Articolul 20. Principiile de organizare a profesiei de avocat
(1) Profesia de avocat este organizată şi funcţionează în baza principiului autonomiei, în limitele competenţelor prevăzute în prezenta lege şi în statutul profesiei de avocat.
(2) Alegerea organelor de conducere ale avocaturii se face numai prin vot secret.
(3) Organele de conducere colegiale iau hotărîri numai prin vot deschis. Deliberările şi votul constituie secret profesional.
Secţiunea întîi
Articolul 21. Baroul
(1) Baroul este constituit din toţi avocaţii dintr-un judeţ, din unitatea teritorială autonomă Găgăuzia sau din municipiul Chişinău. Sediul baroului se află în oraşul de reşedinţă al judeţului, respectiv, Comrat şi municipiul Chişinău.
(2) Baroul are personalitate juridică, patrimoniu şi buget propriu.
(3) Bugetul baroului se formează din contribuţia avocaţilor în cotele stabilite de adunarea generală a baroului la propunerea consiliului acestuia.
Articolul 22. Organele baroului
Organele baroului sînt:
a) adunarea generală;
b) consiliul;
c) decanul;
d) comisiile.
Articolul 23. Adunarea generală a baroului
(1) Adunarea generală a baroului este formată din toţi avocaţii, înscrişi în lista baroului, cu drept de exercitare a profesiei.
(2) Adunarea generală ordinară a baroului se întruneşte anual, în primul trimestru, la convocarea consiliului baroului. Adunarea generală extraordinară poate fi convocată de consiliul sau de comisia de cenzori a baroului. La cererea a cel puţin 1/3 din totalul membrilor baroului, consiliul este obligat să convoace adunarea generală extraordinară în termen de 15 zile de la primirea cererii.
(3) Adunarea generală este legal constituită cu participarea majorităţii membrilor baroului. În cazul în care numărul legal nu este întrunit, consiliul baroului convoacă o nouă adunare generală în termen de 15 zile. Adunarea generală convocată în aceste condiţii este legal constituită cu participarea a cel puţin 1/3 din numărul total al membrilor baroului.
(4) În toate cazurile, hotărîrile se iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi ai baroului.
(5) Adunarea generală a baroului are următoarele competenţe:
a) stabileşte condiţiile de exercitare a profesiei în baroul respectiv, în limitele legii şi ale statutului profesiei de avocat;
b) alege şi revocă membrii consiliului, decanul şi prodecanul baroului, membrii comisiei de cenzori;
c) alege delegaţii baroului la Congresul avocaţilor;
d) aprobă statele de personal şi bugetul baroului, stabileşte cotele de contribuţie ale avocaţilor;
e) audiază şi aprobă anual raportul privind activitatea consiliului baroului.
Articolul 24. Consiliul baroului
(1) Consiliul baroului este ales pe o perioadă de 4 ani, cu o componenţă de la 5 la 9 membri. Decanul şi prodecanul se includ în acest număr.
(2) Consiliul baroului lucrează legal în prezenţa a cel puţin 2/3 din numărul membrilor săi şi ia hotărîri cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
(3) Consiliul baroului are următoarele competenţe:
a) adoptă măsuri pentru aplicarea şi respectarea prevederilor prezentei legi şi ale statutului profesiei de avocat de către toţi membrii baroului;
b) aduce la îndeplinire hotărîrile Consiliului Uniunii Avocaţilor şi ale adunării generale a baroului;
c) întocmeşte şi dă publicităţii anual lista avocaţilor, comunicînd-o organelor interesate, împreună cu modificările intervenite în cursul anului;
d) verifică şi constată îndeplinirea condiţiilor legale ale cererilor de admitere în profesie;
e) decide asupra ridicării stării de incompatibilitate;
f) organizează controlul deontologic profesional;
g) examinează plîngerile împotriva acţiunilor avocaţilor, cazurile de abateri disciplinare ale acestora;
h) sesizează Comisia de calificare şi Comisia pentru etică şi disciplină a Uniunii Avocaţilor;
i) ia act de cererile de transfer sau de detaşare în cadrul baroului;
j) soluţionează contestaţiile şi reclamaţiile privind onorariile;
k) verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute în prezenta lege şi în statutul profesiei de avocat cu privire la formele de exercitare a profesiei, organizează şi ţine evidenţa acestora;
l) organizează cercurile de studii şi editează publicaţiile baroului;
m) organizează activitatea de asistenţă judiciară în cazurile prevăzute de lege şi statutul profesiei de avocat;
n) suspendă din exercitarea profesiei, pe durata neplăţii taxelor, pe avocatul care nu plăteşte taxele şi contribuţiile prevăzute de lege şi de statutul profesiei de avocat timp de 6 luni de la scadenţa acestora;
o) supune aprobării adunării generale a baroului cotele de contribuţie ale avocaţilor la bugetul baroului;
p) întocmeşte proiectul de buget al baroului şi asigură executarea acestuia;
q) prezintă anual adunării generale a baroului, spre aprobare, raportul său de activitate.
(4) Hotărîrile consiliului baroului pot fi atacate la Consiliul Uniunii Avocaţilor, potrivit legii şi statutului profesiei de avocat.
Articolul 25. Decanul şi prodecanul baroului
(1) Decanul baroului este ales pe un termen de 4 ani dintre avocaţii cu o vechime neîntreruptă în profesie de cel puţin 8 ani.
(2) Decanul baroului are următoarele competenţe:
a) reprezintă baroul în raporturile acestuia cu persoanele fizice şi juridice, cu autorităţile publice şi alte organizaţii din ţară şi din străinătate;
b) convoacă şi prezidează şedinţele consiliului baroului;
c) aprobă cererile de asistenţă juridică gratuită;
d) ordonanţează cheltuielile baroului;
e) conduce activitatea aparatului baroului, angajează şi concediază personalul aparatului;
f) ia măsuri privind conducerea baroului care nu sînt de competenţa adunării generale sau a consiliului baroului.
(3) Deciziile decanului pot fi atacate la consiliul baroului, potrivit legii şi statutului profesiei de avocat.
(4) Prodecanul baroului este ales pe un termen de 4 ani şi este înlocuitorul de drept al decanului în cazurile prevăzute de statutul profesiei de avocat.
(5) Dacă decanul (prodecanul) este în imposibilitate temporară de a-şi exercita funcţiile, consiliul baroului poate delega un consilier pentru a îndeplini, parţial sau în totalitate, atribuţiile decanului.
Secţiunea a doua
Articolul 26. Uniunea Avocaţilor
(1) Uniunea Avocaţilor este o organizaţie formată din toţi avocaţii înscrişi în barouri. Sediul Uniunii Avocaţilor se află în municipiul Chişinău.
(2) Uniunea Avocaţilor este o organizaţie profesională a avocaţilor, cu autogestiune şi autofinanţare, care activează în conformitate cu prezenta lege şi statutul profesiei de avocat.
(3) Uniunea Avocaţilor asigură practicarea calificată a dreptului de apărare, competenţa şi disciplina profesională, protecţia onoarei şi demnităţii membrilor săi.
(4) Uniunea Avocaţilor are personalitate juridică, patrimoniu şi buget propriu.
(5) Bugetul Uniunii Avocaţilor se formează din contribuţia avocaţilor în cotele stabilite de Congresul avocaţilor la propunerea Consiliului Uniunii.
(6) Nici un barou nu poate funcţiona în afara Uniunii Avocaţilor.
(Se declară neconstituţional)
Articolul 27. Organele Uniunii Avocaţilor
Organele Uniunii Avocaţilor sînt:
a) Congresul avocaţilor;
b) Consiliul Uniunii;
c) preşedintele Uniunii;
d) comisiile (de calificare; pentru etică şi disciplină; de cenzori).
Articolul 28. Congresul avocaţilor
(1) Congresul ordinar al avocaţilor se întruneşte cel puţin o dată pe an, la convocarea Consiliului Uniunii Avocaţilor. Congresul extraordinar al avocaţilor poate fi convocat de Consiliul Uniunii, la cererea a cel puţin 1/3 din totalul membrilor Uniunii Avocaţilor sau a 5 barouri, în termen de o lună de la primirea cererii.
(2) Congresul avocaţilor este legal constituit în prezenţa a cel puţin 2/3 din totalul membrilor Uniunii şi adoptă hotărîri cu majoritatea voturilor avocaţilor participanţi la votare.
(3) Congresul avocaţilor are următoarele competenţe:
a) alege şi revocă membrii Consiliului, preşedintele şi vicepreşedintele (vicepreşedinţii) Uniunii Avocaţilor, membrii Comisiei de calificare, ai Comisiei pentru etică şi disciplină şi ai Comisiei de cenzori ale Uniunii Avocaţilor;
b) adoptă şi modifică statutul profesiei de avocat;
c) adoptă hotărîri privitoare la relaţiile dintre barouri, perfecţionarea pregătirii profesionale, respectarea regulilor deontologice ale profesiei;
d) face propuneri cu privire la profesia de avocat autorităţilor cu drept de iniţiativă legislativă;
e) examinează plîngerile avocaţilor privind hotărîrile Consiliului Uniunii Avocaţilor;
f) aprobă statele de personal şi bugetul Uniunii Avocaţilor, stabileşte cotele de contribuţie ale avocaţilor;
g) audiază şi aprobă anual rapoartele privind activitatea Consiliului Uniunii Avocaţilor, a Comisiei de calificare, a Comisiei pentru etică şi disciplină, a Comisiei de cenzori;
h) examinează alte chestiuni legate de activitatea Uniunii Avocaţilor şi a organelor ei.
(4) Hotărîrile Congresului avocaţilor sînt definitive şi obligatorii pentru toţi avocaţii şi organele Uniunii Avocaţilor.
Articolul 29. Consiliul Uniunii Avocaţilor
(1) Consiliul Uniunii Avocaţilor este ales pe un termen de 4 ani dintre avocaţii cu o vechime neîntreruptă în profesie de cel puţin 5 ani. Componenţa numerică a Consiliului Uniunii este stabilită de Congresul avocaţilor.
(2) Sînt aleşi în componenţa Consiliului Uniunii Avocaţilor candidaţii care au întrunit voturile majorităţii avocaţilor participanţi la votare. Preşedintele, vicepreşedintele (vicepreşedinţii) Uniunii Avocaţilor şi decanii barourilor se includ în consiliu din oficiu.
(3) Alegerea noilor membri ai Consiliului în locul celor retraşi se efectuează la Congresul ordinar al avocaţilor, în modul stabilit de prezenta lege.
(4) În caz de schimbare a decanului unui barou, noul decan îl înlocuieşte de drept pe predecesorul său.
(5) Activitatea Consiliului Uniunii Avocaţilor se bazează pe conducere colectivă, publicitate, prezentare regulată a dărilor de seamă în faţa membrilor uniunii.
(6) Pe lîngă Consiliul Uniunii Avocaţilor pot fi create, pe baze obşteşti, organe care acordă ajutor avocaţilor şi Consiliului Uniunii la realizarea sarcinilor atribuite lor.
(7) Şedinţele Consiliului Uniunii Avocaţilor se convoacă după necesitate, dar nu mai rar de o dată pe lună.
(8) Consiliul Uniunii Avocaţilor lucrează legal în prezenţa a cel puţin jumătate din membrii consiliului. Problemele privind admiterea şi excluderea din Uniunea Avocaţilor se examinează dacă sînt prezenţi cel puţin 2/3 din membrii consiliului. Hotărîrile consiliului se adoptă cu votul majorităţii membrilor acestuia.
(9) Consiliul Uniunii Avocaţilor are următoarele competenţe:
a) organizează îndeplinirea hotărîrilor Congresului avocaţilor şi asigură activitatea permanentă a uniunii;
b) convoacă Congresul avocaţilor şi prezintă spre examinare problemele;
c) aprobă admiterea în profesia de avocat şi în rîndurile avocaţilor stagiari, organizează stagiul de pregătire profesională, depune la Ministerul Justiţiei propuneri privind acordarea şi retragerea licenţei lor;
d) acordă scutire de examenul de calificare juriştilor care îndeplinesc condiţiile cerute de prezenta lege;
e) eliberează avocaţilor legitimaţii;
f) înregistrează birourile individuale şi birourile asociate de avocaţi;
g) întocmeşte anual lista avocaţilor definitivi şi stagiari, în ordine alfabetică, cu menţionarea numelui, prenumelui, titlului ştiinţific, datei admiterii în profesie, formei de exercitare a profesiei, sediului profesional; comunică instanţelor de judecată, organelor de urmărire penală şi autorităţilor administraţiei publice ale judeţelor, unităţii teritoriale autonome Găgăuzia şi municipiului Chişinău lista avocaţilor cu modificările intervenite în cursul anului;
h) organizează controlul deontologic profesional;
i) examinează plîngerile împotriva acţiunilor avocaţilor, cazurile de abateri disciplinare ale acestora şi sancţionează pe cei culpabili;
j) soluţionează contestaţiile şi reclamaţiile privind onorariile;
k) aprobă regulamentul privind organele abilitate cu admiterea în profesia de avocat;
l) elaborează materiale metodice privind practica de avocat şi organizează perfecţionarea profesională a avocaţilor prin intermediul cursurilor, seminarelor, conferinţelor;
m) stabileşte tarifele minime de onorarii unice pe ţară;
n) organizează serviciul statistic general al avocaturii;
o) întocmeşte proiectul de buget al Uniunii Avocaţilor şi asigură executarea acestuia;
p) prezintă anual Congresului avocaţilor spre aprobare raportul său de activitate.
(10) Hotărîrea Consiliului Uniunii Avocaţilor poate fi revizuită de Consiliu sau de Congresul avocaţilor.
Articolul 30. Preşedintele, vicepreşedintele (vicepreşedinţii) Uniunii Avocaţilor
(1) Preşedintele Uniunii Avocaţilor este ales pe un termen de 4 ani dintre avocaţii cu o vechime neîntreruptă în profesie de cel puţin 10 ani.
(2) Preşedintele Uniunii Avocaţilor are următoarele competenţe:
a) reprezintă Uniunea Avocaţilor în raporturile acesteia cu persoanele fizice şi juridice, cu autorităţile publice şi alte organizaţii din ţară şi din străinătate;
b) convoacă şi prezidează şedinţele Consiliului Uniunii Avocaţilor, organizează şi planifică activitatea acestuia, pregăteşte chestiunile spre examinare la şedinţele lui;
c) semnează în numele Uniunii Avocaţilor contracte şi protocoale;
d) pregăteşte şi înaintează spre examinare la şedinţele Consiliului chestiunile privind admiterea şi excluderea din Uniunea Avocaţilor;
e) organizează examinarea plîngerilor şi altor materiale împotriva acţiunilor avocaţilor;
f) este ordonator de credite în limitele devizului de cheltuieli aprobat;
g) ţine corespondenţa în numele Uniunii Avocaţilor cu persoanele fizice şi juridice;
h) conduce activitatea aparatului Consiliului Uniunii Avocaţilor, angajează şi concediază personalul aparatului;
i) ia măsuri privind conducerea Uniunii Avocaţilor care nu sînt de competenţa Congresului avocaţilor sau a Consiliului Uniunii Avocaţilor.
(3) Vicepreşedintele (vicepreşedinţii) Uniunii Avocaţilor este ales pe un termen de 4 ani dintre avocaţii cu o vechime neîntreruptă în profesie de cel puţin 8 ani şi este înlocuitorul de drept al preşedintelui în cazurile prevăzute de statutul profesiei de avocat.
Articolul 31. Comisia de calificare a Uniunii Avocaţilor
(1) Comisia de calificare a Uniunii Avocaţilor este aleasă pe un termen de 4 ani de către Congresul avocaţilor, cu o componenţă de 11 membri, dintre avocaţii cu o vechime neîntreruptă în profesie de cel puţin 5 ani.
(2) Comisia de calificare alege din componenţa sa, prin vot secret sau deschis, preşedintele şi vicepreşedintele comisiei.
(3) Comisia de calificare adoptă hotărîri cu majoritatea de voturi ale membrilor săi.
(4) În caz de detaşare din componenţa Comisiei de calificare a unui membru, alegerea unui nou membru în locul acestuia va avea loc la Congresul ordinar al avocaţilor în modul stabilit de prezenta lege.
(5) Comisia de calificare organizează şi realizează examenul de calificare, face propuneri Consiliului Uniunii Avocaţilor privind admiterea în profesie.
(6) Procedura de organizare şi realizare a examenelor de calificare este stabilită în statutul profesiei de avocat.
Articolul 32. Comisia pentru etică şi disciplină a Uniunii Avocaţilor
(1) Comisia pentru etică şi disciplină a Uniunii Avocaţilor este aleasă pe un termen de 4 ani de către Congresul avocaţilor, cu o componenţă de 11 membri, dintre avocaţii cu o vechime neîntreruptă în profesie de cel puţin 5 ani.
(2) Comisia pentru etică şi disciplină alege din componenţa sa, prin vot secret sau deschis, preşedintele şi vicepreşedintele comisiei.
(3) Comisia pentru etică şi disciplină lucrează legal în prezenţa a cel puţin 2/3 din numărul membrilor săi.
(4) Comisia pentru etică şi disciplină adoptă hotărîri cu majoritatea de voturi ale membrilor săi.
(5) În caz de detaşare din componenţa Comisiei pentru etică şi disciplină a unui membru, alegerea unui nou membru în locul acestuia va avea loc la Congresul ordinar al avocaţilor în modul stabilit de prezenta lege.
(6) Comisia pentru etică şi disciplină are următoarele competenţe:
a) examinează cazurile de încălcare de către avocaţi a disciplinei şi a normelor eticii profesionale;
b) intentează acţiunile de sancţionare disciplinară împotriva avocaţilor;
c) face propuneri Consiliului Uniunii Avocaţilor privind sancţionarea, inclusiv excluderea, din Uniunea Avocaţilor.
(7) Procedura de examinare a cauzelor Comisiei pentru etică şi disciplină este stabilită în statutul profesiei de avocat.
Articolul 33. Comisia de cenzori a Uniunii Avocaţilor
(1) Comisia de cenzori a Uniunii Avocaţilor este aleasă pe un termen de 4 ani de către Congresul avocaţilor. Componenţa numerică a comisiei se stabileşte de către Congresul avocaţilor.
(2) Comisia de cenzori alege din componenţa sa, prin vot secret sau deschis, preşedintele şi vicepreşedintele comisiei.
(3) Comisia de cenzori adoptă hotărîri cu majoritatea de voturi ale membrilor săi.
(4) În caz de detaşare din componenţa Comisiei de cenzori a unui membru, alegerea unui nou membru în locul acestuia va avea loc la Congresul ordinar al avocaţilor în modul stabilit de prezenta lege.
(5) Comisia de cenzori exercită controlul asupra activităţii economico-financiare a Uniunii Avocaţilor.