Parlamentul adoptă prezenta lege organică .
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1 . Noţiunea de gaj
(1) Gajul este o garanţie reală în al cărei temei creditorul gajist poate urmări bunul gajat avînd prioritate faţă de alţi creditori, inclusiv faţă de stat, la satisfacerea creanţei garantate.
(2) Valabilitatea gajului depinde de valabilitatea obligaţiei garantate prin gaj.
Articolul 2. Debitorul gajist
(1) Este debitor gajist persoana fizică sau persoana juridică avînd drept de proprietate asupra bunului gajat.
(2) Poate fi debitor gajist atît debitorul obligaţiei garantate, cît şi un terţ.
(3) Bunurile .proprietate comună pot fi gajate doar cu acordul tuturor coproprietarilor.
(4) Societăţile comerciale şi întreprinderile gajează bunurilor în conformitate cu documentele de constituire.
(5) Cota-parte din proprietatea comună pe cote-părţi poate fi gajată fără acordul celorlalţi coproprietari.
(6) Bunurile proprietate a .persoanelor fizice cu capacitate de exerciţiu restrînsă sau a minerilor pot fi gajate numai cu acordul autorităţii de tutelă şi curatelă.
Articolul 3. Creditorul gajist
Este creditor gajist persoana în a cărei favoare s-a constituit gajul.
Articolul 4. Tipurile de gaj
(1) Gajul se constituie asupra unui bun mobil sau imobil, ori asupra unei universalităţi de bunuri mobile sau imobile.
(2) Gajul bunurilor imobile este denumit ipotecă .
(3) Gajul bunurilor mobile are loc cu sau fără deposedarea de ele.
4) Gajul bunului mobil cu deposedare este denumit amanet.
Articolul 5. Indivizibilitatea gajului
Gajul este indivizibil chiar dacă bunul gajat sau obligaţia este divizibilă .
Capitolul III
OBIECTUL ŞI ÎNTINDEREA GAJULUI
Articolul 8. Dispoziţii generale
(1) Obiect al gajului poate fi orice bun corporal sau incorporal, ori o universalitate de bunuri, cu excepţia bunurilor inalienabile sau insesizabile. Obiect al gajului poate fi orice drept patrimonial sau creanţă bănească, inclusiv dreptul de creanţă al debitorului gajist asupra creditorului gajist.
(2) Prin universalitate de bunuri, în sensul prezentei legi, se înţelege o totalitate de bunuri, mobile sau imobile, prezente sau viitoare, corporale sau incorporale, descrise la modul general, gajul asupra cărora se înregistrează în unul şi acelaşi registru conform art. 7. Descrierea trebuie să permită identificarea categoriei, tipului sau particularităţilor de gen ale obiectelor gajate, precum şi determinarea apartenenţei lor la această universalitate de bunuri.
(3) Dreptul de gaj se extinde şi asupra accesoriilor bunului gajat dacă contractul nu prevede altfel.
(4) Gajul se extinde asupra oricărui bun care se uneşte prin accesiune cu bunul gajat.
(5) Nu se pot constitui obiect al gajului drepturile legate nemijlocit de persoana debitorului gajist şi nici drepturile a căror cesiune este interzisă de lege.
(6) Nu .pot fi gajate separat bunurile care, în temeiul legii, nu pot fi înstrăinate separat.
Articolul 9. Despăgubirile de asigurare
Creditorul gajist are dreptul de a fi satisfăcut în mod prioritar din conţul despăgubirilor de asigurare pentru pieirea, pierderea sau deteriorarea bunului gajat, indiferent de faptul în a cui favoare a fost asigurat acest bun, numai dacă pieirea, pierderea sau deteriorarea nu se datorează culpei creditorului gajist sau dacă contractul de gaj nu prevede altfel.
Articolul 10. Produsele
Fructele, veniturile şi produsele bunului gajat constituie obiect al gajului în cazurile expres prevăzute de contract.
Articolul 11 . Gajul bunurilor viitoare
Gajul asupra bunurilor care vor intra în patrimoniul debitorului gajist în viitor, inclusiv asupra bunurilor viitoare, nu grevează aceste bunuri decît din momentul în care debitorul gajist devine titularul drepturilor gajate. Gradul de prioritate al gajului se stabileşte conform art.57 alin.(1).
Articolul 12. Transformarea bunurilor
Gajul subzistă asupra bunului mobil nou care rezultă din transformarea unui bun gajat. Gajul se extinde asupra a ceea ce rezultă din confuziunea (amestecul) sau unirea mai multor bunuri mobile dintre care unele au fost gajate. Persoana care dobîndeşte dreptul de proprietate asupra bunului nou este, în special în virtutea regulilor cu privire la accesiunea mobiliară, ţinută de acest gaj.
Capitolul V
GAJUL LEGAL
Articolul 32. Creanţele din care poate naşte gajul legal
(1) Gajul legal poate naşte doar din:
a) creanţele statului pentru sumele datorate conform legislaţiei fiscale;
b) creanţele rezultate dintr-o hotărîre judecătorească.
(2) Gajul legal poate greva bunuri mobile şi imobile.
(3) Gajul legal nu poate greva bunuri sau drepturi patrimoniale gajate deja în folosul altor creditori dacă contractul de gaj nu prevede altfel.
Articolul 33. Gajul legal de garantare a creanţelor fiscale
În cazul creanţelor statului care iau naştere în temeiul legislaţiei fiscale, gajul legal se constituie doar dacă este înregistrat conform art. 7. Cererea de înregistrare reprezintă un aviz în care se indică bunurile pe care creditorul intenţionează să le valorifice, temeiul creanţei şi mărimea ei.Creditorul gajist are obligaţia să aducă la cunoştinţă debitorului gajist avizul înregistrat.
Articolul 34. Gajul legal constituit în baza hotărîrii judecătoreşti
(1) Creditorul în a cărui favoare a fost emisă o hotărîre judecătorească cu privire la încasarea unei sume de bani poate obţine un gaj legal asupra unui bun, mobil sau imobil, al debitorului său.
(2) Gajul legal se constituie prin înregistrarea unui aviz, în care se indică bunul gajat şi mărimea creanţei, iar în cazul pensiei sau a pensiei de întreţinere - mărimea plăţilor periodice şi coeficientul de indexare. La aviz se anexează o copie autentificată de pe hotărîrea judecătorească şi dovada aducerii avizului la cunoştinţa debitorului.
Articolul 35. Reducerea, substituirea sau radierea gajului legal
La cererea proprietarului bunurilor gajate legal, instanţa judecătorească stabileşte ce bunuri ar putea fi gajate, poate reduce numărul lor sau permite reclamantului să substituie gajul legal cu o altă garanţie suficientă pentru plata creanţei.În acest caz, instanţa judecătorească poate hotărî radierea înregistrării gajului legal.
Articolul 36. Exercitarea dreptului de gaj
Creditorul care şi-a înregistrat gajul legal are dreptul de a urmări bunul gajat,. în condiţiile prevăzute la capitolul VIII.
Capitolul VI
ÎNREGISTRAREA GAJULUI BUNURILOR MOBILE
Articolul 37 . Registrul gajului bunurilor mobile
Registrul gajului bunurilor mobile (în continuare – Registrul gajului) este ţinut de Ministerul Justiţiei.
Articolul 38. Temeiul înregistrării gajului
Gajul este înscris în Registrul gajului în baza unei cereri de înregistrare.
Articolul 39. Procedura înregistrării
(1) Procedura înregistrării gajului începe cu înaintarea unui demers de înregistrare oricărui notar conectat la Registrul gajului.
(2) Demersul de înregistrare trebuie să conţină:
a) identitatea ·debitorului gajist şi a creditorului gajist:numele şi prenumele, domiciliul şi datele din buletinul de identitate - pentru persoana fizică; denumirea completă, sediul şi datele de înregistrare - pentru persoana juridică;
b) identitatea gestionarului gajului dacă acesta a fost desemnat: numele şi prenumele, domiciliul şi datele din buletinul de identitate - pentru persoana fizică; denumirea completă, sediul şi datele de . înregistrare - pentru persoana juridică;
c) acordul expres al debitorului gajist de a constitui un gaj în favoarea creditorului obligaţiei garantate;
d) descrierea - bunului gajat;
e) esenţa, volumul şi scadenţa obligaţiei garantate prin gaj și valoarea ei maximă fără dobînzi şi cheltuieli;
f) tipul gajului;
g) interzicerea, dacă a fost convenită între părţi, a gajului următor asupra aceluiaşi bun;
h) data depunerii demersului;
i) semnătura debitorului gajist şi a creditorului gajist sau a reprezentanţilor acestora.
(3) Imediat după recepţionarea demersului de înregistrare, notarul completează în baza lui formularul cererii de înregistrare de un model aprobat de Ministerul Justiţiei. Formularul trebuie să conţină rubrici pentru înscrierea informaţiei prevăzute la alin.(2), care se înscrie în Registrul gajului.
(4) Notarul refuză să completeze formularul cererii de înregistrare numai dacă demersul de înregistrare nu conţine toată informaţia indicată la alin.(2), comunicînd imediat debitorului .
gajist refuzul şi motivul lui. Notarul trebuie să accepte informaţia prevăzută Ia alin.(2) lit. c) - g) aşa cum este prezentată spre înregistrare, părţile contractante răspunzînd de corectitudinea ei.
(5) Formularul cererii de înregistrare îndeplinit este prezentat de notar debitorului gajist spre verificare. Formularul se semnează de către debitorul gajist.
(6) La cererea de înregistrare se anexează copia de pe actul de identitate sau de pe certificatul de înregistrare al debitorului gajist, precum şi dovada achitării taxei de înregistrare, fără de care notarul nu primeşte cererea.
(7) După recepţionarea cererii de înregistrare, notarul îi atribuie uri număr unic de înregistrare, efectuînd imediat înscrisul în Registrul gajului.
(8) După ce a primit confirmarea înscrierii în Registrul gajului a informaţiei din cererea de înregistrare, notarul semnează imediat o copie de pe confirmare şi o remite debitorului gajist. O altă copie este păstrată de notar pentru evidenţă. Confirmarea trebuie să conţină informaţia din cererea de înregistrare, precum şi momentul înregistrării (anul, data, ora, minutul) .
Articolul 40. Taxa de înregistrare a gajului şi de furnizare a informaţiei
Pentru înregistrarea gajului, eliberarea extrasului din Registrul gajului sau a oricărei alte informaţii despre înregistrare se percepe o taxă în mărimea stabilită prin Legea privind taxa de stat sau legea bugetului pe anul respectiv.
Articolul 41. Modificarea sau corectarea informaţiei despre gaj
(1) Demersul de înregistrare a modificărilor sau corectărilor informaţiei despre gaj este semnată de debitorul gajist şi de creditorul gajist. Pentru înregistrarea modificării sau corectării informaţiei despre gaj, prevederile art.39 se aplică în modul corespunzător.
(2) Modificarea sau corectarea informaţiei despre gaj este tratată din punct de vedere procedural ca o nouă înregistrare a gajului.
(3) Înregistrarea iniţială se menţine şi se indică în Registrul gajului astfel, încît să permită monitorizarea modificărilor sau corectărilor informaţiei despre gaj .
Articolul 42 . Majorarea sau completarea obiectului gajului ori a creanţei garantate
Majorarea sau completarea obiectului gajului ori a creanţei garantate prin el se efectuează, cu acordul părţilor , prin efectuarea de modificări în contractul de gaj existent sau prin încheierea unui nou contract de gaj, în acest caz gajul urmînd să fie înregistrat conform regulilor stabilite pentru Registrul gajului.
Articolul 43 . Radierea informaţiei despre gaj din Registrul gajului
(1) În urma încetării gajului, informaţia despre gaj urmează a fi radiată din Registrul gajului.
(2) Pot Solicita radierea informaţiei despre gaj:
a) creditorul gajist;
b) debitorul gajist, în baza solicitării semnate de ambele părţi, a declaraţiei scrise a creditorului privind renunţarea la gaj sau în temeiul unei hotărîri judecătoreşti;
c) terţul care a dobîndit obiectul gajului, în baza declaraţiei scrise a creditorului gajist despre radierea gajului din Registrul gajului, a certificatului eliberat de executorul judecătoresc, prin care se confirmă că bunul a fost dobîndit în cadrul procedurii executării silite, a certificatului, eliberat de instanţa judecătorească se soluţionează cazul de faliment, prin care se confirmă că bunul a fost dobîndit în cadrul procesului de faliment, a hotărîrii judecătoreşti cu privire la expirarea gajului.
(3) În cazul radierii informaţiei despre gaj din Registrul gajului, dispoziţiile art.39 se aplică în modul corespunzător.Încetarea gajului din punct de vedere procedural este identică înregistrării gajului.
(4) Informaţia despre încetarea gajului se păstrează în baza de date a Registrului gajului timp de 25 de ani. Creditorul gajist este obligat să asigure înregistrarea încetării gajului imediat după satisfacerea creanţei garantate prin gaj.
Articolul 44. Efectele înregistrării
(1) Faptul că informaţia este înscrisă în Registrul gajului nu constituie o prezumţie legală a veridicităţii ei:
(2) Înscrierea în Registrul gajului nu conferă validitate unui gaj lovit de nulitate.
(3) Din momentul înregistrării gajului, nimeni nu poate invoca necunoaşterea informaţiei înscrise în Registrul gajului.
(4) In raporturile cu terţi de bună-credinţă, debitorul gajist sau creditorul gajist nu poate invoca incorectitudinea informaţiei din Registrul gajului.
(5) Persoana interesată are dreptul să atace în. instanţă judecătorească respingerea cererii de înregistrare (reînregistrare) a gajului, înregistrarea ilegală, prezentarea tardivă sau refuzul de a i se prezenta informaţia necesară despre înregistrarea gajului.
Articolul 45. Accesul pasiv la Registrul gajului
(1) Orice persoană poate consulta Registrul gajului şi obţine extras din el. Extrasul este semnat de notar şi eliberat în cel mult 24 de ore de la solicitare.
(2) Ministerul Justiţiei poate permite, în bază de contract, persoanelor interesate accesul pasiv continuu la Registrul gajului.
Articolul 46. Inaccesibilitate a pentru terţi la informaţia despre gaj
(1) Debitorul gajist poate cere interzicerea accesului terţilor la informaţia despre gajul asupra bunurilor sale înscrisă în Registrul gajului.
(2) În baza cererii scrise a debitorului gajist, notarul este obligat să insereze în Registrul gajului o menţiune standard despre interzicerea accesului terţilor la informaţia despre gajul asupra bunurilor acestuia înscrisă în Registrul gajului. În acest caz, se prezumă că întregul patrimoniu al debitorului gajist este grevat cu gaj.
Articolul 47. Înscrierea în alte registre decît Registrul gajului
Fără a aduce atingere prevederilor art. 67, înscrierea obiectelor gajului în registrele menţionate la art. 7 se efectuează în conformitate cu legislaţia care reglementează funcţionarea acestora.
Capitolul VII
EFECTELE GAJULUI
Articolul 48. Obligaţia de diligenţă
(1) Nici debitorul gajist, nici posesorul bunului gajului nu poate distruge sau deteriora bunul gajat ori diminua validarea lui dacă aceasta im se face prin uzură normală sau în caz, de necesitate.
(2) În cazul pericolului pieirii sau deteriorării bunului gajat, partea care îl deţine este obligată să informeze imediat cealaltă parte, aceasta fiind în drept să examineze bunul.
Articolul 49 . Drepturile creditorului în cazul pierderii sau deteriorării bunului gajat
(1) În cazul pierderii sau deteriorării bunului gajat, creditorul gajist poate, pe lîngă alte drepturi prevăzute de lege, să ceară daune-interese compensatorii pînă la concurenţa creanţei sale în baza aceluiaşi titlu de gaj, chiar dacă creanţa sa nu este scadentă.
(2) Dacă, în urma deteriorării, bunul gajat nu mai poate fi utilizat conform destinaţiei sale directe, creditorul gajist este în drept să ceară substituirea ori completarea bunului gajat sau achitarea de către debitorul gajist a valorii lui stabilite în contract.
(3) În cazul în care debitorul gajist refuză să substituie gajul sau nu-l poate substitui într-un termen rezonabil, acordat de creditorul gajist, acesta este obligat să înscrie în registrul respectiv informaţia despre pierderea gajului său. Informaţi se înregistrează în baza demersului unilateral al creditorului gajist.Prevederile capitolului VI se aplică în modul corespunzător.
Articolul 50. Acţiunea în recunoaşterea gajului
Creditorul gajist poate acţiona în conformitate cu legislaţia pentru a i se recunoaşte gajul (ipoteca) şi a întrerupe prescripţia, chiar dacă creanţa lui nu este scadentă.
Articolul 51. Obligaţiile creditorului care deţine bunul gajat
(1) Creditorul gajist trebuie să facă toate actele necesare conservării bunului pe care îl deţine. Cheltuielile de conservare a bunului suportate de creditorul gajist sînt rambursate de către debitorul gajist.
(2) Creditorul gajist nu poate folosi bunul gajat fără permisiunea debitorului gajist.
(3) În cazul folosirii bunului gajat, creditorul gajist trebuie să prezinte debitorului gajist o dare de seamă. În lipsa unei stipulaţii contrare, creditorul gajist remite debitorului fructele pe care le-a obţinut şi utilizează veniturile în contul plăţii cheltuielilor, apoi a dobînzilor şi după aceea a obligaţiei propriu-zise.
(4) Creditorul gajist nu răspunde pentru pierderea bunului gajat cauzată de o forţă majoră sau de maturarea, perisabilitatea sau de utilizarea normală şi autorizată a bunului.
(5) Creditorul gajist este obligat să remită imediat, la momentul stingerii obligaţiei garantate, debitorului gajist bunul gajat.
(6) Creditorul gajist obligat să restituie bunul în temeiul unei hotărîri judecătoreşti pierde astfel dreptul său de gaj.
(7) Moştenitorii creditorului gajist sînt creditori gajişti solidari numai în limitele valorii reale a bunurilor succesorale care au trecut la ei.
Articolul 52. Drepturile şi obligaţiile debitorului gajist
(1) Gajul nu-l lipseşte pe debitorul gajist sau pe posesorul bunului gajat de drepturile lor asupra bunurilor gajate. Aceştia trebuie să-şi exercite drepturile fără a aduce atingere drepturilor creditorului gajist, dacă contractul nu prevede altfel
(2) Debitorul gajist are dreptul să folosească obiectul gajului conform destinaţiei, să dobîndească produsele acestuia dacă contractul nu prevede altfel.
(3) Debitorul gajist nu are dreptul să dispună cu titlu oneros sau gratuit de bunurile gajate dacă contractul nu prevede altfel. Prevederile art. 60 alin. (2) rămîn neschimbate.
(4) Debitorul gajist nu are dreptul să transmită obiectul gajului în arendă sau în folosinţă gratuită dacă contractul nu prevede altfel.
(5) Este nulă clauza care limitează dreptul debitorului gajist de a lăsa prin testament bunurile gajate.
(6) Moştenitorii debitorului gajist sînt debitori gajişti solidari numai în limitele valorii reale a bunurilor succesorale care au trecut la ei.
Articolul 53. Obligaţia lombardului de a asigura amanetul
(1) Lombardul este obligat să asigure din contul său bunurile primite în gaj.
(2) Este nulă clauza care exclude obligaţia de asigurare.
(3) Asigurarea este efectuată în cuantumul valorii depline a bunului gajat, conform estimărilor făcute cu acordul părţilor la gajarea bunului.
Articolul 54 . Înlocuirea şi substituirea obiectului gajului
Părţile pot conveni asupra condiţiilor de înlocuire sau substituire a obiectului gajului. Înlocuirea şi substituirea obiectului gajului reprezintă un nou gaj.
Articolul 55. Gestionarul gajului
Creditorul gajist poate desemna un gestionar al gajului care să acţioneze în numele lui şi care să întreprindă orice acţiune referitoare la obiectul gajului, în limitele drepturilor acordate, cu·excepţia dreptului de cesiune a creanţei garantate prin gaj debitorul gajist sau terţul la care se află bunul sunt obligaţi să urmeze indicaţiile gestionarului gajului.
Articolul 56 . Gajul următor
(1) Gajarea unui bun gajat se admite dacă nu este interzisă prin contractele de gaj precedente.
(2) În cazul în care interzicerea gajului următor este înregistrată, nerespectarea acesteia atrage nulitatea contractelor de gaj următoare şi obligaţia debitorului gajist de a repara prejudiciul cauzat creditorilor gajişti.
Articolul 57 . Gradul de prioritate al gajurilor
(1) Gradul de prioritate al gajurilor asupra aceluiaşi bun se stabileşte în dependenţă de momentul înregistrării . Creanţa creditorului de un ,grad inferior se satisface numai după satisfacerea deplină a creanţei creditorului de grad superior.
(2) Creditorul gajist de un grad inferior poate să-şi satisfacă creanţa. din bunul gajat înaintea creditorilor de grad superior numai cu acordul scris al fiecărui creditor de grad superior.
(3) Gradul de prioritate al gajurilor poate fi modificat cu acordul fiecărui creditor de grad superior. Acordul produce efecte numai după înregistrarea lui conform prevederilor art.41.
(4) Creditorii gajişti pot conveni asupra cotei care va reveni fiecăruia dintre ei din contul produsului vînzării bunului gajat.
(5) Prevederile prezentului articol se aplică şi creanţelor publice garantate prin gaj.
Articolul 58. Cesiunea creanţei sau datoriei garantate prin gaj
(1) În cazul cesiunii creanţei garantate prin gaj, noul creditor gajist dobîndeşte dreptul de gaj în volumul deţinut de cedent. Debitorul gajist rămîne obligat faţă de creditorul cesionar.
(2) În cazul cesiunii unei părţi a. creanţei garantate prin gaj, noul creditor gajist dobîndeşte dreptul de gaj proporţional părţii din creanţă dacă contractul de gaj nu prevede altfel.
3) Substituirea creditorului gajist se înregistrează conform art.41. Valabilitatea înregistrării precedente nu este afectată pînă la·înregistrarea noului gaj.
(4) În cazul cesiunii datoriei, gajul se stinge dacă debitorul gajist nu a consimţit să garanteze pentru noul debitor.
Articolul 59. Dobîndirea bunurilor gajate
(1) În cazul înstrăinării, de către debitorul gajist sau de către terţul deţinător, a bunului gajat, gajul nu se stinge.
(2) Prin derogare de la alin. (1), bunul se dobîndeşte liber de gaj dacă:
a) cumpărătorul consideră cu bună-credinţă că bunul nu este gajat;
b) creditorul gajist a permis, în condiţiile art.58, alinarea bunului gajat, menţionînd în mod expres că acesta nu este gajat;
c) este dobîndit de la persoana care îl înstrăinează în cadrul unei activităţi obişnuite.
(3) Este considerată de bună - credinţă persoana care dobîndeşte:
a) bunuri dintr-o universalitate de bunuri gajată în cadrul unei activităţi comerciale obişnuite a debitorului gajist;
b) bunuri a căror vînzare prin licitaţie . a fost anunţată în mijloacele de informare în masă;
c) titluri negociabile, conosamente, acţiuni şi obligaţiuni ale societăţilor pe acţiuni, bilete la ordin, contracte care sînt cotate la o bursă autorizată sau cu care se fac, de regulă, tranzacţii la bursă.
Articolul 60. Permisiunea vînzării bunurilor libere de gaj
(1) Creditorul gajist poate permite debitorului gajist ,vînzarea bunului liber de gaj, cu excepţia amanetului.
(2) În cazul gajului unei universalităţi de bunuri ale cărei componente pot varia în timp, debitorul gajist poate înstrăina părţi componente prin vînzare în cadrul unei activităţi comerciale obişnuite dacă în urma înstrăinării valoarea gajului nu se reduce.
(3) Permisiunea de vînzare a bunurilor libere de gaj se suspendă din data înregistrării preavizului despre urmărirea bunului gajat şi încetează la data radierii acestui preaviz.
( 4) Permisiunea de vînzare a bunului liber de gaj încetează la momentul transformării gajului înregistrat în amanet.
(5) Dacă intenţionează să vîndă bunul imobil liber de gaj, debitorul gajist trebuie să obţină acordul prealabil al creditorului gajist.