliberarea extrasului din Registrul gajului sau a oricărei alte informaţii despre înregistrare se percepe o taxă în mărimea stabilită prin Legea privind taxa de stat sau legea bugetului pe anul respectiv.

Articolul 41. Modificarea sau corectarea informaţiei despre gaj

(1) Demersul de înregistrare a modificărilor sau corectărilor informaţiei despre gaj este semnată de debitorul gajist şi de creditorul gajist. Pentru înregistrarea modificării sau corectării informaţiei despre gaj, prevederile art.39 se aplică în modul corespunzător.

(2) Modificarea sau corectarea informaţiei despre gaj este tratată din punct de vedere procedural ca o nouă înregistrare a gajului.

(3) Înregistrarea iniţială se menţine şi se indică în Registrul gajului astfel, încît să permită monitorizarea modificărilor sau corectărilor informaţiei despre gaj .

Articolul 42 . Majorarea sau completarea obiectului gajului ori a creanţei garantate

Majorarea sau completarea obiectului gajului ori a creanţei garantate prin el se efectuează, cu acordul părţilor , prin efectuarea de modificări în contractul de gaj existent sau prin încheierea unui nou contract de gaj, în acest caz gajul urmînd să fie înregistrat conform regulilor stabilite pentru Registrul gajului.

Articolul 43 . Radierea informaţiei despre gaj din Registrul gajului

(1) În urma încetării gajului, informaţia despre gaj urmează a fi radiată din Registrul gajului.

(2) Pot Solicita radierea informaţiei despre gaj:

a) creditorul gajist;

b) debitorul gajist, în baza solicitării semnate de ambele părţi, a declaraţiei scrise a creditorului privind renunţarea la gaj sau în temeiul unei hotărîri judecătoreşti;

c) terţul care a dobîndit obiectul gajului, în baza declaraţiei scrise a creditorului gajist despre radierea gajului din Registrul gajului, a certificatului eliberat de executorul judecătoresc, prin care se confirmă că bunul a fost dobîndit în cadrul procedurii executării silite, a certificatului, eliberat de instanţa judecătorească se soluţionează cazul de faliment, prin care se confirmă că bunul a fost dobîndit în cadrul procesului de faliment, a hotărîrii judecătoreşti cu privire la expirarea gajului.

(3) În cazul radierii informaţiei despre gaj din Registrul gajului, dispoziţiile art.39 se aplică în modul corespunzător.Încetarea gajului din punct de vedere procedural este identică înregistrării gajului.

(4) Informaţia despre încetarea gajului se păstrează în baza de date a Registrului gajului timp de 25 de ani. Creditorul gajist este obligat să asigure înregistrarea încetării gajului imediat după satisfacerea creanţei garantate prin gaj.

Articolul 44. Efectele înregistrării

(1) Faptul că informaţia este înscrisă în Registrul gajului nu constituie o prezumţie legală a veridicităţii ei:

(2) Înscrierea în Registrul gajului nu conferă validitate unui gaj lovit de nulitate.

(3) Din momentul înregistrării gajului, nimeni nu poate invoca necunoaşterea informaţiei înscrise în Registrul gajului.

(4) In raporturile cu terţi de bună-credinţă, debitorul gajist sau creditorul gajist nu poate invoca incorectitudinea informaţiei din Registrul gajului.

(5) Persoana interesată are dreptul să atace în. instanţă judecătorească respingerea cererii de înregistrare (reînregistrare) a gajului, înregistrarea ilegală, prezentarea tardivă sau refuzul de a i se prezenta informaţia necesară despre înregistrarea gajului.

Articolul 45. Accesul pasiv la Registrul gajului

(1) Orice persoană poate consulta Registrul gajului şi obţine extras din el. Extrasul este semnat de notar şi eliberat în cel mult 24 de ore de la solicitare.

(2) Ministerul Justiţiei poate permite, în bază de contract, persoanelor interesate accesul pasiv continuu la Registrul gajului.

Articolul 46. Inaccesibilitate a pentru terţi la informaţia despre gaj

(1) Debitorul gajist poate cere interzicerea accesului terţilor la informaţia despre gajul asupra bunurilor sale înscrisă în Registrul gajului.

(2) În baza cererii scrise a debitorului gajist, notarul este obligat să insereze în Registrul gajului o menţiune standard despre interzicerea accesului terţilor la informaţia despre gajul asupra bunurilor acestuia înscrisă în Registrul gajului. În acest caz, se prezumă că întregul patrimoniu al debitorului gajist este grevat cu gaj.

Articolul 47. Înscrierea în alte registre decît Registrul gajului

Fără a aduce atingere prevederilor art. 67, înscrierea obiectelor gajului în registrele menţionate la art. 7 se efectuează în conformitate cu legislaţia care reglementează funcţionarea acestora.

Capitolul VII

EFECTELE GAJULUI

Articolul 48. Obligaţia de diligenţă

(1) Nici debitorul gajist, nici posesorul bunului gajului nu poate distruge sau deteriora bunul gajat ori diminua validarea lui dacă aceasta im se face prin uzură normală sau în caz, de necesitate.

(2) În cazul pericolului pieirii sau deteriorării bunului gajat, partea care îl deţine este obligată să informeze imediat cealaltă parte, aceasta fiind în drept să examineze bunul.

Articolul 49 . Drepturile creditorului în cazul pierderii sau deteriorării bunului gajat

(1) În cazul pierderii sau deteriorării bunului gajat, creditorul gajist poate, pe lîngă alte drepturi prevăzute de lege, să ceară daune-interese compensatorii pînă la concurenţa creanţei sale în baza aceluiaşi titlu de gaj, chiar dacă creanţa sa nu este scadentă.

(2) Dacă, în urma deteriorării, bunul gajat nu mai poate fi utilizat conform destinaţiei sale directe, creditorul gajist este în drept să ceară substituirea ori completarea bunului gajat sau achitarea de către debitorul gajist a valorii lui stabilite în contract.

(3) În cazul în care debitorul gajist refuză să substituie gajul sau nu-l poate substitui într-un termen rezonabil, acordat de creditorul gajist, acesta este obligat să înscrie în registrul respectiv informaţia despre pierderea gajului său. Informaţi se înregistrează în baza demersului unilateral al creditorului gajist.Prevederile capitolului VI se aplică în modul corespunzător.

Articolul 50. Acţiunea în recunoaşterea gajului

Creditorul gajist poate acţiona în conformitate cu legislaţia pentru a i se recunoaşte gajul (ipoteca) şi a întrerupe prescripţia, chiar dacă creanţa lui nu este scadentă.

Articolul 51. Obligaţiile creditorului care deţine bunul gajat

(1) Creditorul gajist trebuie să facă toate actele necesare conservării bunului pe care îl deţine. Cheltuielile de conservare a bunului suportate de creditorul gajist sînt rambursate de către debitorul gajist.

(2) Creditorul gajist nu poate folosi bunul gajat fără permisiunea debitorului gajist.

(3) În cazul folosirii bunului gajat, creditorul gajist trebuie să prezinte debitorului gajist o dare de seamă. În lipsa unei stipulaţii contrare, creditorul gajist remite debitorului fructele pe care le-a obţinut şi utilizează veniturile în contul plăţii cheltuielilor, apoi a dobînzilor şi după aceea a obligaţiei propriu-zise.

(4) Creditorul gajist nu răspunde pentru pierderea bunului gajat cauzată de o forţă majoră sau de maturarea, perisabilitatea sau de utilizarea normală şi autorizată a bunului.

(5) Creditorul gajist este obligat să remită imediat, la momentul stingerii obligaţiei garantate, debitorului gajist bunul gajat.

(6) Creditorul gajist obligat să restituie bunul în temeiul unei hotărîri judecătoreşti pierde astfel dreptul său de gaj.

(7) Moştenitorii creditorului gajist sînt creditori gajişti solidari numai în limitele valorii reale a bunurilor succesorale care au trecut la ei.

Articolul 52. Drepturile şi obligaţiile debitorului gajist

(1) Gajul nu-l lipseşte pe debitorul gajist sau pe posesorul bunului gajat de drepturile lor asupra bunurilor gajate. Aceştia trebuie să-şi exercite drepturile fără a aduce atingere drepturilor creditorului gajist, dacă contractul nu prevede altfel

(2) Debitorul gajist are dreptul să folosească obiectul gajului conform destinaţiei, să dobîndească produsele acestuia dacă contractul nu prevede altfel.

(3) Debitorul gajist nu are dreptul să dispună cu titlu oneros sau gratuit de bunurile gajate dacă contractul nu prevede altfel. Prevederile art. 60 alin. (2) rămîn neschimbate.

(4) Debitorul gajist nu are dreptul să transmită obiectul gajului în arendă sau în folosinţă gratuită dacă contractul nu prevede altfel.

(5) Este nulă clauza care limitează dreptul debitorului gajist de a lăsa prin testament bunurile gajate.

(6) Moştenitorii debitorului gajist sînt debitori gajişti solidari numai în limitele valorii reale a bunurilor succesorale care au trecut la ei.

Articolul 53. Obligaţia lombardului de a asigura amanetul

(1) Lombardul este obligat să asigure din contul său bunurile primite în gaj.

(2) Este nulă clauza care exclude obligaţia de asigurare.

(3) Asigurarea este efectuată în cuantumul valorii depline a bunului gajat, conform estimărilor făcute cu acordul părţilor la gajarea bunului.

Articolul 54 . Înlocuirea şi substituirea obiectului gajului

Părţile pot conveni asupra condiţiilor de înlocuire sau substituire a obiectului gajului. Înlocuirea şi substituirea obiectului gajului reprezintă un nou gaj.

Articolul 55. Gestionarul gajului

Creditorul gajist poate desemna un gestionar al gajului care să acţioneze în numele lui şi care să întreprindă orice acţiune referitoare la obiectul gajului, în limitele drepturilor acordate, cu·excepţia dreptului de cesiune a creanţei garantate prin gaj debitorul gajist sau terţul la care se află bunul sunt obligaţi să urmeze indicaţiile gestionarului gajului.

Articolul 56 . Gajul următor

(1) Gajarea unui bun gajat se admite dacă nu este interzisă prin contractele de gaj precedente.

(2) În cazul în care interzicerea gajului următor este înregistrată, nerespectarea acesteia atrage nulitatea contractelor de gaj următoare şi obligaţia debitorului gajist de a repara prejudiciul cauzat creditorilor gajişti.

Articolul 57 . Gradul de prioritate al gajurilor

(1) Gradul de prioritate al gajurilor asupra aceluiaşi bun se stabileşte în dependenţă de momentul înregistrării . Creanţa creditorului de un ,grad inferior se satisface numai după satisfacerea deplină a creanţei creditorului de grad superior.

(2) Creditorul gajist de un grad inferior poate să-şi satisfacă creanţa. din bunul gajat înaintea creditorilor de grad superior numai cu acordul scris al fiecărui creditor de grad superior.

(3) Gradul de prioritate al gajurilor poate fi modificat cu acordul fiecărui creditor de grad superior. Acordul produce efecte numai după înregistrarea lui conform prevederilor art.41.

(4) Creditorii gajişti pot conveni asupra cotei care va reveni fiecăruia dintre ei din contul produsului vînzării bunului gajat.

(5) Prevederile prezentului articol se aplică şi creanţelor publice garantate prin gaj.

Articolul 58. Cesiunea creanţei sau datoriei garantate prin gaj

(1) În cazul cesiunii creanţei garantate prin gaj, noul creditor gajist dobîndeşte dreptul de gaj în volumul deţinut de cedent. Debitorul gajist rămîne obligat faţă de creditorul cesionar.

(2) În cazul cesiunii unei părţi a. creanţei garantate prin gaj, noul creditor gajist dobîndeşte dreptul de gaj proporţional părţii din creanţă dacă contractul de gaj nu prevede altfel.

3) Substituirea creditorului gajist se înregistrează conform art.41. Valabilitatea înregistrării precedente nu este afectată pînă la·înregistrarea noului gaj.

(4) În cazul cesiunii datoriei, gajul se stinge dacă debitorul gajist nu a consimţit să garanteze pentru noul debitor.

Articolul 59. Dobîndirea bunurilor gajate

(1) În cazul înstrăinării, de către debitorul gajist sau de către terţul deţinător, a bunului gajat, gajul nu se stinge.

(2) Prin derogare de la alin. (1), bunul se dobîndeşte liber de gaj dacă:

a) cumpărătorul consideră cu bună-credinţă că bunul nu este gajat;

b) creditorul gajist a permis, în condiţiile art.58, alinarea bunului gajat, menţionînd în mod expres că acesta nu este gajat;

c) este dobîndit de la persoana care îl înstrăinează în cadrul unei activităţi obişnuite.

(3) Este considerată de bună - credinţă persoana care dobîndeşte:

a) bunuri dintr-o universalitate de bunuri gajată în cadrul unei activităţi comerciale obişnuite a debitorului gajist;

b) bunuri a căror vînzare prin licitaţie . a fost anunţată în mijloacele de informare în masă;

c) titluri negociabile, conosamente, acţiuni şi obligaţiuni ale societăţilor pe acţiuni, bilete la ordin, contracte care sînt cotate la o bursă autorizată sau cu care se fac, de regulă, tranzacţii la bursă.

Articolul 60. Permisiunea vînzării bunurilor libere de gaj

(1) Creditorul gajist poate permite debitorului gajist ,vînzarea bunului liber de gaj, cu excepţia amanetului.

(2) În cazul gajului unei universalităţi de bunuri ale cărei componente pot varia în timp, debitorul gajist poate înstrăina părţi componente prin vînzare în cadrul unei activităţi comerciale obişnuite dacă în urma înstrăinării valoarea gajului nu se reduce.

(3) Permisiunea de vînzare a bunurilor libere de gaj se suspendă din data înregistrării preavizului despre urmărirea bunului gajat şi încetează la data radierii acestui preaviz.

( 4) Permisiunea de vînzare a bunului liber de gaj încetează la momentul transformării gajului înregistrat în amanet.

(5) Dacă intenţionează să vîndă bunul imobil liber de gaj, debitorul gajist trebuie să obţină acordul prealabil al creditorului gajist.

Capitolul VIII

EXERCITAREA DREPTULUI DE GAJ

Secţiunea 1

Condiţiile generale de exercitare a dreptului de gaj

Articolul 61. Dispoziţii generale 1

(1) Creditorul gajist poate exercita doar drepturile de gaj prevăzute de prezentul capitol şi de art.29-31 în cazul în care debitorul nu a executat conform contractului sau a executat în mod necorespunzător obligaţia garantată. ori o parte a acesteia, precum şi în alte cazuri prevăzute de contract.

(2) În condiţiile prezentului capitol, creditorul gajist poate exercita următoarele drepturi: să vîndă el însuşi bunurile gajate, să le vîndă sub controlul instanţei judecătoreşti şi să le ia în posesiune spre a le administra.

(3) Creditorul gajist îşi exercită dreptul de gaj, indiferent de faptul cine deţine bunul gajat.

Articolul 62. Termenul de exercitare

Creditorul gajist nu-şi poate exercita drepturile de gaj înaintea expirării termenului ,Prevăzut pentru transmiterea bunului conform art.67 alin.(5), cu excepţia cazului prevăzut la acelaşi articol alin.(7) şi la art.71 alin.(3).

Articolul 63. Prioritatea exercitării

(1) Creditorul de grad superior are prioritate în exercitarea drepturilor sale de gaj faţă de creditorii de grad inferior.Articolul 57 se aplică în modul corespunzător.

(2) Creditorul de grad superior este obligat să achite cheltuielile suportate de creditorul de grad inferior dacă, fiind avizat de acesta că îşi va exercita un drept de gaj, omite totuşi să invoce într-un termen rezonabil prioritatea drepturilor sale.

Articolul 64. Dreptul de uzufruct asupra bunului gajat·

Atunci cînd un bun gajat devine ulterior obiectul unui uzufruct, drepturile de gaj trebuie exercitate în mod simultan contra nudului proprietar şi contra uzufructuarului sau trebuie notificate celui faţă de care drepturile de gaj nu au fost încă exercitate.

Articolul 65 . Exercitarea dreptului de gaj asupra mai multor bunuri

Creditorul gajist al cărui drept de gaj grevează mai multe bunuri poate exercita în mod simultan sau succesiv dreptul de gaj asupra bunurilor pe care le alege.

Articolul 66 . Exercitarea dreptului de gaj în cazul amanetării acţiunilor .

Titularul unui amanet asupra acţiunilor unei persoane juridice nu este obligat să notifice dreptul său de gaj celui care a emis acţiunile. Exercitarea dreptului de gaj este, totuşi, supusă dispoziţiilor legale şi contractuale cu privire la transferarea acţiunilor gajate.

Secţiunea 2

Măsurile prealabile exercitării dreptului de gaj

§ 1. Preavizul

Articolul 67. Notificarea. Înregistrarea preavizului

(1) Creditorul gajist care intenţionează să-şi exercite dreptul de gaj trebuie să notifice acest lucru debitorului creanţei garantate şi, după caz, debitorului gajist şi terţului deţinător al bunului gajat.

(2) După notificare, creditorul gajist depune la registrul care a fost înscris gajul un preaviz, la care anexează dovadă notificării debitorului gajist.

(3) Registratorul înscrie imediat preavizul în registrul respectiv.

(4) Preavizul trebuie să indice mărimea creanţei garantate, temeiul începerii urmăririi, dreptul pe care creditorul gajist intenţionează să-1 exercite, să conţină descrierea bunului gajat şi somaţia ca debitorul gajist să transmită, în termenul acordat de creditorul gajist, bunul gajat. Preavizul se semnează de creditorul gajist.

(5) Termenul acordat de creditorul gajist pentru transmiterea bunului nu va fi mai mic de 10 zile pentru un bun mobil, de 20 de zile pentru un bun imobil şi de 10 zile pentru un bun luat în posesiune spre a fi administrat, începînd cu dată înregistrării preavizului.

(6) Instanţa judecătorească este obligată să trimită, în termen de 3 zile de la data pronunţării, la registrul în care s-a efectuat înregistrarea gajului, încheierea cu privire la deschiderea procesului.

de faliment. Încheierea se înscrie în registru la numele debitorului gajist sau, în cazul ipotecii, la bunul gajat.

(7) Participanţii profesionişti la piaţa valorilor mobiliare care, în calitate de creditori, deţin un gaj asupra valorilor mobiliare ale debitorului gajist pot să ia în posesiune sau să vîndă aceste valori mobiliare fără preaviz sau fără respectarea termenului prevăzut la alin.(5) dacă faptul acesta nu este interzis de norme speciale şi dacă este convenit în contractul cu debitorul gajist.

(8) După ce creditorul gajist înregistrează preavizul de exercitare a unui drept de gaj, înstrăinarea benevolă a bunului gajat este inopozabilă creditorului gajist, cu excepţia cazului în care cumpărătorul, cu consimţămîntul creditorului gajist, a preluat personal datoria sau, la contul acestuia, a fost depusă o sumă suficientă pentru acoperirea creanţei garantate mărimea prevăzută de art. 14 alin. (3) .

Articolul 68. Drepturile debitorului gajist

(1) Debitorul gajist se poate opune urmăririi de către creditorul gajist a bunului gajat, plătind creanţa garantată sau, după caz,înlăturînd încălcările menţionate în preaviz şi cele ulterioare, plătind în ambele cazuri cheltuielile aferente înregistrării preavizului.

(2) Dreptul menţionat la alin.(l) poate fi exercitat de către debitorul gajist pînă la momentul vînzării bunului luat în posesiune de creditorul gajist.

(3) Creditorul gajist care a depus un preaviz cu privire la urmărirea bunului gajat nu poate cere o altă compensare decît plăţile prevăzute de art. 14 alin. (3) şi cheltuielile aferente înregistrării preavizului.

§ 2 .Transmiterea bunului gajat

Articolul 69. Modul de transmitere a bunului gajat către creditorul gajist

(1) Bunul gajat se transmite în posesiune creditorului gajist în modul prevăzut la alin.(2) pentru a fi vîndut în condiţiile prezentului capitol.

(2) Transmiterea bunului gajat în posesiune creditorului gajist poate fi benevolă ori silită.

(3) Creditorul gajist care a obţinut transmiterea în posesiune a bunului gajat poate exercita asupra lui numai dreptul de administrare pînă la momentul vînzării.

Articolul 70. Transmiterea benevolă în posesiune

(1) Transmiterea în posesiune este benevolă dacă, înaintea expirării termenului indicat în preaviz, debitorul gajist transmite în mod efectiv bunul gajat în posesiune creditorului gajist sau consimte în scris în formă autentică să-l pună la dispoziţia acestuia la momentul convenit.

(2) Actul de transmitere benevolă în posesiune se face în forma stabilită pentru înstrăinarea bunului respectiv.

Articolul 71 . Transmiterea silită

(1) Transmiterea silită are loc după expirarea termenului din preaviz, în baza unei hotărîri judecătoreşti.

(2) Instanţa judecătorească examinează cererea fără a cita părţile şi constată doar existenţa documentelor (contractelor) din care reiese obligaţia garantată şi dreptul de gaj, mărimea creanţei garantate, faptul că debitorului i s-a notificat exercitarea dreptului de gaj şi că preavizul este înscris , în registrul respectiv.

(3) Creditorul gajist poate cere instanţei judecătoreşti să dispună transmiterea chiar înainte de expirarea termenului din preaviz dacă fără această măsură nu va fi posibilă acoperirea creanţei sale sau dacă bunul este susceptibil de pieire sau de depreciere rapidă . În cazul pericolului de pieire sau depreciere rapidă, creditorul gajist poate exercita imediat dreptul de urmărire.

(4) Instanţa judecătorească decide asupra transmiterii silite imediat, după depunerea cererii privind transmiterea, dar nu mai tîrziu de 3 zile. Instanţa judecătorească remite, în termen de 3 zile lucrătoare, creditorului gajist şi celui care trebuie să transmită bunul gajat hotărîrea privind transmiterea silită.

(5) În hotărîrea privind transmiterea silită a imobilului, instanţa judecătorească este obligată să se pronunţe asupra evacuării silite a persoanelor şi bunurilor din imobil. Debitorul gajist trebuie notificat la ultimul domiciliu pe care 1-a comunicat creditorului sau instanţei judecătoreşti.

(6) Nu este obligatoriu ca cererea creditorului gajist privind transmiterea silită să fie adusă la cunoştinţa celui care trebuie să transmită bunul gajat. Este obligatorie însă aducerea la cunoştinţa acestuia a hotărîrii judecătoreşti privind transmiterea silită.

(7) În baza hotărîrii pe care a pronunţat-o, instanţa judecătorească eliberează imediat creditorului gajist titlul executoriu.

Articolul 72. Atacarea hotărîrii de transmitere a bunului gajat

(1) Cel care trebuie să transmită bunul are dreptul să facă recurs în termen de 5 zile de la data pronunţării hotărîrii judecătoreşti privind transmiterea silită . Recursul nu suspendă executarea hotărîrii privind transmiterea silită.

(2) În cazul în care hotărîrea privind transmiterea silită este ulterior anulată, creditorul gajist este obligat să restituie bunui sau să achite preţul de vînzare şi să repare prejudiciul cauzat.

Articolul 73. Transmiterea în cazul deţinerii de un terţ a bunului gajat

(1) Terţul care deţine bunul gajat şi care nu este obligat să plătească creanţa garantată răspunde personal pentru întîrzierea transmiterii şi efectele întîrzierii transmiterii bunului în termenul stabilit de instanţa judecătorească.

(2) Dacă are o creanţă prioritară în temeiul dreptului său de a reţine bunul mobil gajat, terţul este obligat să-l transmită, dar grevat cu dreptul său prioritar.

(3) În cazul în care a primit bunul ca plată pentru acoperirea creanţei sale, prioritare şi/sau garantate, anterioare celei menţionate în preaviz, sau în cazul în care a plătit creanţele prioritare şi/sau garantate anterior, terţul deţinător al bunului gajat poate cere ca creditorul gajist să vîndă bunul el însuşi sau sub controlul instanţei judecătoreşti .Terţul nu este obligat totuşi să transmită bunul dacă creditorul gajist nu îi prezintă garanţii, reale sau personale, că vînzarea bunului se va face la un preţ suficient pentru a-i acoperi integral creanţele sale prioritare şi/sau garantate anterior.

Articolul 74. Renaşterea drepturilor reale neradiate

Drepturile reale pe care debitorul gajist le avea asupra bunului la momentul dobîndirii acestuia sau pe care le-a stins în timpul posesiunii sale renasc după transmitere dacă numai ele nu au fost radiate.

Secţiunea 3

Vînzarea de către creditorul gajist a bunului gajist

Articolul 75. Condiţiile vînzării bunului de către creditorul gajist

(1) După ce a obţinut în posesiune bunul gajat, creditorul gajist este îndreptăţit, dacă a depus la registru un preaviz în modul prevăzut la art.67 alin.(2), să procedeze la vînzarea prin negocieri directe, prin tender sau prin licitaţie publică a bunului gajat.

(2) Creditorul trebuie să vîndă bunul fără nici o întîrziere nejustificată, contra unui preţ comercial rezonabil şi în interesul major al debitorului gajist.

(3) Dacă există mai multe bunuri, el le poate vinde împreună sau separat.

(4) Creditorul gajist care vinde bunul acţionează în numele proprietarului şi este obligat să informeze cumpărătorul despre calitatea lui la momentul vînzării.

(5) În cazul vînzării prin tender a bunului gajat, creditorul face public anunţul cu privire la tender prin intermediul mass-media sau prin invitaţii. Anunţul cu privire la tender trebuie să conţină informaţie suficientă pentru a permite persoanei interesate să prezinte o ofertă în termenul şi la locul anunţat .

(6) Creditorul gajist este obligat să accepte oferta cea mai mare, cu excepţia cazului în care condiţiile ataşate ofertei o fac mai puţin avantajoasă decît o ofertă mai joasă sau preţul oferit nu este comercial rezonabil.

(7) Vînzarea de către creditorul gajist prin licitaţie publică a bunului gajat se face la data, ora şi locul fixat în avizul de vînzare, adus la cunoştinţa debitorului gajist, terţului care deţine bunul şi, după caz, administratorului fiduciar, notificat tuturor creditorilor gajişti care au depus la registrul respectiv un preaviz privind urmărirea bunului gajat. Creditorul gajist trebuie, de asemenea, să informeze orice persoană interesată care a făcut solicitare.

(8) Creditorul gajist este în drept să apeleze la executorul judecătoresc pentru a intra în posesiunea bunului.

Articolul 76. Mijloacele obţinute din vînzarea bunului gajat

(1) Creditorul trebuie să plătească din produsul vînzării bunului . gajat cheltuielile aferente vînzării, apoi creanţele prioritare drepturilor sale şi după aceea creanţele proprii.

(2) Dacă există şi alte creanţe care urmează să fie plătite din produsul vînzării bunului gajat, creditorul care a vîndut bunul va depune instanţei judecătoreşti care ar fi fost competentă pentru vînzarea bunului, o dare de seamă cu privire la produsul vînzării bunului gajat şi îi va transmite suma rămasă după plată. În caz contrar, creditorul gajist este obligat să prezinte, în termen de 10 zile de la data vînzării bunului, o dare de seamă proprietarului bunului vîndut şi să-i remită surplusul, dacă acesta există. Darea de seamă poate fi contestată în modul stabilit de Codul de procedură civilă.

(3) Dacă produsul obţinut din vînzarea bunului nu a fost suficient pentru a plăti creanţele sale şi cheltuielile, creditorul gajist conservă o creanţă neprivilegiată pentru diferenţa datorată de debitorul său .

Articolul 77 . Bunul dobîndit de la creditorul gajist

(1) Cumpărătorul dobîndeşte bunul grevat de drepturile reale existente la momentul înscrierii preavizului în registrul respectiv, fără dreptul de gaj al creditorului gajist care a vîndut bunul şi fără creanţele prioritare dreptului acestuia.

(2) Drepturile reale constituite după înscrierea preavizului nu sînt opozabile cumpărătorului dacă acesta nu şi-a dat acordul.

Articolul 78. Hotărîrea privind stingerea grevărilor

În cazul în care cumpărătorul bunului transmite instanței judecătoreşti în a cărei circumscripţie se află, în totalitate sau în cea mai mare parte, bunurile gajate, dovada că vînzarea a fost efectuată cu respectarea prevederilor legale şi că preţul a fost plătit integral, instanţa emite o hotărîre de încetare şi anulare a gajurilor,sechestrelor şi drepturilor reale indicate la art. 77 alin. (2).

Secţiunea 4

Vînzarea sub controlul instanţei judecătoreşti a bunului gajat

Articolul 79. Condiţiile vînzării

(1) Vînzarea bunului gajat are loc sub controlul instanței judecătoreşti dacă aceasta desemnează persoana care va efecta vînzarea bunurilor gajate, determină condiţiile şi sarcinile vînzării, indică modalitatea de efectuare a vînzării – prin negocieri directe, tender sau prin licitaţie publică - şi stabileşte, după caz, preţul după o expertiză a valorii bunului.

(2) Creditorul gajist nu poate cere ca bunul să fie vîndut grevat de gajul său .

(3) Persoana desemnată este obligată să informeze părţile interesate, la solicitarea acestora, despre acţiunile pe care le întreprinde pentru vînzarea bunurilor gajate.

(4) Persoana desemnată acţionează în numele proprietarului şi este obligată să anunţe despre acest fapt cumpărătorul.

(5) Vînzarea în condiţiile prezentului articol degrevează de gaj drepturile reale.

(6) Obiectul gajului poate fi vîndut numai sub controlul instanţei judecătoreşti dacă:

a) lipseşte·autorizaţia sau acordul unei alte persoane necesar la încheierea contractului de gaj pentru validitatea acestuia;

b) obiectul gajului îl constituie bunurile de valoare istorică artistică sau culturală;

c) debitorul gajist lipseşte şi nu poate fi identificat locul aflării lui.

Capitolul IX

STINGEREA GAJULUI ȘI MIJLOACELE DE APĂRARE JURIDICĂ

Articolul 80. Stingerea gajului

(1) Gajul se stinge în urma pieirii bunului gajat, punerii acestuia în afara circuitului civil sau prin expropriere dacă le aceste evenimente se produc asupra bunului în întregime.

(2) Gajul asupra bunului mobil încorporat unui imobil subzistă cu titlu de ipotecă sub condiţia înscrierii în Registrul bunurilor imobile chiar dacă bunul mobil şi-a schimbat natura. Acest gaj are gradul de prioritate stabilit conform înregistrării anterioare.

(3) Gajul se stinge prin stingerea obligaţiei a cărei executare acesta o garanta.

(4) Amanetul se stinge o dată cu încetarea posesiunii.

(5) Ipoteca se stinge în termen de 30 de ani de la data înregistrării sau de la data unei noi înregistrări.

(6) Gajul se stinge şi în alte temeiuri prevăzute de lege.

Articolul 81. Mijloacele de apărare juridică

Terţul căruia i s-a încălcat un drept sau care are un interes legitim poate contesta în instanţă judecătorească valabilitatea gajului sau urmărirea bunului gajat.

Capitolul X

DISPOZIȚII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 82.Intrarea în vigoare

(1) Prezenta lege intră în vigoare după 30 de zile de la data publicării ; cu excepţia capitolului VI, care intră în vigoare peste 3 luni de la data publicării .

(2) La data intrării în vigoare a prezent~i legi, se abrogă Legea nr.838-XIII din 23 mai 1996 cu privire la gaj.

(3) Guvernul în termen de 3 luni:

va prezenta Parlamentului propuneri de completare a articolului 11 în ceea ce priveşte ipotecarea bunurilor imobile viitoare, precum şi propuneri. privind aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege;

va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege.

PREŞEDINTELE

PARLAMENTULUI Eugenia OSTAPCIUC

Chişinău, 30 iulie 2001.

Nr. 449-XV.