cu privire la aprobarea metodologiei normării consumurilor tehnologice şi pierderilor tehnice la transportarea gazelor naturale prin conductele magistrale ale republicii moldova

HOTĂRÂRE nr. 24 din 28.07.2000 · AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU REGLEMENTARE ÎN ENERGETICĂ · publicat 10.08.2000 · abrogat 14.07.2023
pe legis.md
Trimiteri: 1 legată

Consiliul de administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică hotărăşte:

Se aprobă Metodologia normării consumurilor tehnologice şi pierderilor tehnice la transportarea gazelor naturale prin conductele magistrale ale Republicii Moldova (se anexează).

DIRECIOR GENERAL

AL AGENŢIEI NAŢIONALE

PENTRU REGLEMENTARE ÎN ENERGETICA Anatol SARACUŢA

DIRECTOR Veaceslav CHILAT

Nr.24.Chişinău,28 iulie 2000.

Anexă la Hotărîrea Consiliului de administraţie ANRE nr. 24 din 28 iulie 2000

METODOLOGIA Normării consumurilor tehnologice şi pierderilor tehnice la transportarea gazelor naturale prin conducte magistrale ale Republicii Moldova

Normarea pierderilor tehnice şi consumurilor tehnologice reprezintă una din căile principale de diminuare şi reglementare a lor. La stabilirea normelor de pierderi se vor lua în consideraţie numai acele pierderi, care direct depind de mijloacele tehnice cu ajutorul cărora se realizează transportul gazelor. Pierderile accidentale se exclud deoarece, una din sarcinile de bază şi obligatorie a întreprinderilor de exploatare este de a asigura funcţionarea normală şi în deplină siguranţă a sistemului de transport.

Prezenta metodologie are drept scop normarea consumurilor tehnologice şi a pierderilor tehnice în sistemul de transport al gazelor naturale al Republicii Moldova.

Metodologia stabileşte ordinea normării şi calculării:

1. Consumurilor tehnologice şi pierderilor tehnice de gaze la staţiile de compresie şi cele de predare;

2. Consumurilor tehnologice şi pierderilor tehnice în conductele magistrale.

Compartimentul consumurilor tehnologice stabileşte:

1.1. Consumul de gaze pentru necesităţile tehnologice în staţiile de compresie (SC) echipate cu turbocompresoare;

I.

GENERALITĂŢI

1.2. Consumul de gaze la centralele termice ale staţiilor de compresie şi predare, precum şi la instalaţiile pentru preîncălzirea gazelor, consumul real al cărora se va determina cu ajutorul aparatelor de evidenţă (contoarelor);

1.3. Consumul de gaze pentru laboratoarele de chimie.

La determinarea consumului de gaze pentru staţiile de compresie echipate cu turbocompresoare se vor lua în consideraţie următoarele articole de consum:

1.1.1. Consumul de gaze utilizat drept combustibil de către turbocompresoare;

1.1.2. Consumul de gaze necesar pentru purjarea conturului turbocompresoarelor înainte de încărcarea lor;

1.1.3. Consumul de gaze din sistemul de etanşare “gaze-ulei” al turbocompresoarelor;

1.1.4. Pierderile de gaze rezultate la demararea şi oprirea turbocompresoarelor;

1.1.5. Pierderile de gaze rezultate la purjarea conductelor şi comunicaţiilor aferente staţiilor de compresie, la oprirea planificată a lor;

1.1.6. Pierderile de gaze rezultate la purjarea separatoarelor de praf şi condensat, filtrelor şi altor utilaje aferente staţiilor de compresie şi predare;

1.1.7. Pierderi de gaze la includerea în funcţiune a robinetelor pneumatice;

1.1.8. Pierderi de gaze la alimentarea instalaţiilor pentru depozitarea metanolului.

Consumurile tehnologice şi pierderile tehnice din conductele magistrale includ:

2.1. Consumurile de gaze necesare pentru purjarea şi curăţarea periodică a conductelor traseului magistral de transport;

2.2. Consumuri de gaze la alimentarea instalaţiilor de metanol;

2.3. Consumuri de gaze la lichidarea depunerilor de criohidraţi din conducte, revizii, reparări de profilaxie, înlocuirea armaturilor uzate etc.;

2.4. Pierderi la exploatare.

Pierderile la exploatare apar în rezultatul :

2.4.1. Scurgerilor eventuale de gaze prin macro fisuri şi perforări (atât pe traseul de transport, cît şi pe comunicaţiile staţiilor de compresie şi predare ) – care pot fi uşor depistate vizual;

2.4.2. Scurgerilor eventuale de gaze prin micro fisurile şi perforările conductelor sistemului de transport – care pot fi depistate doar prin detectare;

2.4.3. Deetanşerii îmbinărilor prin flanşă sau filet al echipamentului aferent reţelelor şi instalaţiilor pentru transportul gazelor (robinete, separatoare, filtre etc.);

2.4.4. Deetanşerii zăvoarelor robinetelor de purjare;

2.4.5. Deetanşerii presgarniturii şi altor etanşeri;

2.4.6. Deetanşării conductelor de impuls ale aparatelor de măsură şi control precum şi sistemelor de automatizare;

2.4.7. Deetanşarii presgarniturii tijelor de manevră ale robinetelor şi vanelor subterane de reţea.

Prezenta metodologie nu stabileşte ordinea de normare a consumurilor de gaze pentru:

Executarea şi repararea capitală a conductelor magistrale şi ramificaţiilor aferente lor;

Punerea în funcţiune şi ajustarea utilajului aferent staţiilor de compresie şi predare;

Necesităţile caselor operatorilor staţiilor de predare şi ale patrulorilor;

Pierderile accidentale.

Aceste consumuri şi pierderi se vor pune în evidenţă separat şi pentru ele se vor stabili, după caz, limite corespunzătoare.

II.

NORMAREA CONSUMULUI TEHNOLOGIC DE GAZE PENTRU STAŢIILE DE COMPRESIE (SC) ECHIPATE CU TURBOCOMPRESOARE

La baza normării consumului de combustibil necesar pentru transportul gazelor stau normele individuale. Individuale sunt acele consumuri de combustibil gazos necesare pentru efectuarea unităţii de lucru de comprimare.

Normele individuale se stabilesc pentru turbocompresoare de acelaşi tip exploatate în anumite condiţii etalon. Devierile de la condiţiile etalon de exploatare se vor corecta prin aplicarea coeficienţilor de corecţie de exploatare, stabiliţi pentru fiecare tip de turbocompresoare. Cantităţile de gaze utilizate pentru necesităţile tehnologice ale staţiilor de compresie se vor determina conform indicilor contoarelor sau prin calcul analitic.

2.1. Normarea consumului de combustibil gazos necesar staţiilor de compresie (SC)

Prin normă de consum se înţelege cantitatea maximă admisibilă de combustibil consumată pentru antrenarea turbocompresoarelor la comprimarea volumelor de gaze planificate pentru a fi transportate. Transportul gazelor naturale prin conducte magistrale prevede două procese tehnologice principale:

comprimarea gazelor la staţiile de compresie (care are ca scop majorarea presiunii);

deplasarea în baza energiei (presiunii) create de staţia de compresie a masei de gaze prin conductele de transport.

Pentru estimarea volumului producţiei realizate la comprimarea gazelor se utilizează indicele energetic – lucrul de comprimare a fluxului de gaze (W , kWh) care se determină cu formula:

(1)

în care: Q – volumul de gaze pompate (la presiunea 760 mm Hg şi temperatura 20 oC), mii m3;

w – lucrul specific de comprimare a fluxului de gaze, kWh/mii m3;

0,2215 – indice numeric care ia în evidenţă unităţile de măsură, kWh/mii m3·oK;

Zm – valoare medie a coeficientului de compresibilitate a gazelor;

Tm – temperatura medie a gazelor în procesul de comprimare, oK;

P1 – presiunea iniţială a gazelor, kgf/cm2;

P2 – presiunea finală a gazelor, kgf/cm2;

Pm – presiunea medie a gazelor în procesului de comprimare, kgf/cm2.

(2)

După valoarea medie a presiunii de comprimare Pm, temperaturii Tm şi conţinutul volumetric de metan din gazele comprimate, folosind nomograma din Fig. 1, se determină valoarea medie a coeficientului de compresibilitate Zm.

Fig.1. Coeficientul de compresibilitate Z al gazelor naturale, funcţie de presiunea Ppr şi temperatura Tpr pseudoreduse

Consumul normat de gaze pentru perioada respectivă de documentare se va determina cu relaţia:

B gc=bgc . W (3)

în care: bgc – este norma individuală de consum a combustibilului, m3/kWh;

2.2. Norme individuale de consum

Pentru staţiile de compresoare echipate cu turbocompresoare, normele individuale de consum se calculează cu formula (în m3/kWh):

b gc =b,gc,. Kc. Kî (4)

în care: b,gc – norma individuală iniţială de consum al combustibilului pentru tipul respectiv de turbocompresor, m3/kWh;

Kc – coeficient de corecţie care pune în evidenţă condiţiile reale de exploatare;

Kî – coeficientul mediu (a perioadei de documentare sau anual) de încărcare al turbocompresoarelor sau staţiei de compresie.

Valorile acestor norme (b,gc) pentru tipurile respective de turbocompresoare instalate în halele staţiilor de compresie din Drochia şi Tiraspol sunt înscrise în Tab.1.

Tabelul 1. Normele individuale iniţiale ale consumului de combustibil (b,gc)

Tipul turbocompresorului instalat la staţia de compresie.b,gc, m3/kWh
SC Drochia, ГПА- Ц- 6,3 B0,682
SC Tiraspol, ГТН- 160,597

Coeficientul de corecţie Kc se determină prin produsul coeficienţilor adimensionali:

Kc = K a .Kdf .Ku .KIII (5)

în care: Ka – coeficient ce pune în evidenţă influenţă condiţiilor atmosferice asupra încărcării normative a turbocompresoarelor, se adoptă în dependenţă de temperatura aerului exterior conform Tab. 2.

Tabelul 2. Valoarea coeficientului Ka pentru turbocompresoarele instalate în halele staţiilor de compresie din Drocha şi Tiraspol

Tipul compresorului+30+25+20+15+10+50-5-10-15-20-25
ГПА-Ц-6,3B1,0521,0471,0421,0371,0321,0271,0221,0171,0121,0071,0020,998
ГТН-161,0931,0741,0571.0421,0271,0141,001
1,003
0,992
1,003
0,990
1,003
0,9880,9860,983

Notă: La numitor sunt indicate valorile coeficientului Ka la funcţionarea sistemei de protecţie contra îngheţării.

Kdf – coeficient care ia în consideraţie durata de funcţiune a turbocompresoarelor de la începutul exploatării lor , Tab. 3

Tabelul 3. Valoarea coeficientului Kdf pentru turbocompresoarele instalate la staţiile de compresie din Tiraspol şi Drochia

Tipul turbocompresoruluiDurata funcţionării de la începutul exploatării, mii ore
Pînă la 25De la 25 pînă la 50Mai mult de 50
ГПА-Ц-6,3 B1,01,011,02
ГТН-161,01,011,03

Ku – coeficient care ia în considerare existenţa în halele de compresoare a cazanelor utilizatoare;

Relaţiile (7) şi (8) sunt valabile numai pentru condiţiile de exploatare indicate în Tab. 4, în caz contrar normarea consumului de combustibil la staţiile de compresie se va calcula cu formula (3). Calculele consumului normativ şi real de gaze utilizate drept combustibil la staţiile de compresie se va efectua lunar sau trimestrial.

Tabelul 4. Indicii de exploatare la staţiile de compresie Drochia, Tiraspol, Vulcăneşti şi Şoldăneşti

Staţia de compresoarePresiunea iniţială de comprimare P1, kgf/cm2Presiunea finală de comprimare P2, kgf/cm2Presiunea medie de comprimare Pm, kgf/cm2Temperatura critică Tcr, 0KPresiunea critică Pcr, kgf/cm2Temperatura pseudoredusă de comprimare Tpr=Tm/TcrPresiunea pseudoredusă de comprimare Ppr=Pm/PcrTemperatura medie absolută a gazelor la comprimare Tm, 0KValoarea medie a coeficientului de compresibilitate, Zm
12345678910
SC Drochia415548191,545,81,531,05297,130,905
SC Tiraspol617668,5191,545,81,581,5303,130,88
SC Vulcăneşti365646191,545,81,331,004254,60,85
SC Şoldăneşti365646191,545,81,331,004254,60,85

Notă: Datele indicate în tabel au fost prezentate de către întreprinderile de exploatare a conductelor magistrale Moldovatransgaz şi Tiraspoltransgaz.

2.3. Normarea consumului de gaze naturale pentru necesităţile tehnologice şi pierderile tehnice din halele de compresoare

La etapa normării consumurilor de gaze pentru necesităţile tehnologice şi pierderile tehnice din halele de compresoare se va utiliza formula:

Bnt = b'nt . Nn . m . t . Kp (9)

în care: Bnt – consumul de gaze pentru necesităţile tehnologice şi pierderile tehnice a staţiilor de compresie, m3;

b'nt – norma individuală iniţială de consum pentru necesităţi tehnologice şi pierderi tehnice , m3/kW.h;

Nn – puterea nominală a turbocompresoarelor, kW;

m – numărul de turbocompresoare instalate în hala de compresoare, unităţi ;

t – durata perioadei de funcţionare a turbocompresoarelor, h;

Kp – coeficient care pune în evidenţă presiunea gazelor din conducte.

Pentru calcularea mai exactă a acestor consumuri, la alcatnirea balanţului pentru perioada respectivă de documentare, în relaţia (9) în loc de b'nt , poate fi ntilizata norma individuală pentru aceste necesităţi bnt care se determină prin însumarea normelor individuale iniţiale la: demararea şi oprirea turbocompresoarelor b1de ; exploatarea şi deservirea tehnică a aparatelor tehnologice aferente staţiilor de compresie b1dt ; pierderile tehnice b1pt valoarea cărora este indicata în Tab. 5, cu corectarea lor prin aplicarea coeficienţilor de corecţie, care iau în consideraţie toleranţele condiţiilor de exploatare faţă de cele de calcul:

bnt = Kp* (b'do * K2df+ b'dt* K3df +bpt* K4df ) (10)

în care: K2df , K3df , K4df - coeficienţii, care iau în considerare durata de funcţiune a turbocompresoarelor.

Coeficientul K2df puine în evidenţă durata de funcţionare a staţiei de compresie asupra intensităţii proceselor de demarare şi oprire a furbocompresoarelor.

Confonn datelor statistice pentru o durată de funcţionare 0"12 mii h coeficientul

K2df =1,5, pentru diapazonul duratei 12 " 25 mii h, K2df = 1,2 iar pentru durate de funcţionare mai mari de 25 mii h K2df =1,0.

Coeficientul K3df pune în evidenţă influenţa duratei de funcţionare a halei de compresoare asupra periodicităţii şi duratei purjării separatoarelor de impurifăţi mecanice. Pentru durata de funcţionare a staţiei pînă la 12 mii h, K3df =1,2 iar pentru durate de fancţionare mai mare de 12 mii h, K3df = 1,0. în cazul cînd formările de condensat depăşesc 1 g/m3 se admite majorarea valorii acestor coeficienţi cu 50 %.

Coefîcientul K4df pume în evidenţă majorarea pierderilor tehnice de gaze ca rezultat al agravării stării tehnice a armatnrilor de închidere. Pentru durata de funcţionare 0-25 mii h,

K4df = 1,0, pentru diapazonul de funcţionare 25 -- 50 mii h; K4df = 1,1 iar pentrn durata de funcţionare mai mare de 50 mii h, K4df = 1,2.

Valorile normelor individuale iniţiale pentru necesităţile tehnologice şi pierderile tehnice ale staţiilor de compresie sînt mdicate m Tab. 5.

Tabelul 5. Normele individuale iniţiale de consum pentru necesităti tehnologice şi pierderi tehnice în halele de compresoare

Tipul compresoniluib'ntb'do, m3/kWhb'dt, m3/kWhb'po, m3/kWh
m3/kWhkg.c.c/kWh
ГПA-Ц-6.3B0.01720.01970.00030.00370.0127
ĂTH-160.00890.01010.00020.00300.0052
CTД-4000-20,03120,03560,00140,00690,0219

Nomele individuale iniţiale pot fi determinate în cazul cînd sînt cunoscute consumurile tehnologice respective şi analitic cu fonnulele

B'do = Bdo /Ne*m*t (11)

B'dt = Bdt /Ne*m*t (12)

B'pt = Bpt /Ne*m*t (13)

în care: Bdo " necesarul de gaze pentru demararea, oprirea şi schimbarea regimului de funcţiune a turbocompresoarelor,în m3;

Bdt " consumul tehnologic de gaze pentru exploatarea şi deservirea tehnică a echipamentelor şi aparatelor aferente staţiei de compresie, în m3;

Bpt - pierderi (scurgeri) de gaze pe comunicaţiile aferente halei de compresoare, în m3;

n " numărul de opriri a turbocompresoarelor într-o uintate de timp a perioadei de documentare;

t " durata perioadei de documentare, zile;

m " numărul de turbocompresoare instalate în halele .staliei de compresie, unităţi.

Consumuil de gaze (Bd.o. ) pentru demararea, oprirea şi schimbarea regimului de funcţionare a turbocompresoarelor se determina cu fonnula

Bdo =[( Bt.ex.+ Bpur. + Bev. + Bim. ) *n+ BPR]*t*m (14)

în care: Bt.ex. - consumul de gaze necesar pentru funcţionarea turboexpansorului în regim de mers în gol (conform instrucţiunilor tehnice), m3 ;

Bpur. - consumul de gaze necesar pentru purjarea comunicaţiilor (conturului) turbocompresoarelor la demararea lor, m3;

Bev. - debitul de gaze evacuat din comunicaţiile (conturul) turbocompresoarelor la oprirea lor, m3;

Bim - consumul de gaze pentru impulsare la demararea şi oprirea tarbocompresoarelor, m3 ;

BPR - consumul de gaze pentru impulsare la dirijarea şi acţiunea fortată a robinetelor şi echipamentelor pneumatice la schimbarea regimurilor de fuacţiue a turbocompresoarelor, m3 ,

Normele volumelor de consum pe articole respective la exploatarea compresoarelor de la staţiile de compresie din Repnblica Moldova sînt indicate în Tab. 6.

Tabelul 6. Normele de consum pe articole, în unităţi volumetrice ale gazelor la exploatarea compresoarelor

ParametriiГП-Ц-6.3BĂTH-16CTД-4000-2
Consumul de saze necesar pentru functionarea turboexpansorului, m350090000
Volumul geometric al conturului turbocompresorului, m31432,512,1
Consumul de gaze necesar pentкг purjarea contгrului turbocompresoкгlui la demarare, m34010040
Volumul gazelor evacuate din conturul turbocompresorului la oprirea lui, m37001800600

Consumul de gaze naturale BPR necesar pentru dirijarea şi acţiunea forţată a robinetlor şi echipamentelor pneumatice la schimbarea regimurilor de funcţiune a turbocompresoarelor se va determina cn formula:

k

BPR =Sqi*ti*ni (15)

i=l

în care: qi - volumnl de gaze evacuat în afmosferă din strangulări, pneumoregulatoare, în m3/h (vezi Tab. 7 );

ni - numarul de regulatoare de tip respectiv în funcţiune, unit.;

k - numarnl de tipuri de aparate;

ti - durata funcţionării regulatoarelor de tip -i pe zi (lunar, anual), în h.

Tabelul 7. Consumul de gaze a pneumoregulatoarelor

Tipul regulatorulniIndiciiConsumul de gaze, m3/hRemarcă
04Pint. >1,2 Mpa Pieş>0,6Mpa0,5Regulator cu acţiune indirectă
RD (RD-4, RD-6, RD-8 RD-16, RD-25, RD-30, RD-40)Presiunea de functiune a gazelor 0,11-0,12 Mpa0,5-0,6Regulator cu acţiune indirectă

Consnmul de gaze la exploatarea şi deservirea tehmcă a instalaţiilor şi aparatelor staţiilor de compresie se va determina cu relaţia:

Bdt =Bd.teh.+ Bpur. (16)

Consumul de gaze necesar pentru purjarea Bpur. aparatelor şi echipamentului aferent staţiei de compresie se va determina pe cale analitică cu formula:

Bpur.=Kd*d*Pm*[(1/ ЦZ)*(1/24)]*t*n (17)

n care: Kd = 0,98*[(m3*N) 1/(min*kgf1/cm2)]coefidentul de debit pentru nn orificiu cu diametnil de 1 cm;

d - diametrul orificinlui prin intermediul caruia se efectuează purjarea, cm;

Pm - presiunea medie a gazelor la purjare, hgf/cm2;

Z - coeficientul de compresibilitate;

t - durata purjării, minute;

n - numărul de purjări, unităţi.

Bd.teh.=Pm* Vap (18)

în care: Vap - volumul geometric al filtrelor, separatoarelor de impurităţi mecanice, comunicaţiilor de la staţiile de compresie etc, în m3;

Ţinînd cont de condiţiile reale de exploatare precum şi caracteristicile tehnice ale turbocompresoarelor instalate în halele staţiilor de compresie din Drochia şi Tiraspol relaţia (9) de calcul se simplifică şi capăta forma:

* pentrn staţia de compresie din Tiraspol;

Bd.t. =1149*t (19)

* pentrn staţia de compresie din Drochia;

Bd.t. =305,5*t (20)

2.4. Consumul de gaze la producerea energiei termice necesare staţiilor de compresie

Consnmul de gaze pentru centrale tehnice proprii se va determina în baza indicelor contoarelor, iar în lipsa lor - în baza planurilor de consum a energiei termice pentru toate necesităţile tehnologice care se calculeaza în baza normelor în vigoare şi duratei perioadei de încălzire Tab.9 cu evidenţa randamentului generatoarelor de căldură instalate.

III.

NORMAREA CONSUMULUI DE GAZE PENTRU NECESITĂŢILE

TEHNOLOGICE ALE STAŢIILOR DE PREDARE (SP).

Consumul tehnologic de gaze la staţiile de predare se vor determina cu formula

Bn.t. = Bex.+ Bpr. + Bod. + Brev. + Bap + Bt (21)

în care: Bex. - consumul de gaze necesar pentru exploatarea şi deservirea tehnică a separatoarelor de impuritaţi mecanice şi altor instalaţii ale staţiilor de predare, m3;

Bpr. - consumul de gaze necesar pentru purjarea tronsoanelor de reţea la eliberarea lor de condensat, apă sau impuritaţi mecanice, m3 ;

Bod - consumul de gaze necesar la alimentare instalaţiilor de odorizare, m3;

Brev. - comumul de gaze la revizuirea şi schimbarea diafragmelor punctelor de evidenţa a consumulni de gaze, m3;

Bap - consumul de gaze necesar la exploatarea aparatelor de masur[ şi control, elementelor sistemului de automatizare, m3;

Bt - consumul de gaze pentru înc[lzirea gazelor furnizate şi încăperilor staţiilor de predare, m3.

Bex = Bpr. + Bd.teh. (22)

în care: Bpr " consumul de gaze necesar la purjarea separatoarelor de impuritaţi mecanice şi condensat, m3;

Bd.teh. - consumul de gaze necesar pentru deservirea tehnică a separatoarelor de impurităţi mecanice, m3;

Bpr = B'pr* nsep *fdoc (23)

în care: B'pr - norma individuală de consum pentru o purjare a separatoarelor de impurităţi mecanice, m3;

fdoc - perioada de documentare, zile;

nsep - numărul de separatoare de impurităţi mecanice, acumulatoare de condensat instalate, unităţi.

B'pr = b'1pr * Kp * Kt * Kg + b'2pr * KFG * Ku (24)

în care: b'1pr şi b'2pr " normele individuale iniţiale de consum la purjarea separatoarelor de impurităţi şi condensat şi la degazarea condensatului şi apei, m3 (Tab. 8).

Tabelul 8. Normele individuale iniţiale de consum pentru purjarea unui separator de impurităţi sau acumulator de condensat

Diametrul orificiulni de purjare, mm255075
b'1pr, m323,798,8247
b'2pr, m358,758,758,7

Kp " coeficient care pune în evidenţă devierea presiunii medii reale Pm a gazelor din separatorul de impurităţi, de la cea nominală.

Kp =0,9 * Pm / Pn*Zm (25)

Pnom - presiunea nominala a gazelor conform proiectnlui, kgf/cm2;

Zm - coeficient de compresibilitate (se determină după fig.1);

Kt - coeficient care pune în evidenţă devierea temperaturii medii reale a gazelor din aparat Tm de cea nommală şi se determină cu formula:

Kt = 293/ Tm (26)

Kg " coefîcient care pune în evidentă devierea duratei medii reale t m de închidere a vanelor sau robinetelor de purjare de cea nominală şi se determină cu formnla:

Kg = t m /t' t'=10s (27)

KFG " coeficient care pune în evidenţă influenţa parametrilor de purjare asupra factorului de gazificare.

KFG =0,0164*[ Pm /( Pnom*Zm)] (28)

Ku " coeficient care pune în evidenţa volumul condensatului evacuat.

Ku =Ve / Vco (28)

în care: Ve - volumul condensatului evacuat la purjare, în m3 ; Vco = Im3.

Bdt = nsep*Pm*Vsep (30)

în care: Pm - presiunea medie a gazelor din separatoarele şi acumulatoarele de condensat kgf/cm2;

Vsep" volumul geometric al separatoarelor de impuritaţi mecanice sau acumnlatoarelor de condensat, m3.

Bpr = A*F*Pm*tpr (31)

nnde: A =296- coeficient de purjare, m*cm2/kgf*s ;

F - suprafaţa transversala a condnctelor prin intermediul cărora se realizează purjarea, în m3;

Pm - presiunea medie a gazelor din conductă în punctul de purjare în regim critic de cnrgere, în kgf/cm2;

tpr - durata purjării, s.

Bodor = 71.8. * Godor (32)

unde: 71,8 - norma individnală iniţială de consum la turnarea unei tone de odorant, m3;

Godor - cantitatea de odorant turnat, g.

La calcularea volumelor de gaze Brev consumate pentru efectuarea reviziei sau schimbării diafragmelor la punctele de evidenţă a consumului de gaze, se cere de a lua în considerare urmatoarele articole de consum:

a) volomul de gaze, evacuat din tronsonul de reţea de la robinetul de la intrarea în linia de evidenţă pînă la robinetul de ieşire din ia, care se va detennina cu formula (53) a prezentei metodici;

b) volumul de gaze consumat penfru evacuarea aerului din tronsonul de conductă, de la robinetul de intrare în linia de evidenţă, pînă la robinetul de ieşire din ia, care poate fi adoptat egal cu volumul geometric dublat al acestui tronson (în m3) sau detenninat cu formula (57) a prezentei metodici;

c) volumul de gaze furnizat consumatorilor - în cazul cînd furnizarea gazelor se realizeaza fară evidenţa lui prin ocolirea punctului de evidentă (dacă la SP este prevazută o singura linie de evidenţă) şi care se va determina în baza dafelor statistice ale consumului de gaze pe o perioadă de furnizare (spre exemplu, pentru 5 -7 zile) prin punctul de evidenţă în ore diurne analogice sau după indicaţiile aparatelor de evidenţă ale consnmatorilor.

Consumul de gaze Bex.op necesar pentru funcţionarea elementelor de comandă a aparatelor de măsură şi control, traductoarelor sistemelor de automatizare şi telemetrie, se va defermina după datele indicate în paşapoartele tehnice, iar în lipsa lor, după rezultatele măsurărilor experimentale. Consumul total de gaze pentru funcţionarea tuturor aparatelor de comandă se va detennină cu formula:

Bex.op =qop*n*t (33)

unde: qop - consumul specific de gaze din paşaportul tehnic la aparatului respectiv m3/h;

n - numănul aparatelor în funcţiune pe parcursul trimestrului sau anului. unităţi;

t - durata medie de funcţionare a aparatelor pe parcursul trimestrului sau anului, ore.

Consumul de gaze pentru încalzirea încăperilor staţiilor de predare se va determina după indicaţiile aparatelor de evidenţă. în cazul cînd acestea lipsesc consumul de gaze se va determina în baza calculelor detaliate a pierderilor de caldură conform SNIP 2.04.05-91.

Pentru estimarea acestor consumuri poate fi utilizată formula

B=[G/(Qi*h)]*106 (34)

unde: G " necesarul de caldură planificat penfru încăzirea încaperilor staţiilor de predare, Gcal.

Qi " puterea calorică inferioară a gazelor, kcal / m3;

h - randamentul instalaţiei de încalzire.

G=g*tg (35)

unde: g - puterea termică nominală orară a generatorului de căldură instalat, în Gcal/h (se stabileşte după paşaport);

tg - durata funcţionării generatorului în h (se adoptă după durata perioadei de încălzire în confonnitate cu Tab.9).

Consumul de gaze BÎG pentru încalzirea lui în schimbătoare de caldură, înainte de reducerea presiunii, se va determina după indicaţiile aparatelor de evidenţă (contoare).În cazul lipsei contoarelor, consumul de gaze pentru aceste necesităti se va calcula cu formula

BÎG =[(Vg*p*cp*Dt )/(Qi*h)] (36)

încare: Vg -volumul gazelor încălzite, m3/h;

p - densitatea gazelor, kg/m3;

cp - caldura specifică la presiune constanta, cp = 2,5kJ / kg * grad;

Dt - diferenţa de temperaturi a gazelor în schimbătorul de căldură, oC;

Qi - puterea calorică inferioara a gazelor, kJ / m3;

h - randamentul instalaţiei de încalzire.

Tabelul 9. Datele climatologice de bază pentru calculul necesarului de caldură la încălzire şi ventilare.

LocahtateaDurata perioadei de încălzire, zileTemperatura aerului exterior, oC
de calcul pentni încălzire, tcvMedie pe perioada deîncalzire, tm
Chişinău166-16+0,6
Bălţi172-18+0,2
Comrat164-16+0,8

IV.

CONSUMUL DE GAZE PENTRU NECESITĂŢILE TEHNOLOGICE

ŞI PIERDERILE TEHNICE ALE TRASEELOR MAGISTRALE DE TRANSPORT

AL GAZELOR NATURALE.

Consumul de gaze penitru necesităţile tehnologice ale traseelor magistrale BRM de transport se va determina cu formula

BRM=Bc+Bpr+Bat+Brep (37)

în care: Bc - consumul de gaze necesar pentru curaţarea periodică a conductelor magistrale, m3;

Bpr - consumul de gaze necesar pentru purjarea conductelor magistrale, m3 ;

Bat - consumul de gaze la alimentarea instalaţiilor de metanol, m3;

Brep - consumul de gaze la evacuarea din unele tronsoane de reţea, comunicaţii şi aparate la lichidarea sacilor de criohidraţi, la lucrări de profilaxie şi reparare, revizii, schimbarea armaturilor, m3.

Bc =bc* nc (38)

unde: bc - norma individnaă de consum pentru o curăţare a conductei la parametrii reali de curăţare, m3 ;

nc - numărul de curăţări ale conductelor magistrale.

bc = b1c * (0,9* Kp * Kr * KL + 0,1)+ b1el * KFG * Vcon (39)

în care: b1c " norma individuală de consum la evacuarea gazelor din camerele de recepţie, demarare a pistonului şi tronsonului de conductă după oprirea staţiei de compresie şi deschiderea liniei de purjare (Tab. 10);

b1el - norma individuală de consum la degazarea condensatului şi apei evacuate la curăţare (Tab. 10).

Tabelul 10. Normele individuale de consum ale gazelor la curăţarea conductelor magistrale

Diametrul interior al conductei de gaze, mm7008OO10001200
b1c , mii m326,7334,8754,6778,87
b1el , mii m35,875,875,875,87

Kp =( 0.9*Pm)/(55*Zm) (40)

în care: Pm - presiunea medie a gazelor pe tronsonul de reţea la intrarea în staţia de compresie în momentul de apropiere a pistonulni,hgf/cm2;

Kt " coeficient care pune în evidenţa devierea temperatnrii reale a gazelor la intrarea înstaţia de compresie de la cea nominală..

Kt= 293/ Tm (41)

KL " coeficient care pune în evidenţă schimbarea distanţei reale (E) de la punctul de aflare a pistonului de la camera de recepţie în momentul opririi staţiei de compresie sau scoaterii ei în circuit, faţă de cea necesară (Eo) conform instrucţiunilor.

KL =E/ Eo (42)

unde: Eo " distanţa nominală.

KFG " coeficient care pune în evidenţă influenţa parametrilor de purjare asupra factorului de gazificare.

KFG =(0,0164*Pm)/(Zm*Po), Po =1,03 kgf/cm2 (43)

Vcon "volnmul de condensat evacuat din conducta, m3.

Bpr=bpr *L (44)

în care: L - extensia reţelelor exploatate. în km;

bpr -norma individnală de consum la purjarea l km de reţea exploatate, m3/km :

bpr = b'r *Kpr *KZ *Kt (45)

b'pr " norma iniţială individuală de consum pentru purjarea 1 km de reţea (Tab. 11).

Tabelul 11. Norma iniţială individuală de consum al gazelor pentru purjarea tronsoanelor de reţea

Diametrul interior al conductei de gaze. mm50070080010001200
b'pr , mii m3/km2,224,425,769,0413,04

K pr " coeficient care pune în evidenţa reducerea reală a presiunii la purjare.

K pr = P / Po (46)

P " presiunii gazelor după reducere, kgf/cm2

KZ = 0,9 / Zm (47)

Consumul de gaze la alimentarea instalaţiilor de metanol se va determina cu relatia:

Bal =bal*n (48)

n - numărul de alimentări;

bal - norma individuală de consum la alimentarea instalaţiilor de metanol.

bal = b'al *Kp *Kt (49)

b'al - norma iniţiala individuală la turnarea unei tone de mento se adoptă 71,8 m3;

Kp şi Kt- coeficienţi care pun în evidenţă devierea presiunii şi temperaturii reale de la cele nominale, corespnnzător şi care se determină cu următoarele relaţii:

K =(0,9 *P)/(55*Zm ) (50)

Kr=293/Tm (51)

în care: Zm " coeficient de compresibilitate a gazelor naturale (fig. 1).

În procesul de exploatare a conductelor magistrale, deseori apare necesitatea deconectării unor tronsoane de reţea pentru racordarea la ele a unor coturi, teuri, punţi de legatură, robinete noi, schimbarea robinetelor (uzate sau deteriorate), remedierea eventualelor scurgeri de gaze, revizii, reparări de profilaxie etc.

Aceste lucrări, ca regulă, se efectneaza cu utilizarea mijloacelor de foc (aparatelor de sudare autogenă), de acea în astfel de situaţii este necesar de deconectat tronsoanele de reţea şi de evacuat în mediul ambiant volume mari de gaze.

1. Consumnl de gaze (în mii m3) pentru purjarea tronsoanelor de reţea în astfel de situaţii se va determina cu relaţia:

Qm= (Q1+Q2+Q3)/1000 (52)

în care: Q1 " consumul de gaze pentru golirea tronsonului respectiv de reţea la pregatirea lui pentru purjare, m3;

Q2 " consumul de gaze utilizat nemijlocit pentru purjare, m3;

Q3 " consumul de gaze pentru evacuarea aerului din tronsonul de reţea după purjare, m3.

2. Consumul de gaze pentru golirea tronsoanelor de reţea se determină cu formula:

Q1 = 0,995* V * (Pi /Zi -Pf / Zf ) (53)

în care: V " volumul geometric al tronsonului deconectat, în m3;

Pi " presiunea imtială medie absoluta a gazelor, kgf/cm2 ;

Pf " presiunea finală medie absolută a gazdor, kgf/cm2 ;

Zi şi Zf " coeficienţii corespnnzători de compresibilitate.

3. Consumul de gaze utilizat nemijlocit pentru purjare însumeaza debitul de gaze în regim subcritic (Q2SCR ) şi regim critic de scurgere (Q2 CR ):

Q2= Q2 CR + Q2SCR (54)

Scurgerea subcritica se observă pînă la regimul critic de scurgere precum şi după el (pîna şi după închiderea robinetnlui).

4. Consumul de gaze la purjarea în regim subcritic de scurgere se va determina cu relaţia:

Q2SCR =F*P2*T2 (55)

în care: F " suprafaţa transversală a ţevii prin intermediul căreia se realizeaza purjarea, în m3;

P2 "presiunea gazelor în secţiunea transversală a ţevii prin care se realizeză purjarea, în kgf/cm2 ;

T2 " durata purjării în regim subcritic de scurgere, s.

5. Consumul de gaze la purjare în regim critic de scurgere se defermină cu relaţia:

Q2CR =296*F*P2*TCR (56)

în care: TCR " durata pnrjării la scnrgere în regim critic, în s.

6. Consnmul de gaze pentru evacuarea aerului din tronsonul purjat se va determina cu formula:

Q3 = 0,995* V*(P4-Patm) (57)

în care: P4 " presiunea medie a gazelor în tronson după evacuarea aerului, în kgf/cm2 .

Determinarea consumnlui de gaze pentru purjarea conductelor de gaze cu ajutorul staţiei de compresie se va efectua cu formula:

QSCpr = 0,995* V * (Pi /Zi -Pf / Zf )+q *TSC (58)

în care: q " productivitatea turbocompresoarelor care funcţionează în scopul purjării, m3/min.

Exemplu de calcul. Sa se determine consumul de gaze pentru purjarea tronsonului de reţea cu ajutorul gazelor acumulate în tronsonul vecin. Lungimea tronsonului 18,3 km, diametrul conductei D = 1000 mm, Pi = 56 kgf/cm2, Pf= 4 hgf/cm2, temperatura gazelor +7oC(280 oK), coeficientul de compresibilitate pînă la purjare 0,860, după golirea parţială a tronsonului 0,985. Volumul geometric al tronsonului -14,35 mii m3.

Consumul de gaze pentru golirea de gaze a tronsonului de retea se detenmină cu formula (53)

QSCpr= 0,995* 14350 * (56 /0,86 -4 / 0,985) =885, mii m3

Consumul de gaze pentru purjarea în regim subcritic prin intermediul cotului cu D=1000 mm P2=2 kgf/cm2 în decurs de 120 s (din care 65 s se consumă pentru tranziţia la regimul critic de scurgere, iar 55 s pentru finalizarea purjării după terminarea regimului crific de scurgere) se determină cu relaţia (55):

Q2SCR = 110 * 0,785 *2*120= 20,8, mii m3

1. Consumul de gaze penfru purjare m regim critic de scurgere pe parcurs de 4 min. la P2 = 4 kgf/cm2 se caloculă cu formula (56):

Q2CR = 296 * 0,785* 4* 240= 225, mii m3

2. Consumul de gaze pentru evacuarea aerului din tronsonul purjat de reţea (57):

Q3 = 0,995 * 14350 * (2,5 -1)= 21,4, mii m3

3. Consumul snmar de gaze pentru toate operaţiile procesnlni de purjare a tronsonnlui de reţea sînt:

Qpr = Q1 + Q2SCR + Q2CR + Q3 =1152.2, mii m3

V.

NORMAREA CONSUMULUI DE GAZE

LA EXPLOATAREA REŢELELOR MAGISTRALE.

5.1. Pierderi rezultate la scurgerea gazelor din conducte de gaze în prinicipiu scurgerile de gaze din conducte sînt inadmisibile, însa în realitate totuşi unele scurgeri de gaze din relele şi utilajele aferente lor sînf posibile. Aceste scurgeri apar ca rezultat al corozinnii interioare sau exterioare a conductelor, uzarii pieselor mobile a robinetelor de închidere şi reglare.

Practica de ani la rînd de exploatare a reţelelor magistrale constată că aceste pierderi în mediu se egalează cu pierderile de gaze specifice pentru reţele nou construite.

Conform metodologiei existente de încercare la rezistenţă şi etanşeitate a conductelor, pierderile de gaze sînt direct proporţionale suprafeţei conductelor, presiunii gazelor şi invers proporţionale temperaturii gazelor şi se determină cu formula:

Vpr = 1113,5 *[(D2m*L*Pm)/(Tm*Zm)] * t (59)

încare: 1113,5" coeficient care ia în evidenţă unîtaţile de măsnra a parametrilor din formnlă;

Dm - diametrul mediu al condiictelor de gaze, m;

L " extensia conductelor de gaze, km;

Pm şi Tm - presiunea şi temperatura medie a gazelor pe perioada respectivă de documentare, kgf/cm2 şi oK, corespunzător;

Zm - coeficientul mediu de compresibilitate (vezi fig. 1);

t - durata de funcţionare a conductelor de gaze, zile.

5.2. Consumul de gaze la exploatarea dispozitivelor de închidere cu dirijare pneumatică în cazul utilizarii gazelor natarale ca agent de lucru pentrn dirijarea robinetelor pneumatice, consumul de gaze (în m3 ) se va determina folosind relaţia;

k

BPN = S qi*ni*Kint (60)

i=1

în care: qi - volumul de gaze evacuat în atmosferă la o blocare a sistemei pneumatice de dirijare, m3 (vezi Tab.12);

ni - numarul mediu de blocări în perioada de docnmentare, unităţi;

k - numarul de tipuri de robinete pneumatice cu diametru respectiv;

Kint - coeficient care pune în evidenţă frecvenţa de blocare a astfel de robinete.

Tabelul 12. Consumul de gaze la funcţionarea robinetelor cu transmisiei pneumatică.

Diametrul robinetului Dc, mmConsumul de gaze pentru o blocare, m3
500,034
800,067
1000,16
1500,5
3001,12
4001,0
7002,8 – 5,5*
10005,0
120010,5
14008,0 – 15,5*

*Notă: Modificarea consumului de gaze depinde de construcţia robinetului diverselor firme producătoare.

Bibliografia

1. В.А.Богдасаров. Потери газа в городском газовом хозяйстве. Л., 1972., с.153.

2. В.А.Богдасаров. Аварийная служба городского газового хозяйства. Л., 1975., с.406.

3. В.А.Богдасаров. Обслуживание и ремонт городских газопроводов. Л., 1985., с.278.

4. Д.Б.Баясанов и др. Расчет и проектирование городских газовых сетей среднего и высокого давления. М., 1972., с.202.

5. Ю.М.Белодворский. Утечки газа, их причины и устранения. Л., 1965. с.148.

6. С.В.Варфоломеев. Учет и анализ утечки газа. М.,1968., с.28.

7. С.В.Варфоломеев и др. Справочник по проектированию, строительству и эксплуатации систем газоснабжения. Киев, 1988., с.230.

8. А.И.Гордюхин. Эксплуатация газового хозяйства. М.,1983. с.333.

9. А.И.Гордюхин, Ю.А.Гордюхин. Измерения расходов и количества газа и его учет. Л.,1987. с.208.

10. В.А.Динков и др. Повышение эффективности использования газа на компрессорных станциях. М.,1981. с.296.

11. И.И.Капцов. Сокращение потерь газа на магистральных газопроводах. М.,1988. с.159.

12. К.Г.Кязимов. Эксплуатация и ремонт газовых сетей и оборудования М.,1975. с.312.

13. К.Г.Кязимов. Основы газового хозяйства. М.,1981. с.318.

14. К.Г.Кязимов. Эксплуатация и ремонт подземных газопроводов. М.,1987. с.348.

15. Методическое указание по определению потерь природного газа в городском газовом хозяйстве. Минск 1988., с.21.

16. Методика определения расходов газа на технологические (собственные) нужды предприятий газового хозяйства и мероприятия по их экономии. РДМ. 204 3.14- 82 с.68.

17. Методические вопросы создания системы норм и нормативов. Под ред. В.В.Соколова. М., Экономика 1983. с.96.

18. Методические вопросы нормирования топливно-энергетических ресурсов. Госплан СССР. НИИПН. М., 1977. с.87.

19. Методические вопросы нормирования топливно-энергетических ресурсов. Научные труды. М., 1977. с.118.

20. Е.А.Никитенко. Дальний транспорт газа. М.,1970. с.287.

21. Нормирование расхода топлива при транспорте газа. Газовая промышленность. №7, 1989, с.45.

22. Нормирование расхода топлива, тепловой и электрической энергии. Научные труды. НИИПН. М., 1997. с.142.

23. Нормирование расхода топливно-энергетических ресурсов. Сборник научных трудов. М.,1986. с.136.

24. Нормирование расхода топливно-энергетических ресурсов. Под ред.. Я.М.Торчинского. Киев.,1986. с.92.

25. В.М.Плотников и др. Средства контроля и автоматизации объектов транспорта газа. Л.,1985. с.210.

26. Правила безопасности при эксплуатации магистральных газопроводов. М.,1985. с.110.

27. Правила технической эксплуатации магистральных газопроводов. М.,1989. с.142.

28. Правила безопасности в газовом хозяйстве. М.,1992. с.102.

29. Правила технической эксплуатации и требования безопасности труда в газовом хозяйстве Российской Федерации. М.,1993. с.248.

30. СНиП 3.05.02-88. Газоснабжение. М., 1994. с.54.

31. Справочник работника магистрального газопровода. Под ред. С.Ф. Бармина М.,1975. с.396.

32. Г.Г.Шишко, П.М.Енин. Потери природного газа при эксплуатации систем газоснабжения. Киев 1991. с.96.

33. Г.Г.Шишко. Экономия природного газа в условиях Украинской ССР. Учебное пособие. Киев, 1990. с.78.

34. Legea Republicii Moldova privind transportul prin conducte magistrale. (Nr.592-XIII din 26.09.1995 şi promulgată de Preşedinte la 16.01.1996) p.10.

35. Gabriel Gheorghe. Exploatarea reţelelor şi instalaţiilor de gaze. Bucureşti, 1975, p.451.

36. Nicolae Drăgotescu. Transportul pe conducte al ţiţeiului, gazelor şi produselor petroliere. Bucureşti, 1961, p.579.

37. Ежегодный бюллетень СТАТИСТИКИ ГАЗА для Европы и Северной Америки. Женева, ООН 1993-1995. с.134.,140., 130.

38. Р.Д. 50-213-80 «Правила измерения расхода газов из жидкостей стандартными сужающими устройствами»