Parlamentul adoptă prezenta lege.
Prezenta lege reglementează activitatea hidrometeorologică pe teritoriul Republicii Moldova şi are ca scop asigurarea cu informaţie hidrometeorologică a necesităţilor populaţiei, economiei şi apărării naţionale, precum şi ale autorităţilor publice.
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Art.1. - Obiectivele prezentei legi sînt:
a) stabilirea cerinţelor legislative faţă de activitatea hidrometeorologică;
b) asigurarea juridică a funcţionării coordonate şi eficiente a reţelei hidrometeorologice naţionale;
c) coordonarea normelor legislative naţionale cu normele juridice internaţionale în domeniul activităţii hidrometeorologice;
d) crearea condiţiilor pentru formarea relaţiilor de piaţă în domeniul producţiei, colectării, prelucrării, analizei, păstrării şi utilizării (acordării, furnizării) informaţiei privind starea şi poluarea mediului.
Art.2. - Activitatea hidrometeorologică se desfăşoară în mod unitar pe întreg teritoriul ţării în baza prevederilor Constituţiei, a prezentei legi, a recomandărilor Organizaţiei Meteorologice Mondiale (O.M.M.) şi a convenţiilor internaţionale în domeniul hidrometeorologiei la care Republica Moldova este parte.
Art.3. - Activitatea hidrometeorologică se desfăşoară cu respectarea următoarelor principii:
a) supraveghere globală cu caracter complex, sistemic, continuu asupra stării şi poluării mediului;
b) unitate, argumentată ştiinţific, a tehnologiilor de efectuare a supravegherilor, colectării, prelucrării, analizei, păstrării şi utilizării informaţiei privind starea şi poluarea mediului pe teritoriul ţării;
c) control şi supraveghere metrologică obligatorie, conform standardelor internaţionale, a mijloacelor de măsurare utilizate la efectuarea observaţiilor hidrometeorologice;
d) coordonare şi integrare a activităţii sistemului hidrometeorologic naţional cu activitatea reţelei hidrometeorologice mondiale;
e) accesibilitate, veridicitate, eficienţă în utilizare a informaţiei privind starea reală şi probabilă a mediului şi poluarea acestuia.
Art.4. - Activitatea hidrometeorologică în Republica Moldova se realizează de către serviciul hidrometeorologic de stat, denumit în continuare Serviciu, de alte instituţii care dispun de licenţele respective.
Art.5. - În sensul prezentei legi, se definesc următoarele noţiuni:
activitate hidrometeorologică - ansamblu de acţiuni orientate spre cunoaşterea stării şi evoluţiei mediului, deservirea sferei social-economice, şi dezvoltarea ei pe termen lung;
Serviciu - totalitatea organelor, întreprinderilor, instituţiilor, centrelor, staţiilor, posturilor, care se află în relaţii organizatorice şi tehnologice reciproce şi asigură executarea unui complex de lucrări în domeniul meteorologiei, hidrologiei şi în domeniile adiacente, inclusiv climatologia, agrometeorologia, monitorizarea stării şi poluării mediului, precum şi prezentarea informaţiei privind starea şi poluarea mediului şi fenomenele periculoase;
informaţie specializată - informaţie cu destinaţie specială privind starea şi poluarea mediului, care necesită cheltuieli suplimentare pentru obţinerea, prelucrarea, analiza, păstrarea şi prezentarea acesteia în conformitate cu solicitările consumatorilor;
Fondul Naţional de Date Hidrometeorologice - toate datele cu caracter hidrometeorologic privind starea şi poluarea mediului, obţinute pe teritoriul Republicii Moldova şi în afara lui de către subiecţii reţelei hidrometeorologice naţionale;
observaţii asupra stării şi poluării mediului - măsurări instrumentale şi observaţii vizuale asupra mediului în scopul evaluării obiective a caracteristicilor lui meteorologice, climatologice, aerologice, hidrologice şi agrometeorologice, precum şi aprecierii gradului de concentraţie a poluanţilor în mediu;
reţea de observaţii - sistem de staţii şi posturi staţionare şi mobile, destinate observaţiilor asupra stării şi poluării mediului;
reţea de observaţii departamentală - staţii şi posturi de observaţii hidrometeorologice care nu intră în componenţa Serviciului;
monitorizare a mediului - sistem de observaţii, evaluare şi prognozare a stării şi poluării mediului;
prognoză - prevedere fundamentată ştiinţific privind evoluţia fenomenului hidrometeorologic;
avertizare - prognoză a fenomenului hidrometeorologic, elaborată pentru o anumită ramură a economiei naţionale sau beneficiar, în care se indică apariţia, sfîrşitul şi intensitatea acestuia;
fenomene hidrometeorologice periculoase - fenomene care, prin intensitatea lor, timpul apariţiei, durata şi aria de extindere, pot provoca sau au provocat prejudicii materiale populaţiei şi economiei naţionale;
poluare extrem de înaltă a mediului - nivel al concentraţiei de poluanţi a căror acţiune de scurtă durată poate cauza sau a cauzat prejudicii sănătăţii populaţiei, regnului animal şi vegetal, agenţilor economici.
Capitolul II
SARCINILE ŞI STRUCTURA SERVICIULUI
Art.6. - Sarcinile Serviciului sînt:
1) pe plan naţional:
a) monitorizarea mediului în vederea protecţiei populaţiei contra fenomenelor hidrometeorologice periculoase, a prevenirii sau diminuării pagubelor ce pot fi cauzate de acestea;
b) satisfacerea necesităţilor populaţiei, economiei şi apărării naţionale, precum şi autorităţilor publice privind informaţia hidrometeorologică;
c) constituirea şi gestionarea Fondului Naţional de Date Hidrometeorologice, necesar pentru fundamentarea hidrometeorologică a proiectării, executării şi exploatării diverselor obiective social-economice şi pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare pe termen lung a economiei naţionale;
d) efectuarea observaţiilor asupra poluării mediului şi a consecinţelor ei, conform parametrilor chimici, fizici, hidrobiologici şi radioactivi şi analiza datelor obţinute;
e) analiza şi sintetizarea sistematică a condiţiilor meteorologice, agrometeorologice şi hidrologice formate, precum şi a informaţiei privind gradul de poluare a mediului pe teritoriul ţării, asigurarea elaborării şi editării materialelor de regim şi informative;
f) efectuarea de cercetări ştiinţifice în domeniul hidrometeorologic;
g) ţinerea, în comun cu organele interesate ale ministerelor şi departamentelor, a evidenţei de stat a resurselor acvatice potrivit indicilor cantitativi şi calitativi şi utilizarea acestora conform unui sistem unic, ţinerea cadastrului apelor;
h) participarea, în modul stabilit, la lucrările comisiilor de stat şi departamentale pentru examinarea consecinţelor calamităţilor naturale, ale catastrofelor şi accidentelor generate de fenomenele hidrometeorologice periculoase şi de poluarea aerului, apei şi solului;
i) înzestrarea reţelei de observaţii cu utilaj şi aparataj care asigură obţinerea, colectarea, prelucrarea şi difuzarea informaţiei hidrometeorologice;
j) elaborarea actelor normative, a metodicilor ce reglementează activitatea hidrometeorologică în conformitate cu normele internaţionale;
k) asigurarea respectării regulamentelor de metrologie şi standardizare, exercitarea supravegherii metrologice interne asupra mijloacelor de măsurare;
l) eliberarea pentru agenţii economici a autorizaţiilor privind deschiderea staţiilor şi posturilor hidrometeorologice departamentale şi exercitarea controlului asupra activităţii lor;
m) acordarea informaţiei specializate, la cererea beneficiarilor, pe bază de contract;
2) pe plan internaţional:
a) participarea la schimbul de informaţii în cadrul sistemului mondial de observaţii hidrometeorologice;
b) îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din convenţiile şi acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Art.7. - Serviciul include:
a) reţeaua de observaţii care constă din staţii şi posturi meteorologice, hidrologice, aerologice, aviameteorologice, agrometeorologice şi alte staţii şi posturi specializate, precum şi centre de hidrometeorologie şi centre de observaţii asupra poluării mediului;
b) laboratoarele de observaţii asupra poluării mediului;
c) Fondul Naţional de Date Hidrometeorologice.
Art.8. -
(1) Administrarea Serviciului este asigurată de către directorul acestuia numit de Guvern.
(2) Directorul Serviciului îndeplineşte funcţia de reprezentant al Republicii Moldova în O.M.M. în conformitate cu regulamentul acestei organizaţii.
Art.9. - Serviciul este persoană juridică, are ştampila sa cu imaginea Stemei de Stat a Republicii Moldova şi cu denumirea Serviciului, dispune de cont în bancă.
Capitolul III
FINANŢAREA ACTIVITĂŢII HIDROMETEOROLOGICE
Art.10. -
(1) Finanţarea activităţii hidrometeorologice se asigură din:
a)· bugetul de stat şi 'bugetele locale;
b) fondurile extrabugetare;
c) plăţile beneficiarilor de informaţie specializată;
d) alte surse neinterzise de legislaţie.
(2) Din mijloacele. bugetului de stat sînt finanţate ,activitatea hidrometeorologică de importanţă naţională, cotizaţiile de membru ,al O.M.M. şi al altor organizaţii hidrometeorologice internaţionale, precum şi lucrările speciale de lichidare a consecinţelor calamităţilor naturale, catastrofelor şi accidentelor.
(3) Activitatea hidrometeorologică orientată spre realizarea programelor teritoriale de protecţie a naturii se finanţează din mijloacele bugetelor locale.
(4) Volumul finanţării activităţii .hidrometeorologice pe anul curent este stabilit de legea bugetului. şi este menţionat în bugetul de stat şi în bugetele locale în mod distinct.
(5) Activitatea hidrometeorologică poate fi desfăşurată şi în bază de contract, la comanda persoanelor juridice şi fizice, sub condiţia de a nu fi în detrimentul lucrărilor finanţate de la buget, precum şi din mijloacele fondurilor ecologice sau altor fonduri, şi de a se incadra in programele de protecţie a naturii.
(6) În scopul sporirii potenţialului de producţie şi tehnico-tiinţific al Serviciului, asigurării eficienţei în realizarea programelor social-economice, pot fi constituite fonduri speciale.
Anexă la Legea cu privire la activitatea hidrometeorologică
REGULILE de executare a lucrărilor în zonele de protecţie ale staţiilor şi posturilor hidrometeorologice
1. Prezentele reguli se extind asupra zonelor de protecţie ale staţiilor şi posturilor meteorologice, hidrologice, aerologice, agrometeorologice, limnologice, de bilanţ hidric, aeronautice etc.
2. În componenţa staţiilor şi posturilor hidrometeorologice menţionate la pct.1 se includ:
a) platformele meteorologice (terenuri limitate, destinate amplasării utilajului şi aparatajului cu care se execută programul de cercetări şi măsurări);
b) staţiile meteorologice şi aerologice de radiolocaţie;
c) construcţiile şi instalaţiile hidrometrice (piloni, mire limnimetrice, jaloane, balize, limnigrafe, debitmetre etc.);
d) utilajul şi aparatajul de control asupra poluării mediului.
3. În zonele de protecţie ale staţiilor şi posturilor hidrometeorologice, fără autorizaţia Serviciului, se interzic:
a) construcţia clădirilor şi a altor obiective;
b) executarea sistemelor de irigare şi desecare;
c) executarea lucrărilor de construcţie şi montaj, de dinamitare;
d) amplasarea staţiilor de alimentare cu combustibil, amenajarea locurilor de parcare a mijloacelor de transport;
e) plantarea arborilor, arbuştilor, depozitarea îngrăşămintelor minerale, amplasarea gunoiştilor, deversarea substanţelor toxice.
4. În zonele de protecţie ale staţiilor şi posturilor hidrometeorologice, lucrările specificate la pct.3 se efectuează numai în baza autorizaţiei eliberate de Serviciu.
5. În zonele de protecţie ale staţiilor şi posturilor care efectuează observaţii meteorologice, se admite executarea lucrărilor specificate mai jos la următoarele distanţe minime de la graniţa exterioară a platformei meteorologice:
a) construcţia clădirilor şi a altor obiective - la o distanţă minimă de 10 înălţimi ale unor clădiri izolate şi la o distanţă minimă de 20 înălţimi ale unor instalaţii, care formeazăde-a lungul platformei meteorologice o fîşie continuă pe o distanţă considerabilă;
b) plantarea arborilor şi arbuştilor - la o distanţă minimă de 10 înălţimi ale unor arbori şi arbuşti şi la o distanţă minimă de 20 înălţimi ale perdelei forestiere pe o lungime considerabilă în jurul platformei meteorologice.
6. În limitele zonelor de protecţie ale staţiilor aerologice, geofizice şi altor staţii care efectuează radiosondarea atmosferei, observaţii meteorologice, de radiolocaţie şi geofizice, executarea lucrărilor specificate mai jos se permite la următoarele distanţe minime de la clădirile staţiei:
a) construcţia clădirilor şi a altor obiective - la o distanţă de 270 m;
b) construcţia şoselelor, căilor ferate, liniilor de troleibuz, liniilor electrice de înaltă tensiune, instalaţiilor energetice - la o distanţă de 300 m.
7. În jurul staţiilor şi posturilor hidrologice sînt instituite zone de protecţie (terenuri, spaţii acvatice) pe o rază de200 m de la locul de amplasare a utilajului şi aparatajului.
Construcţia digurilor temporare în obiective acvatice se admite la o distanţă minimă de 500 m de secţiunea hidrometrică.
8. În jurul posturilor de control privind poluarea atmosferei şi apelor de suprafaţă se interzice construirea obiectivelor care ar provoca deformări esenţiale ale stării mediului înconjurător.